Täpati 19 Huriama/Âtopa 2025.
Haapaòhia e te Fatu
Te taata
tiàturi, päruruhia e te äupururaa haapaò maitaì a te Atua, e ìte ò ia i te puai
i roto i te pure tuutuu òre, ua aahia i roto i te Parau ora, e te haere nei i
mua ma te rohirohi òre i nià i te èà o te faaroo.
Mau taiòraa
1 Tire a te Moruta. E hiò änei ta ù
mata i te mau âivi. E noaa änei te täuturu ia ù i reira.
2 No ô i te Fatu ra te täuturu
ia ù, o tei hämani i te mau raì e te fenua.
3 E òre ò ia e tuu noa i to âvae ia
pähee noa na, e òre tei tiaì ia òe e väreà i te taòto
4 Ìnaha, o tei tiaì ia Ìteraèra ra,
e òre ia e tiàruhi noa atu, e òre hoì e taòto.
5 O te Fatu të tiaì ia òe, o te
Fatu to maru i to rima àtau ra.
6 E òre òe e pohe i te mahana i te
ao, e òre atoà i te marama i te ruì.
7 Na te Fatu òe e tiaì i te mau ìno atoà ra, na
na òe e tiaì ia ora.
8 Na te Fatu e tiaì i to
haereraa atu e te hoìraa mai, i teie nei e a muri noa atu.
Heuraa Manaò
Òia mau, E
mea pinepine te Taramo 121 i te faaäuhia i te Taramo a te Taata Rätere "
no te mea te faahiti nei te reira i te parau no te parururaa hanahana. Teie te
hoê tuatapaparaa o teie taramo e te ìrava tumu :
Taramo 121 E
himene tiàturi teie taramo i te Atua. E haamata ò ia na roto i te hoê uiraa :
" Te nänä nei au i to ù na mata i nià i te mouà : no reira mai te täuturu.
" (ìrava1).
Te tae òiòi
mai nei te pähonoraa : " No ô mai ia Iehova ra te täuturu ia ù, o tei
hamani i te raì e te fenua " (ìrava 2).
Te tahi
ìrava tumu te ìrava 7 ia : 7 Na te
Fatu òe e tiaì i te mau ìno atoà ra, na na òe e tiaì ia ora.
E na te Fatu
òe e faaora i te mau ìno atoà ra, na na òe e faaora i to òe âau ". Te
haapäpü nei teie ìrava i te parururaa taatoà ta te Atua e püpü nei i te feia e
tiàturi ia Na. È ère noa no nià i te parururaa i te pae tino, no nià atoà rä i
te parururaa i te pae värua.
Te tiàturi i
te Atua : Te faaìte ra te päpaì taramo i to na tiàturiraa i te Atua èi täuturu
e èi parururaa.
Ìrava 3 e te
4 Parururaa no te raì mai : Ua faataahia te Atua mai te hoê tiaì ara maitaì o
te òre e taòto.
Ìrava 5 e te
6. Te vai tämau-noa-raa : Tei pïhaì iho noa te Atua ia tätou no te paruru, i te
ao anei e aore rä i te pô
Ìrava 7 e te
8. Parururaa hope roa : E paruru te Atua i te mau tuhaa atoà o te oraraa, e tae
noa atu i te värua.
Te faahitihia
nei teie taramo èi haamanaòraa e, noa atu te mau tämataraa e aore rä, te mau àti,
tei reira noa te Atua no te paruru e no te arataì.
Te na ô ra
te ìrava 7 e, Na te Fatu òe e tiaì
i te mau ìno atoà ra, na na òe e tiaì ia ora. E aore ra, E na Iehova e
faaora ia òe i te mau ìno atoà ra, e na na e faaora i to òe värua.
Te faaìte ra
teie ìrava i te hoê parau tapu no nià i te parururaa a te Atua. Teie te tahi
mau manaò e türama maitaì nei i teie ìrava :
1-Te
parururaa a te Atua : Te haapäpü ra te ìrava e te ara ra e te paruru ra te Atua
ia tätou i te ìno atoà. E na te reira e haapäpü e, noa atu te mau fifi e te mau
àti, tei reira noa iho ä te Atua no te paruru ia tätou.
2-Te värua
tiaì : E haroàroàhia i te parau o te " värua " i ô nei èi tumu no to
tätou oraraa, to tätou oraraa i roto e i te oraraa värua. Èita te Atua e paruru
noa i to tätou tino tähuti, i to tätou atoà rä värua, to tätou värua e to tätou
âau-haapaò-maitaì.
3-Te
tiàturiraa i te Atua : Te tïtau manihini ra teie ìrava ia tätou ia tiàturi i te
Atua e ia tiàturi i ta na parururaa. Te haamanaò mai ra ò ia e, i roto atoà i
te mau taime fifi, e tià ia tätou e tiàturi i te vai-raa mai e te parururaa a
te Atua.
I muri mai i
te Taramo 121 : E faahitihia teie taramo mai " Te Taramo a te taata rätere
" no te mea te parau nei te reira i te parururaa a te Atua i roto i te mau
tere.
E tuhaa te ìrava
7 no teie tupuraa o te tiàturiraa i te parururaa a te Atua i nià i to tätou èà.
Ua riro te ìrava
7 no te Taramo 121 èi parau tapu tämahanahana no nià i te parururaa e te haapaòraa
a te Atua i to tätou oraraa taatoà, i te pae tino e i te pae faaroo e te
tiàturiraa.
Taramo 121.
O te hoê o na himene hoê àhuru ma pae o te mau tüpuaì mouà, o tei himenehia e
te mau taata perenina àti Iuta i to rätou haereraa i Ierutarëma no te mau ôroà
faaroo. E uiui te päpaì taramo e nöhea mai ta na täuturu. I muri iho, e pähono
ò ia e no mai ta na täuturu ia Iehova ra, o tei rähu i te fenua e te raì.
Òia mau,
Teie te hoê parau tumu i roto e piti taò faauruhia e te ìrava 7 Te parururaa
hanahana.
Taramo 121
Teie taramo o te piti ia i roto i te haaputuraa o te mau " Taramo "
(a hiò i te ômuaraa o te Taramo 120) no to na tere, e i te rahiraa o te taime,
te manaòhia ra e, e tere teie i Ierutarëma, i te hoê o te mau ôroà mätahiti i roto
i te Hiero Ua täùma i nià i te mau âivi ia au i te irava 1 no te faariro èi
âivi i nià i te èà no te haere tià atu i Ierutarëma. Èita rä i te mea päpü i
roto i te taramo iho no te faaìte e o Ierutarëma te fä o te tere, e te tiàturi
nei vëtahi e mea ateä ä te tere i Ierutarëma. Te vai ra te hoê huru àparauraa
päpü maitaì, àita rä e haapäpüraa e o vai te feia e âpiti mai i roto i te
àparauraa, e àparauraa anei no roto mai i te päpaì taramo, aore ra te hoê àparauraa
i roto pü i te hoê metua e te hoê tamarii aore ra te hoê òrometua e te hoê taata
perenina. Te tiàturi nei te rahiraa e tei roto pü te reira i te hoê òrometua e
te hoê taata perenina. I roto i te päpaìraa Hëpera te parau nei te päpaì Taramo
iho i te na ìrava 1 e te 2, areà te mau parau tämahanahana ra, no roto mai ia i
te tahi atu mau taata, e tae mai ai i roto i te mau ìrava 3 e tae i te 8.
TE MAU UPOO PARAU : " Te Fatu to mätou Paruru.
Teie te tahi atu mau upoo parau : " Te tiaì ia Ìteraèra " ; " Te
Atua Here " ; O te Atua te täuturu ". E tano te upoo parau e täuihia
no te ìritiraa na roto i te tahi mau reo ma te parau e " O te Fatu to tätou
paruru " e aore râ " O te Fatu te paruru ia tätou " a aore ra O
te Atua to tätou haapüraa. E àparauraa tiàmä teie e tupu nei i roto i teie
Taramo. Àita te mau ìrava turu o te Taramo 121 i haapäpü-maitaì-hia, te vai ra
rä e rave rahi mau manaò päpü òre.
Teie te tahi o te reira mau tumu :
Te tiàturi
nei vëtahi e ua päpaìhia teie taramo i muri aè i te hopoi-tïtï-raa-hia i
Päpuronia, èi parau töhu no nià i te hoìraa te nünaa àti Iuta i to rätou fenua.
E faaìte ia ò ia i to na tiàturiraa i te Atua o te paruru ia rätou i roto i te
tere.
Te tiàturi
nei vëtahi e ua päpaìhia teie taramo na mua aè i te hopoi-tïtï-raa, mai te hoê
pure a te feia perenina o tei haere i Ierutarëma no te mau ôroà. Èi reira ò ia
e faaìte ai i te faaroo i te Atua o tei mäìti ia Tiona èi nohoraa no na e o te
tiaì nei ia Ìteraèra.
Te tiàturi
nei rä te tahi atu e e auraa Metia to teie taramo, èi tiàturiraa i te haerea
mai o te arii Tavita o te hopoi mai i te hau e te parau-tià. I reira ò ia e
faaìte ai i te tiaìraa o te faaoraraa a te Atua o te ìte-hia i roto i te òire
moà.
Noa atu e
aha te tätararaa ta te hoê taata e färii, e faaìteraa nehenehe mau ä ta teie
taramo no te tiàturi i te Atua o tei rähu, te tiaì e te faaora o to na nünaa, i
te nünaa mäìtihia.
Àroraa a te âti-Àmareta ia Ìteraèra.
8 Ua haere mai ra te âti-Àmareta e
àro i te âti-Ìteraèra i Refitima.
9 Ua parau
aè ra Möte ia Iotua, A mäìti na i te taata, a haere, e àro i te âti-Àmareta ; ànanahi
au e tià ai i nià i te mouà ma te räau a te Atua i ta ù rima.
10 Ua nä
reira hoì Iotua i ta Möte i parau ia na ra, àro atu ra ia Àmareta ; e ua haere
atu ra Möte, e o Àarona, e o Hura, i nià roa i te mouà.
11 E ua hopoi anaè Möte i ta na rima
i nià ra, te pau ra te âti-Àmareta ia Ìteraèra ; e ua tuu anaè ò ia i ta na
rima i raro, te pau ra Ìteraèra i te âti-Àmareta.
12 E no te
mea te teimaha ra te rima o Möte, ua rave iho ra räua i te hoê ôfaì, tuu iho ra
i raro aè ia na, e ua pärahi iho ra ò ia i nià iho ; e ua mau aè ra Àarona räua
o Hura i ta na rima, hoê i te tahi pae, hoê hoì i te tahi pae ; aore aè ra ta
na rima âueue e maìri noa atu ra te mahana.
13 Pau iho
ra Àmareta e to na atoà ra mau taata ia Iotua i te òè.
Heuraa Manaò
Ètoto
pene 17 i te mau ìrava 8 e tae i te13 èi àamu faufaa e èi hohoà täipe. Teie te
hoê tuatapaparaa faanahohia, e te hoê ìrava tumu tei haa-matara-hia :
No
färii noa mai nei o Ìteraèra i te päpe no roto mai i te papa i Mata e Meripa i
te faaìteraa a te mau ìrava 1 e tae i te 7. E taime paruparu i te pae o te
värua te reira i te amuamuraa, feàa no nià i te vai-raa mai o te Atua.
Òhipa
tei tupu : Ua àro te mau àti Amareta ia Ìteraèra i Refitima. Teie te àroraa
mätamua a te nünaa i muri aè i to rätou faaruèraa ia Àifiti.
Faanahoraa
te àroraa :
Iotua
: te tià no te faatere i te pupu faèhau mätamua, mäìtihia e Mote.
Mose
: taata i te pae värua, e täpeà ra i te raau a te Atua.
Àarona
e o Hura : turu äutaeaè, haapäpüraa no te täpeà-maite-raa.
Ìteraèra
: te mau taata àravihi òre i te tämaì, ua türuhia rä na roto i te ärai.
Tuatapaparaa
tumu parau :
Tämaìraa
pae värua Te faahohoà ra o Amareta i te ènemi no roto mai te tino, te feàa, te
hara aore ra te ènemi no rapae mai te mau puai ènemi i te Atua. È ère te upootiàraa
i nià noa i te puai o te nuu, i nià rä i te tiàturiraa e i nià i te Atua.
E
mea puai te hohoà : te upootiàraa o te âmui-âmui-raa, te hotu ia o te pure âmui
e te pätururaa te tahi i te tahi. Te haapii nei te Atua ia Ìteraèra e, te
faa-tiàmä-raa faaruèraa ia Àifiti o te haamataraa noa ia : e tià ia rätou ia
haapii i te àro, i te täpeà, i te tiàturi i nià i te Atua.
Ìrava
tumu te ìrava 11 ia : 11 E ua hopoi anaè Möte i ta na rima
i nià ra, te pau ra te âti-Àmareta ia Ìteraèra ; e ua tuu anaè ò ia i ta na
rima i raro, te pau ra Ìteraèra i te âti-Àmareta.
A
âfaì noa ai Mote i to na rima i nià, ua upootià te mau ati Ìteraèra, ia tuu rä
ò ia i to na rima i raro, ua upootià ia to Amareta.
Te
faaìte nei teie ìrava i te poroì : te upootiàraa tei te huru ia i te pae värua,
te pure, e te tiàturiraa i te Atua.
Te
mau faaitoitoraa no te feruriraa e faatänohia no te tuatapaparaa i nià i te
hohoà e aore rä, no te hiòraa.
E
piti hohoà e tuàti :
I
raro : Iotua e te mau faèhau e aro ra ia Amareta.
I
nià : Mote, Àarona e o Hura, ma te âfaì i te rima i nià. → Hohoà päpaì no te haapiiraa e
faaìte ra e ua täaihia te upootiàraa i nià i te fenua nei i te faito i te pae
värua.
Te
mau täpaò : Te raau a Mote = mana moà. Âfaìraa i te rima i nià = pure e faaroo.
Te ôfaì i raro aè ia Mose = te âueue òre, te täpeà-maite-raa. Àarona e o Hura =
autaeaèraa, pätururaa i te nünaa.
Tuatapaparaa
1.
Te âfaìraa i te rima o te hoê ia täpaò no te pure, te ärai e te tiàturiraa i
nià i te Atua. È ère ia i te hoê òhipa tahutahu noa : e faaìte te reira i te
faaroo e te piiraa i te mana hanahana. Ia rohirohi o Mote e ia tuu i to na na
rima i raro, ua pau o Ìteraèra : te faaìte ra te reira e, è ère te upootiàraa
na roto i te puai o te taata, na roto rä i te tuàtiraa tämau i te Atua.
2.
Te mau àroraa o te tamaì i raro nei, te arataì nei ia Iotua e te nuu. Te ra rä,
te haapäpü nei te ìrava e, è ère te täviri no te upootiàraa i te nuu faèhau, na
te tiàturiraa âueue òre i te Atua. Te faaìte nei te àroraa i nià i te fenua nei
i te hoê àroraa ìte-òre-hia : e päturu te pure i te òhipa.
3.
Te paruparu e te hoêraa. E faatere o Mote, te ra rä, e taata ò ia e ua täôtiàhia
: ua rohirohi to na na rima. E mea faufaa roa o Àarona e o Hura : e turu raua i
to na na rima. Te haapii nei te ìrava e, e hinaaro atoà te feia puai roa aè i
te pätururaa, e e upootiàraa âmui.
4.
Te poroì no nià i te Atua Na te Atua te upootiàraa, te ra rä, E tae mai te
reira na roto i te hoêraa i roto pü i te pure e te òhipa. Ua haapii o Ìteraèra
e, e tià ia vai tämau noa te tiàturiraa i nià i te Atua : ia paruparu anaè te
pure, e upootià te ènemi.
E
haapiiraa hanahana teie : è ère te faaroo i te tahi noa taime ; e mea tià ia tämau-noa-hia.
Òhiparaa
i te pae värua I roto i ta tätou mau àroraa roto e aore rä, i rapae, è ère te
upootiàraa na roto noa i ta tätou mau tautooraa, na roto rä i to tätou here i
te Atua.
È
ère te pure i te mea piti : o te aho faufaa roa rä o te turu i te òhipa. Mai ia
Mote, e hinaaro tätou ia Àarona e ia Hura i roto i to tätou oraraa : te mau
taeaè e te mau tuahine o te turu ia tätou ia paruparu anaè to tätou rima.
No
reira, ua riro teie ìrava èi parapore ora : Rima i nià = faaroo e pure. Te
rohirohi = te mau ôtià o te taata. Turu äutaeaè = hoêraa i te pae värua. Te
upootiàraa = te hotu o te tiàturiraa i te Atua e te hoêraa o te nünaa.
2 Timôteo
3.14-4, 1-2
14 Ia mau mäite
rä òe i ta òe i haapii ra, i tei tuuhia atu ia òe ra, ua ìte hoì òe i to òe ìte
i ìte ai òe ra.
15 E mai to
tamarii-rii-raa mai ä to òe ìte i te parau moà i päpaìhia ra, o te parau ia e
paari ai òe e tae noa atu i te ora i te faaroo i te Metia ra ia Ietu.
16
Te mau parau
moà atoà i päpaìhia ra, e mea faaüruä mai ia e te Atua, e e mea maitaì èi
haapiiraa, èi aòraa, èi faaìteraa hapa, èi faaìte mai i te parau-tià ra ;
17 ia au roa te
taata no te Atua i te mau òhipa maitätaì atoà ra.
4, 1-2
1 E teie nei,
te parau hua atu nei au ia òe i mua i te aro o te Atua, e i to te Fatu ra i to
Ietu Metia, o të haavä i tei ora ra e tei pohe ia fä mai ò ia ia tae i to na ra
Pätireia ;
2 e faaìte hua
òe i te parau, ia önoöno mäite ä, i te hora au e te hora au òre ; e faaìte hua
i te hapa, e aò atu, e faaitoito atu, mä te faaòromaì rahi, e te
haapii-mäite-raa atu.
Heuraa Manaò
Ua
riro teie mau ìrava no roto mai i te 2 Timôteo pene 3, irava1 e tae i te 4 pene
4 ìrava1 e tae i te ìrava 2 e te mau manaò faufaa i roto i teie rata a Pauro :
te tuàti nei te reira i te piiraa no te haapaò maitaì o Timôteo i ta na òhipa
pororaa i mua i te taata. Teie te hoê tuatapaparaa faanahohia, e te hoê ìrava
tumu tei haamatarahia.
Te
mau ìrava tāpiri
Te
papaì nei o Pauro mai te fare tāpeàraa, ma te ìte i to na pohe e fatata ra ia ana
i te faaìteraa a te pene 4 i te mau ìrava 6 e tae i te 8). Tei mua o Timôteo,
te hoê raatira âpī, i te mau òrometua
haavare e te hoê huiraatira paruparu. Te faaitoito ra o Pauro ia na ia mau pāpū i roto i te
haapiiraa ta na i fānaò e ia poro
i te Parau ma te mana e te tuutuu òre.
Tuatapaparaa
i te mau pāpaìraa
1.
Pene 3 : ìrava14 e te 15 : Haapaò maitaì i te mau pāpaìraa moà E
tāmau noa i ta
òe i haapii na... → Ua niuhia te
faaroo o Timôteo i roto i te hoê peu tumu no
te ora no to na metua vahine, to na mama ruàu, e o Pauro. E ta te mau pāpaìraa moà e
haapaari i te taata ia tae noa atu i te ora na roto i te faaroo ia Ietu Metia :
→ È ère te
reira i te ìte noa, e paari rā e arataì i te ora.
2.
Pene 3 : ìrava 16 e te 17 : Te faaūruraa e te àravihi o te Parau Te mau
pāpaìraa moà
atoà no ô mai ia i te Atua ra te Vārua Atua = hutihia e te Atua, òia hoì e
puai tei faatupu i to tātou huru i te
aho, te paraparauraa e te haaparareraa i roto i ta tātou mau
feruriraa. E haamanaò te reira i te mea ta tātou e rave maitaì ra : te ìte raa i
te aho i te vahi ìte-òre-hia, na roto anei i te hoê ìrava, te hoê tāpaò, e aore rā, te hoê
pehepehe tei faaìtehia i roto i te hoê àparauraa.
Te
mau òhipa : e haapii, e faahapa, e faatītīàifaro, e haapii.
Ôpuaraa
: ia maitaì roa te taata no te Atua, ia ineine no te mau òhipa maitätaì atoa ra.→ È ère te
Parau i te mea tämau noa ; e hämani e e haapäpü.
3.
Pene 4 ìrava1 e te 2 : Te paariraa hanahana, ua
tuu o Pauro ia Timôteo i mua i te Atua e i te Metia èi haavä : te faito no te
mau tau e a muri noa atu.
Tïtauraa
: E poro haere i te parau ; ia faaineine i te tau e i te tau, ia vai noa i
rapae i te tau ; a faatïtïàifaro, a faahapa e a faaitoito ma te faaòromaì e te
haapiiraa maitaì. → E mea rü
te òhipa a te tiaì mämoe. E òhipa rü, tämau e te àifaito te òhipa a te tiaì
mämoe e te àueue òre e te faaòromaì.
Ìrava
tumu Timôteo 2 pene 3 ìrava 16 ia : 16 Te mau parau moà
atoà i päpaìhia ra, e mea faaüruä mai ia e te Atua, e e mea maitaì èi
haapiiraa, èi aòraa, èi faaìteraa hapa, èi faaìte mai i te parau-tià ra ;
òia hoì, Te mau parau moà atoà i päpaìhia ra e mea au ia i te Atua ra, e e mea
faufaa èi haapiiraa, èi aòraa, èi faatïtïàifaroraa, èi haamauraa i te
parau-tià. Na teie ìrava e haamau i te mana o te Pîpîria e e tuàti i te haapaò
maitaì o te taata iho (pene 3 i na ìrava 14 e te 15) i te òhipa i mua i te
taata (pene 4 e na ìrava 1 e te 2).
Hohoà
täipe no te päpaì i te hohoà e aore rä, no te faaìteraa)
Te
Aa : Timôteo tei niuhia i nià i te haapiiraa ta na i färii (pene 3 i na ìrava
14 e te 15).
Te
aho : Te päpaìraa moà « faaüruhia » (pene 3 ìrava 16) mai te mataì hanahana o
te faaoraraa.
Hotu
: Te taata « mauhaa » a te Atua (pene 3 ìrava 17).
Òhipa
: Te pororaa i te Parau (pene 4 e na ìrava1 e te 2), mai te hoê tumu raau o te
hotu no vëtahi ê.
E
tià roa teie ìrava e tïtau mai ia tätou no mau tau e a muri noa atu : Na te
haapaò maitaì i te mau päpaìraa moà e faaàmu i te paari i te pae värua e e
arataì i te hoê òhipa itoito e te tuutuu òre.
Ruta èv
18.1-8
Te parapore o te vahine ìvi e te
haavä
1 Ua parau atu ra Ietu i te parapore ia rätou, ia
tämau mäite rätou i te pure eiaha e fiu,
2 nä ô atu
ra : «E taata haavä tei te hoê ôire, aore ò ia i mataù i te Atua, aore hoì i
haapaò i te taata.
3 E vahine
ìvi hoì tei taua ôire ra, e haere atu ra ò ia ia na ra, nä ô atu ra : «E faatià
mai òe ia ù i ta ù ènemi nei.»
4 E àita aè
ra ò ia i faatià vave mai : e muri aè ra, ua nä ô iho ra ò ia i te
feruri-noa-raa i roto ia na iho : «Òre noa ä vau i te mataù i te Atua, e te
haapaò i te taata nei,
5 no te mea
rä te märô mai nei teie nei vahine ìvi ia ù, e faatià atu vau i ta na parau, o
te mäniania vau ia na i te haere-pinepine-raa mai.»
6 Ua nä ô atu ra te Fatu : «A haapaò
na i te parau a taua haavä parau-tià òre nei.
7 E e òre
änei te Atua e faatià mai i to na ra taata mäìtihia, o tei tiàoro atu ia na i
te ruì e te ao E faaroaroa änei ò ia i ta rätou parau.
8 E faaìte
atu vau ia òutou, e faatià mai ia ò ia ia rätou e òre roa e mähia. Ia tae mai
rä te Tamaiti a te taata nei, te vai ra änei te faaroo i te fenua nei ?
Heuraa Manaò
E
rave anaè tätou i te Ruta èv. Pene 18 i te mau ìrava 1 e tae i te 8, te parapore
no te haavä parau-tià òre e te vahine ìvi tuutuu òre, e e hiòpoà hohonu anaè tätou
i te reira.
No
parau noa mai nei o Ietu no nià i te hoìraa mai o te Tamaiti a te taata nei Ruta
èv. Pene 17 i te mau ìrava 20 e tae i te 37. E tano teie parapore i roto i teie
tiaìraa : nahea te hoê taata ia ora i taua taime ra, a taere ai te parau tià a
te Atua ?
Te
haavä parau-tià òre : àita ò ia e mataù i te Atua e àita e faatura i te
taata. Te faahohoà ra ò ia i te parau-tià òre a te taata, te täuà
òre, e te èreraa i te aroha.
Te
vahine ìvi : te hoê taata paruparu i roto i te
vaamataèinaa, àita e tane faaipoipo e aore rä, e paruru. Te faahohoà ra ò ia i
te taata tiàturi, te Ètärëtia, e aore rä, te hoê taata haavïhia o te Atua anaè
ta rätou e tiàturi.
Faanahoraa
:
Ômuaraa
: Ua horoà mai o Ietu i te täviri no te tätararaa mai te haamataraa mai ä ò ia
èi aha e haaparuparu i te manaò (ìrava 1).
Te
parapore (ìrava 2 e tae i te 5) : te taa-ê-raa i roto pü i te vahine ìvi önoöno
e te haavä täuà òre.
Òhiparaa
(mau ìrava 6 e tae i te 8) : mai te mea e, e topa te hoê haavä parau-tià òre, e
hau atu ia pähono mai te Atua, te parau tià e te haapaò maitaì, i ta Na feia
mäìtihia.
Tuatapaparaa
te tumu parau
Te
tuutuu òre i roto i te pure : Èita te vahine ìvi e faaruè. Te faahohoà nei ò ia
i te faaroo itoito o te òre e faaruè ia na iho. È ère te pure i te hoê raveà
tahutahu, e àroraa tuutuu òre rä.
Te
faaòhipa nei Ietu i te hoê manaò puai : mai te mea e, e horoà mai te hoê haavä
piò i te parau-tià no to na önoöno, e hau atu ia i te faaroo o te Atua, tei
parau-ià e te here, i ta Na mau tamarii.
Te
parau-tià a te Atua : Te haapäpü nei te päpaìraa e, « e faatupu òiòi mai te
Atua i te parau-tià » (ìrava 7 e te 8). Te ra rä, e mea tià ia märamarama i te
reira « ia vitiviti » na roto i te hiòraa hanahana : e au ra e ua taere, te ra
rä, e mea päpü e te àueue òre.
Te
faaroo i muri mai : E hope te parapore na roto i te hoê uiraa faahiahia :
" Ia tae mai rä te Tamaiti a te taata nei, e noaa anei ia na te faaroo i
te ao nei ? " (ìrava8). → I ô nei, è ère noa te tumu parau mau, o
te tiaìraa rä ma te haapaò maitaì. E riro te
tuutuu òre i roto i te pure èi täpaò ìte-mata-hia no te hoê faaroo ora.
Te
Ìrava tumu te ìrava1 ia : 1 Ua parau atu ra Ietu i te parapore
ia rätou, ia tämau mäite rätou i te pure èi aha e fiu, Ua faatià o
Ietu ia rätou i te hoê parapore no te faaìte e, e pure noa rätou èi aha e
rohirohi ". Teie te tumu haapäpüraa tei horoàhia mai e Ietu iho. Te
faahohoà nei te taatoàraa o te parapore i teie parau mau : te pure tuutuu òre o
te èà ia no te faaroo e tae noa atu i te hoìraa mai o te Metia.
Teie
te tahi hiòraa :
Òhipa |
Vahine
Ìvi |
Haavä
tià òre |
Haapäpüraa |
Tiàraa |
Paruparu
paruru òre |
Puai
e te faatura òre |
Te
faaroo i mua i te tià òre |
Huru |
Önoöno,
tütava |
Haapaò
òre |
Te
Faaroo âueue òre |
Tupuraa |
Ua
Tià |
Färii
noa atu te ètaèta |
E
Pähono te Atua ma te Aroha |
Poroì |
Täma
maite i te Pure |
Èiaha
e haaparuparu |
Te
faaroo itoito. |
Te
haapii mai nei te Ruta èv. I te pene 18 i te mau ìrava 1 e tae i te 8 ia tätou
e, ua riro te pure tuutuu òre èi faaìteraa päpü no te faaroo i mua i te
Pätireia. Te haamatara ra te taa-ê-raa i roto pü i te haavä parau-tià òre e te
Atua parau-tià i te päpüraa o te parau-tià a te Atua. Te ra rä, te tïtau nei te
uiraa hopeà a Ietu ia tätou : e ìtehia anei tätou i roto i te faaroo, ma te
tämau noa i te pure, ia hoì mai o Ietu ?
Te
tahi manaò i te ìrava 1
1.
Te òhipa i te ômuaraa e höroà mai teie ìrava i te tatararaa tei höroàhia na mua
aè i te parapore. Taa ê atu i te tahi atu mau parapore i reira te auraa e
faaìtehia mai i muri aè, ua tuu Ietu i ô nei i te hoê täviri no te tatararaa
mai te ômuaraa.
Te
haapäpü nei te reira i te faufaa rahi o te
tumu parau : te täpeà-maite-raa i roto i te pure.
2.
E piti tïtauraa i te pae värua " A pure noa " : Te taò ra " i te
mau taime atoà " (na roto i te reo Hereni pantote) e faaìte ia i te hoê
huru tämau, èi aha noa i te tahi noa mau taime. È ère no nià i te pure vaha ma
te tuutuu òre, no nià rä i te oraraa i roto i te hoê huru tiàturiraa e te
hoêraa e te Atua. Èi aha e faaruè (mē enkakein na roto i te reo Hereni) :
Òia mau : « èi aha e paruparu »,
« èi aha e rohirohi ».
Te vauvauhia ra te pure mai te hoê àroraa o te
tïtau i te faaòromaì. Te fifi, è ère ia te haamoè-noa-raa i te pure, o te haaparuparu
atoa râ ia taere anaè te pähonoraa.
3.
Te àroraa i roto pü i te tiaìraa e te faaroo
Ua
faaineine Ietu i ta Na mau pipi no te hoê òhipa mau :
Èita te Atua e pähono òiòi mai i te mau taime atoà. Te fifi o te tiàturiraa ia
e, ua tuàti te mämuraa o te Atua i to Na èreraa. Te haapäpü nei rä teie ìrava
e, ua riro te täpeà-maite-raa i roto i te pure èi täpaò no te faaroo mau.
4.
Te auraa o te nünaa
Te
taò haa ra "e mea tïtauhia" (dei na roto i te reo Hereni) o te hoê ia
hinaaro hanahana. È ère te reira i te hoê noa aòraa, e tïtauraa rä no te oraraa
o te Ètärëtia e o te taata tiàturi. E riro mai te pure tuutuu òre èi ohipa âmui
no te pätoìraa i te pae värua i mua i te parau-tià òre e i mua i te tiaìraa i
te Pätireia.
Te
tïtauraa a te ìrava tumu o te haa-märamarama-raa i te taatoàraa o te parapore :
Te faataa nei te reira i te pure mai te hoê huru tämau. Te faaära rä te reira
no nià i te tö-àruàru-raa. Te faatuàti nei te reira i te pure i te faaroo no a
muri atu : te faa-òromaì-raa e tae noa atu i te hoìraa mai o te Tamaiti a te
taata, te vai ra
änei te faaroo i te fenua nei.
Te
hohoà
Manaò |
Värua |
Haapiiraa |
Tämau
i te Pure |
Àparau
tämauraa i te Atua |
Haapii
tämau i te pure, ia ineine te âau i te färii i te Atua, i te mau mahana atoà. |
Èi
aha ia töàruàru |
Faaitoito
tämau |
Tütava
noa i roto i te Faaroo |
Täviri
o te taiòraa |
Te
faahohoà te parapore i te reira |
Te
vahine ìvi = e hohoà no te tütavaraa, te haavä tià òre=te òre ia e au i te
Atua parau-tià. |
Te
haapii mai nei te Ruta èv. Pene 18 ìrava 1 ia tätou e è ère te pure i te hoê
òhipa ôtahi noa, o te nünaa atoà rä i te faaroo tämau, e ua riro te tuutuu òre
i roto i te pure èi täpaò e te tiaì maite ra tätou i te Pätireia o te Atua.
Heuraa Ìrava
-Taramo
121, 7 Na te Fatu òe e tiaì i te mau ìno atoà ra, na
na òe e tiaì ia ora.
-Ètoto
17, 11 E ua hopoi anaè Möte i ta na rima i nià ra, te pau
ra te âti-Àmareta ia Ìteraèra ; e ua tuu anaè ò ia i ta na rima i raro, te pau
ra Ìteraèra i te âti-Àmareta.
-2
Timôteo 3, 16 Te mau parau moà atoà i päpaìhia ra, e mea
faaüruä mai ia e te Atua, e e mea maitaì èi haapiiraa, èi aòraa, èi faaìteraa
hapa, èi faaìte mai i te parau-tià ra ;
-Ruta
èv.18, 1 Ua parau atu ra Ietu i te parapore ia rätou, ia
tämau mäite rätou i te pure èi aha e fiu,
Faaitoitoraa
E
pähono teie mau ìrava tumu te tahi i te tahi mai te mau huàhuà o te hoê hohoà e
faanahohia i te pae värua : te parururaa a te Atua, te pure tuutuu òre, te mana
o te Parau, e te upootiàraa na roto i te faaroo. Teie te hoê tupuraa märamarama
e te nahonaho, e te tumu parau ua faa-tumu-hia i te pae hopeà, Ia tae mai rä te Tamaiti a te taata nei, te vai ra
änei te faaroo i te fenua nei ?
Taramo
121 ìrava 7 « Na Iehova e paruru ia òe i te mau ìno atoà ; na Na e tiaì i to òe
värua ». Te auraa : Te faaìtehia ra te Atua mai te Tiaì haapaò maitaì, o te paruru
èi aha noa i te tino, i te värua iho ä rä.
Täviri
: Te taò haa Hepera shamar (« täpeàraa ») o te haamanaò ia i te ara o te hoê
tiaì mämoe. Faaòhiparaa : Àita te parururaa o te taata faaroo i täaihia i nià i
te èreraa e i te mau tämataraa, i nià rä i te vai raa tämau o te Atua o te
parururaa i te tino e te värua.
Ètoto
pene 17 ìrava 11 « A âfaì ai o Mote i to na rima i nià, ua upootià o Ìteraèra ;
e i to na tuuraa i to na rima i raro, ua upootià o Àmareta ».
Tamaì
ia Àmareta i Refitima. Na Iotua e arataì i te àroraa, e ua pure Mote i nià i te
âivi, türuhia e Àarona e o Hura. Èita te upootiàraa e tae mai na roto i te puai
o te nuu, na roto rä i te ärai e te faaroo.
Manaò
faufaa : Tei roto atoà te huiraatira : Ua rohirohi o Mote, ua turu rä to na mau
taeaè ia na. No reira, e upootiàraa i te pae värua e i te pae âmui no te
faatupu i te hoê.
Faaòhiparaa
: E upootià ta tätou mau àroraa na roto i te pure tuutuu òre e te pätururaa te
tahi i te tahi.
2
Timôteo pene 3 ìrava 16 « Te mau parau moà atoà i päpaìhia ra e mea au ia na i te
Atua ra, e e mea faufaa èi haapiiraa, èi aòraa, èi faaitoitoraa, èi haamataro i
te parau tià ».
Ìrava
turu : Te aò ra Pauro ia Timôteo ia mau päpü i roto i te faaroo i mua i te mau
haapiiraa hape.
Te
auraa : Te mau päpaìraa moà o te aho ia ("hutihia i te aho e te Atua").
È ère noa te reira i te hoê päpaìraa taata, o te Parau ora rä o te tarai i te
taata faaroo ia au i te aho o te Atua.
Täviri
: E haapii te reira (i te maitaì), e faahapa (e faaìte mai i te hape), e
faatïtïàifaro (e faatià), e faaineine (e faatupu i te parau-tià).
Faaòhiparaa
: O te Parau te mauhaa mätamua a te Atua no te faaineine i to Na nünaa i roto i
te faaroo e te täpeà-maite-raa.
Ruta
èv. Pene 18 ìrava 1 « Ua faatià o Ietu ia rätou i te hoê parapore no te faaìte
e, e pure noa rätou èi aha e rohirohi/e fiu ».
Ìrava
täpiri : Parapore no te vahine ìvi e te haavä parau-tià òre.
Te
auraa : Mai te peu e e färii atoà te hoê haavä parau-tià òre i te önoöno a te
hoê vahine e hau atu ä ia te Atua, o tei parau-tià e te here, i te faaroo i ta na
mau tamarii.
Täviri
: Te pure tuutuu òre, o te hoê ia òhipa na te faaroo o te pätoì i te
haaparuparu noa atu te mau taere te pähonoraa.
Faaòhiparaa
: E faitohia te faaroo na roto i te tuutuu òre i roto i te pure, noa atu e ua
taere te pähonoraa.
E
tuàti teie mau ìrava i nià i te hoê ä parau mau : E päruruhia e e upootià te
ora o te hoê taata tiàturi mai te mea e, ua niuhia te reira i nià i te pure
tuutuu òre e te Parau faauruhia a te Atua. Taramo 121 ìrava 7 → paruru te
Atua. Ètoto pene 17 ìrava 11 → Te upootiàraa, tei te huru ia
o te pure e te pätururaa a te huiraatira.2 Timôteo pene 3 ìrava16 → Na te Parau e
tarai e e faaineine no te tià päpü. Ruta pene
18 ìrava 1 → E mea faufaa
rahi te täpeà-maite-raa i roto i te pure. Te faaìte âmui nei raua i te hoê
hohoà : e päruruhia te taata faaroo e te Atua, e päturuhia e te pure, e
haapuaihia e te Parau, e e piihia ia tämau noa ma te rohirohi òre e te fiu òre.
Te taata
tiàturi, päruruhia e te äupururaa haapaò maitaì a te Atua, e ìte ò ia i te puai
i roto i te pure tuutuu òre, ua aahia i roto i te Parau ora, e te haere nei i
mua ma te rohirohi òre i nià i te èà o te faaroo.
Pehepehe
Haapaòhia e
te Fatu
I
raro aè i te marumaru o te mau mouà, te haere nei au ma te mätaù òre,
No
te mea te tiaì ra te rima ìte ä òre i to ù haerea.
Èita
te mahana veàveà e aore rä, te pöiri e täpae i te värua
Ta
te Atua e täpeà nei i roto i ta Na haapaòraa.
Ò
ia te tiaì o te òre roa e taòto,
E
täpoì to Na na mata i te ôpiäraì,
E
to ù mau täahiraa âvae paruparu. Ia fatata mai te ìno,
E
faatupu Ò ia i to Na hau, E pärahi to ù âau i roto i to Na puai hau ê.
E
te tiaì mure òre, te papa o to ù
oraraa,
E
täpeà òe i to ù aho, te amo nei òe i to ù mau mahana.
I
roto i to òe na rima haapaò maitaì, te haapüraa ta ù värua,
E
te himene nei au i to òe hanahana, e te tumu no te aroha.
Teraì
òr.