Täpati 23 no Pipiri/Mäti 2025.
Aroha, te faaroo o te niu päpü.
Mau
Taiòraa.
Taramo
103
1 Na Tävita. E haamaitaì i te Fatu,
e ta ù värua, e to roto ia ù nei, i to na ra iòa moà.
2 E haamaitaì i te Fatu, e ta ù
värua, e eiaha te hoê maitaì a ana i horoà mai ra e haamoèhia.
3 O ia tei faaòre i ta òe atoà ra
mau hapa, e o tei faaora i to òe atoà ra mau maì,
4 o tei faaora ia òe i te pohe, o
tei faatoröna ia òe i te hämani maitaì e te aroha,
5 o tei faaî i to vaha i te maitaì,
ia faaâpï-faahou-hia òe mai te àeto ra.
6 Te rave ra te Fatu i te
parau-tià e te au i te feiä atoà i hämani-ìno-hia ra.
7 Ua faaìte o ia i ta na haapaòraa
ia Möte, e ta na òhipa i te tamarii a Ìteraèra.
8 E aroha e te hämani maitaì to te
Fatu, e òre e riri vave, te rahi ra to na aroha.
9 E òre o ia e tämau i te aò mai ia
tätou e òre hoì e vaiiho märö i to na riri e a muri noa atu.
10 Aita aè nei o ia i tähoo mai ia
tätou e ia fäito i ta tätou mau hara, aore hoì i faautuà mai ia tätou e ia
fäito i to tätou mau ìno.
11 Mai te teiteiraa o te mau raì i
nià i te fenua nei, mai te reira te rahi o to na aroha i te feiä i mataù ia na
ra.
12 Mai te hitià-o-te-rä e taa ê i te
tooà-o-te-rä ra, o ta na ia faataa-ê-raa i ta tätou mau hara ia tätou nei.
13 Mai te aroha o te metua i ta na
ra mau tamarii, o to te Fatu ia aroha i te feiä i mataù ia na ra.
14 Ua ìte hoì o ia i to tätou huru,
te manaò ra o ia e, e repo tätou nei.
15 O te taata nei e au to na puè
mahana i te àihere nei : mai te tiare i roto i te aru ra to na ruperuperaa.
16 Ua färara anaè te mataì nä nià
iho ra, ua mou ia, e to na vähi i tupu ai ra e òre e ìte faahou ia na.
17 Âreà te aroha o te Fatu mai
tahito mai ia e a muri noa atu, i te feiä i mataù ia na ra, e ta na ra
parau-tià i te tamarii a ta rätou ra mau tamarii,
18 i te feiä i haapaò i ta na ra
faufaa, e tei haapaò i ta na ra parau e rave ra.
19 Ua haamau te Fatu i to na ra
teröno i nià i te mau raì, e ua auraro te mau mea atoà nei i to na ra pätireia.
20 E haamaitaì i te Fatu, e to na ra
mau merahi e, o tei hau i te püai, e ua haapaò i ta na faaueraa,
i te
faarooraa i ta na reo ia parau.
21 E haamaitaì i te Fatu, òutou
atoà, o to na ra mau pupu, o to na ra mau tävini tei rave i to na ra hinaaro.
22 E haamaitaì i te Fatu, e ta na
atoà ra mau òhipa, i te mau vähi atoà ra i to na ra hau. E haamaitaì i te Fatu,
e ta ù värua e.
Heuraa
Manaò.
Te
Taramo 103 o te hoê ia himene ârueraa i roto i te Faaäuraa Mätamua o te Pîpîria
Hepera ta te marü metia e faaòhipahia nei e tae mai i teie mahana. Ia au i tei
mätauhia e te Arii ra o Tavita, e haapoupou-pinepine-hia teie taramo no to na
nehenehe te pehepehe e to na hohonu i roto i te faaroo. E faaìte ò ia i te
mauruüru rahi i te Atua no ta Na mau haamaitaìraa e te aroha e rave rahi. Te
faaòhipahia ra te Taramo 103 i roto i te mau tütuu o te faaroo rau no te haapuai
i te tiàturi e no te faahaamanaò ia tätou i te maitaì o te Atua. Te hoê o te
mau ìrava tumu o teie taramo o te irava 8 E aroha e te hämani maitaì to te Fatu, e òre e riri
vave, te rahi ra to na aroha.
Te haamatara ra teie ìrava i te huru äupuru e te faaòromaì o te Atua, te hoê
tumu parau faufaa roa i roto i teie taramo. Te faahiti ra te Taramo 103 e rave
rahi tumu parau faufaa tei aa hohonu i roto i te faaroo e te huru o te
tiàturiraa. Teie te tahi o te mau tumu parau rahi :
Ârueraa
e te haamoriraa : E haamata e e faaoti te taramo na roto i te hoê piiraa ia
ârue i te Atua no ta Na mau haamaitaìraa.
Te
aroha o te Atua : Te faataahia ra te Atua mai te hoê Atua aroha, aroha, e te
faaòreraa i te hara.
Te mau
haamaitaìraa a te Atua : Te faahiti ra teie taramo i te mau haamaitaìraa e rave
rahi ta te Atua e höroà ra i to Na nünaa, mai te faaoraraa, e te ora, te here,
e te mauruüru.
Te
Parau-tià a te Atua : Te färii ra te taramo i te parau-tià a te Atua e ta Na
parururaa no te feiä e haavïhia ra.
Te
mure òre o te Atua : Ua faataahia te Mure Òre èi mea täuiui òre e te mure òre,
taa ê atu i te paruparu e te tähuti òre o te taata nei.
Te mau
täairaa piri roa e te Atua : Te haamatara ra te reira i te hoê täairaa piri roa
e te piri roa e te Atua, o tei piri roa i ta na mau tamarii e o tei ìte i to rätou
mau hinaaro. Te höroà ra teie mau tumu parau i te faaroo e te ârueraa rahi, ma
te faaitoito i te feia faaroo ia haamanaò noa i te maitaì e te aroha o te Atua.
Ua riro te aroha o te Atua èi tumu parau faufaa roa i roto i te Taramo 103, e
hau atu ä i roto i te Pîpîria. No nià ïa i te maitaì hope òre e te aroha o te
Atua i nià i te taata nei.
Teie
te tahi mau tuhaa faufaa o teie tumu parau :
Faaòreraa
hara : Te haapäpü ra te Taramo 103 e e faaòre te Atua i ta tätou mau hara atoà.
Te auraa o teie aroha, òia hoì, noa atu ta tätou mau hapehape e ta tätou mau
hape, ua ineine te Atua i te faaòre i ta tätou mau hara mai te mea e, e färiu
atu tätou ia Na ra ma te âau tätarahapa.
Te
faaoraraa e te faaoraraa : E faaora te Atua i to tätou mau maì e e faaora ò Ia
ia tätou mai roto mai i te âpoo, òia hoì, o ò Ia to tätou faaora e to tätou ora,
tei ineine noa no te faahoì mai ia tätou.
Te
here âueue òre : Te faataahia ra te Atua mai te hoê here haapaò maitaì e te
tämau no to Na nünaa. È ère to na aroha i te hoê taime poto aore ra tïtauraa, e
vai mäoro rä e te faito òre.
Te
aumäuiui e te mäuiui : Mai te hoê metua tane e aroha ra i ta na mau tamarii, e
aroha te Atua i te feiä e mätaù
ra ia na. Te haapaò mai ra ò Ia i to tätou mau mäuiui e to tatou mau hinaaro,
ma te püpü i te tämahanahanaraa e te täuturu.
Te
faaòromaì hanahana : E mea " faaòromaì rahi " te Atua, te auraa ra, e
faaòromaì e e òromaì ò ia. Èita ò Ia e faahapa òiòi ia tätou no ta tätou mau
hape, e höroà mai rä ò Ia ia tätou i te räveà no te tätarahapa e no te täui i
to tätou huru. No reira, ua riro te aroha o te Atua, mai tei faaìtehia i roto i
te Taramo 103, èi faaìteraa hohonu no to Na here, to Na faaòromaì, e to Na hinaaro
ia faaòre i te hara e ia faaora. E faahaamanaòraa puai te reira no te huru
hämani maitaì o te Atua e te faufaa rahi i färiu atu ia Na ra ma te tiàturi e
te mauruüru. " Ua riro te mahana tätaìtahi èi räveà âpï no te tupu e no te
ànaana ". Te manaò nei au e, te paruru nei teie parau tumu i te manaò no
te tämau-noa-raa e te âueue òre.
Ua
riro te mahana tätaìtahi èi räveà âpï no te tupu e no te ànaana. Te manaò nei
au e, te paruru nei teie parau tumu i te manaò no te tämau-noa-raa e te âueue
òre.
Ètoto
3.1-15.
1 Tiaì atu ra Möte i te nana a te
metua hoovai iho, a Ietero tahuà i Mitiäna ra ; e ua arataì atu ra o ia i taua
nana ra i te ôtià o te mëtëpara, e tae atu ra i te mouà o te Atua ra i Hörepa.
2 Ua fä mai
ra te merahi a te Fatu ia na i roto i te auahi i röpü i te hoê pü àihere ;
e ua hiò atu ra o ia, e ìnaha, te àma ra te pü àihere i te ahi, e aore taua pü
àihere ra i pau.
3 Ua nä ô aè
ra Möte, E haafätata na vau e hiò i teie nei ôrama rahi ; i te mea i òre i àma
ai teie nei pü àihere. 4 E ia hiò mai ra te Fatu e te haafätata atu ra o
ia e hiò, ua pii mai ra te Atua ia na mai rotopü mai i taua pü àihere ra, nä ô
mai ra, E Möte, e Möte, ua parau atu ra ò ia, Teie au :
5 Ua nä ô
mai ra ò Ia ; Eiaha òe e haafätata mai i ô nei ; a ìriti i to tämäa i to âvae
iho ra ; e vähi moà hoì tënä na vähi ta òe e tià mai na :
6 e ua nä ô
mai ra ò Ia, O vau te Atua o to mau metua na, O te Atua o Âperahäma, e te Atua
o Îtaata, e te Atua o Iatöpa. Ua püroù iho ra Möte i to na mata, i mataù hoì ò
ia ia hiò atu i te Atua.
7 Ua parau
mai ra te Fatu, Ua hiò päpü vau i te pohe e to ù ra mau taata i Àifiti, e ua
faaroo vau i to rätou auë i ta rätou mau faaäu òhipa ; e ua ìte hoì au i to
rätou òto ;
8 e i haere
mai nei au i raro nei e faaora ia rätou i te rima o to Àifiti; e e arataì ê mai
hoì ia rätou i taua fenua ra i te hoê fenua maitaì, e te ätea; e fenua e pihaa
noa mai te ü e te meri; i te fenua no te âti-Tanaana, e no te âti-Heta, e no te
âti-Àmori, e no te âti-Periti, e no te âti-Hevi, e no te âti-Ieputi ra :
9 e teie
nei, ìnaha, ua tae roa mai te òto o te tamarii a Ìteraèra i ô nei ia ù nei, e
ua hiò vau i te hämani ìno a to Àifiti i hämani ìno mai ia rätou :
10 e haere
mai òe, i tënä na, e tono vau ia òe ia Faraò ra, e na òe e arataì mai i to ù ra
mau taata, te tamarii a Ìteraèra mai Àifiti mai.
11 Ua parau mai ra Möte i te Atua, O
vai hoì au a tae ai au ia Faraò ra, e a arataì mai ai au i i te tamarii a
Ìteraèra mai Àifiti mai ?
12 Ua parau
mai ra ò Ia, Ei pïhaì atoà iho ia vau ia òe. E teie ta òe täpaò e ua tönohia òe
e au : Ua oti anaè te mau taata i te ärataìhia mai e òe mai Àifiti mai, èi nià
mau i teie nei mouà òutou e haamori ai i te Atua.
13 Ua parau atu ra Möte i te Atua,
Ia tae rä vau i te tamarii a Ìteraèra ra, e ia parau atu vau ia rätou e, I tönohia
mai au e te Atua o to òutou mau metua ia òutou nei, ia na ô mai rä rätou ia ù
e, O vai te iòa ? e nä hea atu vau ia rätou ?
14 Ua parau
mai ra te Atua ia Möte, TE VAI NEI AU, O VAU E VAI NEI : e ua nä ô mai ä o ia,
Teie ta òe e parau atu i te tamarii a Ìteraèra, Na TE VAI NEI AU vau i tono mai
ia òutou nei.
15 Ua parau
mai ra hoì te Atua ia Möte, E nä ô atu òe i te tamarii a Ìteraèra, Na te Fatu,
te Atua no to òutou hui-metua, te Atua o Âperahäma, te Atua o Îtaata, te Atua o
Iatöpa, na na vau i tono mai ia òutou nei, O to ù ia iòa e a muri noa atu, o to
ù ia faaìte e tae noa atu i te mäuiui atoà ra :
Heuraa
Manaò.
Ètoto
3:1-15 Ua ärataì o Mote, te tiaì mämoe a Ietero, to na metua hoovai tane, i te
mämoe i ô atu i te mëtëpara e ua tae i te mouà o te Atua, i Hörepa. Ua fä mai
te hoê merahi a te Fatu ia na i roto i te auahi àma ra, mai roto mai i te hoê
pü àihere e àma ra ma te òre e pau. Ua haafatata atu ra o Mote no te ìte i teie
tupuraa. Ua pii te Atua ia na mai roto mai i te üru àihere e ua ani ia na ia
tätara i to na tämaa, no te mea e vahi moà, i reira o ia e moà ai. Ua faaìte te
Atua e ua ìte ò ia i te mäuiui o to na nünaa i Àifiti e ua faaoti ò ia e
faatiàmä ia rätou, ma te tono ia rätou i te fenua tapuhia. Ua faaue ò ia ia
Mote ia haere e paraparau ia Faraò no te ärataì mai i te mau àti Ìteraèra i
räpae i te vahi faatîtîraa ra. Ua haapeàpeà Mote e nafea ò ia e faaìte ai ia na
iho i mua i te nünaa. Te heheu nei te Atua i to na Parau : " O vau nei ä
vau ", e te parau nei ò Ia ia na ia püpü atu ia Na iho i to Na ra Parau. Te
ìrava faufaa : Ètoto pene 3 ìrava 14 Ua parau mai ra te Atua ia Möte, TE VAI NEI AU, O
VAU E VAI NEI : e ua nä ô mai ä o ia, Teie ta òe e parau atu i te tamarii a
Ìteraèra, Na TE VAI NEI AU vau i tono mai ia òutou nei. Te faaìte ra teie ìrava
i te piiraa o Mote e te òhipa ta te Atua e höroà ra na na, ma te höroà mai i te
hoê faaìteraa faufaa no ò mai i te Atua ra no
nià i te Parau o te Atua. I roto i te Ètoto 3, e rave rahi tumu parau rahi e mätara
mai :
Piiraa
hanahana : Ua pii te Atua ia Mote no te hoê òhipa taa ê, èi faahohoàraa i te
parau no te piiraa e te piiraa hanahana.
Te
heheuraa a te Atua : Te heheu nei te Atua ia na iho ia Mote na roto i te üru
àihere e te faaìte nei i to na Parau, " O vau nei au ".
Te
tiàmäraa : E tumu parau rahi te ôpuaraa a te Atua e faatiàmä i te mau taata
Ìteraèra i te haavïraa a to Àifiti.
Moàraa
: Te ani ra te Atua ia Mote ia tätara i to na tiaa, ma te haapäpü i te moàraa o
te vahi putuputuraa.
Te
haapaò e te tiàturi : E tià ia Mote ia faaìte i te faaroo e te haapaò na roto i
te färiiraa i te òhipa noa atu to na mau feàaraa.
Te
hiroà tumu e te täviniraa a te Atua : Te faaìte nei te faahitiraa parau "
O vau nei au " i te tiàraa e te täviniraa hanahana a te Atua.
Te
aroha o te Atua : Ua ìte te Atua i te mäuiui o to Na nünaa e te rave ra ò ia i
te mau täahiraa âvae no te faaora ia rätou.
Te
höroà ra teie mau tumu parau tuàtihia i te hoê faahohoàraa hohonu i te àamu o
Mote e te pü àihere e ura ra. Te mau tumu parau o te Ètoto pene 3 e faatupu i
te hoê hiòpoàraa rahi i roto i to tätou oraraa i teie nei :
Piiraa
hanahana : Mai ia Mote i piihia no te hoê òhipa taa ê, e òia atoà ta tätou e
haapaò maitaì i te mau piiraa i roto i to tätou iho oraraa e mau räveà anei no
te töroà òhipa anei, e mau tïtauraa anei no te pae huiraatira, e aore rä, no te
mau èà i te pae faaroo anei. E türaì te reira ia tätou ia färii i te mau töroà
teitei e ia färii ma te itoito.
Te
Heheuraa a te Atua : Te huru faaìteraa ia a te Atua ia Na iho ia Mote e
faahaamanaò mai ia tätou i te faufaaraa ia vai mätara noa i te mau taime o te
huru pae faaroo e te ärataìraa a te Atua. E türaì te reira ia tätou ia ìmi i te
mau taime e ìte ai tätou i te hoê täairaa hohonu atu ä e te Atua aore ra to
tätou iho manaò hohonu.
Te tiàmäraa : E türaì te hinaaro o te Atua e
faatiàmä i te mau àti Ìteraèra i te haavïraa ia tätou ia àro no te tiàmäraa e
te parau-tià, na roto anei i te tiàraa atu no te mau tiàraa o te feiä i te hiti
aore ra na roto i te räveraa i te òhipa no to tätou iho tiàmäraa, i te pae o te
mau manaò hohonu, i te pae tino, aore ra i te pae fëruriraa.
Moà
: Te äniraa a te Atua ia Mote ia tätara i to na tiaa, te faahaamanaò mai nei te
reira ia tätou ia faatura i te mau mea moà i roto i to tätou oraraa e vahi
anei, e taime anei, e aore rä, e mau auraa anei e tià ia haapaò-taa-ê-hia e ia
faaturahia.
Te
auraro e te tiàturi : E tià ia Mote ia tiàturi i te Atua noa atu to na mau
feàaraa e to na mau mätaù. Òia atoà, ta tätou e haapii i te tiàturi i to tätou
mau èà e ta tätou mau faaotiraa, noa atu e e au ra e mea päpü òre to tätou
oraraa no a muri aè.
Te
hiroà tumu e te òhipa a te Atua : Te äni manihini nei te faahitiraa parau
" O vau nei au " ia tätou ia fëruri i nià i to tätou iho hiroà e te
mea ta tätou e hinaaro ia riro mai. E faaüru te reira ia tätou ia färii i to
tätou iho mau e ia färii i ta tätou iho òhipa ma te manaò päpü.
Te
aroha o te Atua : Te haamanaò mai ra te aroha o te Atua i te mäuiui o to Na nünaa
i te faufaaraa o te aroha i roto i ta tätou mau òhipa i te mau mahana atoà. E
türaì te reira ia tätou ia haapaò maitaì i te mau hinaaro o vëtahi ê e ia haa
ma te hämani maitaì. Na roto i te faaòhiparaa i teie mau tumu parau i roto i to
tätou oraraa, ta tätou e ìte i te ärataìraa, te faaüruraa e te hoê tuàtiraa
rahi aè i te mau mea e haaàti nei ia tätou. Te färiiraa i te hoê piiraa
hanahana e riro èi ohipa hohonu e te taa ê no òutou iho, tera rä, teie te tahi
mau täpaò mätauhia o te täuturu ia tätou ia häroàroà mai te mea e, te ìte ra òutou
i taua huru piiraa ra :
Te
manaò hohonu : O te hoê piiraa no te raì mai e faaìte pinepine mai te hoê manaò
i roto ia òutou aore rä te hoê ìteraa e ua faataahia òutou no te rave i te tahi
òhipa aore rä i te täviniraa.
Te
ànaanatae e te tae : Mai te peu e te manaò ra tätou e mea au roa na tätou te
tahi òhipa aore ra te hoê tumu, i reira e riro ai èi täpaò e ua piihia tätou no
te püpü ia tätou iho no te reira.
Te
mau räveà tämau : I te tahi taime, e tae mai taua mau räveà ra e aore rä, taua
mau huru òhipa ra i roto i to tätou oraraa, ma te ärataì ia tätou i nià i te
tahi èà.
Te
haapäpüraa no räpae mai : E täno ta te mau hoa, te mau mero o te ùtuafare, aore
rä te mau taata ärataì e ìte pinepine i te mau täreni aore rä te mau huru i
roto ia tätou o te tuàti i teie piiraa hanahana, o te haapäpü ia tätou i roto i
taua èà ra.
Te
hau roto : Noa tu ä te mau tämataraa, mai te peu e ìte tätou i te hau roto e te
manaò päpü a täpapa noa ai tätou i teie èà, na te reira e faaìte mai e, tei nià
tätou i te èà tià.
Te
mau moemoeä e te mau ôrama : E färii te tahi mau taata i te mau moemoeä aore rä
te mau ôrama o te ärataì ia rätou i to rätou piiraahia.
Te
mau huru oraraa âuhune : I te tahi taime, mai te huru ra e, te tupu ra te tahi
mau òhipa i roto i te oraraa o te ärataì ia tätou i roto i te hoê òhipa e aore
rä, i te hoê töroà ohipa. No te häroàroà i te hoê piiraa no ò mai i te Atua ra, e
mea maitaì ia rave i te taime no te pure, no te fëruri hohonu, e no te manaò.
Òia atoà te paraparauraa e te feiä aò i te pae faaroo aore ra te feiä aò e
höroà mai i te mau haamarämaramaraa faufaa.
Òia
mau, teie te tahi atu mau parau tumu e faaüru ia tätou :
"
Te täpeà-maite-raa i te faaroo o te täviri ia e mätara ai i te mau ùputa no te
tiàturiraa ".
"
Ua riro te mau tïtauraa atoà èi räveà no te tätara i te mau fifi atoà ".
"
A pee i to tätou âau, ua ìte ò ia i te èà ".
"
Te manuiaraa, e faahopeàraa ia no te faaotiraa päpü e te rave-itoito-raa i te
ohipa ".
" A ora i te mau mahana atoà èi òhipa âpï
"
"
Na te âau mehara e täui i te mea ta tätou e fänaò nei ".
"
Aore roa e mea e òre e tià i te taata e tiàturi ".
1Törinetia
10.1-12
Te
vai-ara-raa i te mau îtoro
1 Aore hoì au i hinaaro, e a ù mau
taeaè e, ia òre òutou ia ìte e, i raro anaè aè to tätou hui-metua i te ata, e
ua haere päatoà nä raro i te tai.
2 E i
päpetito-anaè-hia ia Möte i roto i te ata, e i raro hoì i te tai.
3 E ua àmu
rätou atoà i taua mäa täpaò hoê ra, e ua ïnu rätou atoà i taua pape täpaò hoê
ra.
4 Ua ïnu hoì
rätou i te pape no roto i taua mato täpaò i pee mai ia rätou ra ; e taua mato
ra o te Metia ia.
5 Àita rä te
Atua i mauruüru i te rahi o rätou ra : pohe iho ra hoì rätou i te mëtëpara ra.
6 Ua riro hoì taua mau mea ra èi
hiòraa na tätou, ia òre tätou ia nounou i te mau mea ìino ra, mai ia rätou i nounou
ra.
7 Eiaha atoà
òutou èi haamori îtoro, mai te hoê pae o rätou ra; òia hoì tei päpaìhia ra e : I
pärahi te mau taata i raro e àmu e e ïnu hoì, e tià aè ra i nià e ùpa.
8 E eiaha
atoà tätou e faaturi mai te hoê pae o rätou i faaturi ra, e pohe iho ra e piti
àhuru e toru tiàhapa i te täutani i te mahana hoê ra.
9 Eiaha atoà
tätou e àa atu i te Metia, mai te hoê pae o rätou i àa ra, e pohe iho ra i te
ôfï.
10 E aha
atoà òutou e ôhumu, mai te hoê pae o rätou i ôhumu ra, e pau iho ra i te pohe i
taua täparahi ra.
11 Roohia iho ra rätou e taua mau mea ra èi
hiòraa, e èi aò mai hoì ia tätou, i te feiä i roohia mai i te hopeà o te mau
tau nei, i päpaìhia ai.
12 E teie nei, o tei manaò e te tià ra ò ia, e
ara ò ia o te hià.
Heuraa
Manaò.
I
roto i te 1 Törïnetia pene 10 i te mau ìrava 1 i te 12 e tuhaa te reira no te
mau päpaìraa a te âpotetoro Pauro, tei aòhia i te mau Marü Metia no Törïnetia.
Teie
te hoê haapotoraa no teie mau ìrava :
Mau
ìrava 1 e tae i te 4 : Te faahaamanaò nei Pauro i to Törïnetia e mea nahea to
te Atua ärataìraa e parururaa i te mau tupuna o Ìteraèra i roto i te mëtëpara i
muri aè i to rätou haereraa mai i räpae i Àifiti. Te faahiti ra ò ia i te ata,
te Miti Ùteùte, te mäna, e te päpe o te mato, ma te haapäpü e te faahohoà ra
teie mau tupuraa i te oraraa Marü Metia, e te Metia èi tumu o te Faaroo.
Na
ìrava 5 e te 6 : Te faaära nei Pauro e, noa atu te mau haamaitaìraa, e rave rahi
o to na mau tupuna tei hara e tei faaruèhia e te Atua. Ua riro ta rätou mau
hape èi hiòraa no te mau Marü Metia ia âpe i te faaroo òre i te parau a te
Atua.
Ìrava
7- e tae i te 10 : Te faahiti nei te reira i te mau hara taa ê ta te àti
Ìteraèra i rave, mai te haamoriraa îtoro, te taiàtaraa, te tämataraa i te Atua
e te amuamuraa, e te mau hopeàraa ta rätou i faaruru.
Na
ìrava 11 e te 12 : Te faaoti nei Pauro e, e faaäraraa teie mau àamu no te mau
Tërëtetiano eiaha e teòteò e e manaò rätou e, àita rätou e topa i roto i te
hara. Te faahiti nei te ìrava faufaa ia au i teie tuatapaparaa i roto i te
ìrava 12 : te naò ra 12 E teie nei, o tei manaò e te tià ra ò ia, e
ara ò ia o te hià.
Te
haapiiraa : Te haamatara ra teie ìrava i te faufaaraa o te vai-ära-raa i te pae
faaroo. Èita te mau haamaitaìraa e te mau ìteraa pae värua e nävaì mai te mea
e, e hahi ê te hoê taata i te mau èà o te Atua. E mea faufaa ia vai haèhaa noa,
ia haapii mai roto mai i te mau hape no mütaa iho ra, e ia tütava i te ora i te
hoê oraraa haapaò e te fänaò. Òia mau, E hiòpoà hohonu anaè na tätou i te Törïnetia
1 pene 10 i te ìrava 12. Te na ô ra teie ìrava e : No reira, o ò ia o te manaò
ra e, te tià noa ra ò ia, e hià ia e Àamu e te tuatapaparaa i te parau no nià i
te Atua Te faahiti ra te Âpotetoro Pauro i teie rata i to Törïnetia, te hoê
nünaa maru metia huru rau e te itoito, te faaruru nei rä ò ia i te mau
tämataraa no nià i te taiàta, te àmahamaharaa e te teòteò. Ua faaòhipa Pauro i
te mau hiòraa o te àamu o Ìteraèra no te faaära i to Törïnetia e no te
faaitoito ia rätou ia ora i te hoê oraraa moà e te haèhaa.
Ia
na o te manaò ra e, te tià ra ò ia : Te parau nei Pauro i te feiä e manaò nei
e, e mea puai rätou i te pae värua e te mea âueue òre. Te haapäpü nei ò ia i te
faufaa rahi no te haèhaa e te haavïraa ia na iho. Te tiàturi- rahi-roa-raa ia
na iho e ärataì i te tauà-òre-raa i te mau räveà parururaa i te pae faaroo e tïtauhia.
A
ära eiaha ia topa : E mea märamarama te piiraa no te äraraa. Te haamanaò mai ra
Pauro e àita e taata i päruruhia i te mau faahemaraa e te mau manuia-òre-raa.
Te tïtau nei teie tuhaa o te ìrava i te ära-maite-raa e te hinaaro-tämau-raa i
te Atua ia âpe i te mau marei o te hara.
Te
haèhaa e te hiòpoàraa ia na iho : E mea faufaa roa no te mau Marü Metia atoà ia
vai haèhaa noa e ia hiòpoà tämau noa ia rätou iho. Te färiiraa i to tätou iho
paruparu e täuturu ia tatou ia ìmi i te puai o te Atua. Te vai-ära-raa i te pae
värua : Te vai-ära-raa, o te tià-ära-raa ia i te mau fifi i te pae värua e te
mau faahemaraa e haaàti ra ia tätou. E tïtau te reira ia ära i to tätou haerea,
to tätou mau manaò, e ta tätou mau òhipa.
Te
tiàturiraa i nià i te Atua : Te haapäpü nei teie ìrava i te tïtauraa ia türuì i
nià i te Atua e to Na aroha no te vai haapaò noa. Ia ìte tätou e, àita anaè ò
Ia, e päruruhia tätou, e haapuai te reira i to tätou faaroo e to tätou auraa e
te Atua Nui Tumu Tahi.
Te
fëruriraa o te taata iho ua riro teie ìrava èi faahaamanaòraa puai e, te oraraa
tërëtetiano, e tere tämau ia no te tupuraa e no te haapiiraa. Noa atu to tätou
paari i te pae värua, e tià ia tätou ia haapaò maitaì e ia tiàturi noa i te
ärataìraa e te puai a te Atua.
A
fëruri maite ai tätou i teie ìrava, e aha te mea e puta mai i roto i to tätou
fëruriraa no nià i to tätou iho oraraa i te pae no te faaroo ?
Te
faaòhiparaa i te Törïnetia 1 i te pene 10 i te ìrava 12 No reira, o ò ia o te
manaò ra e, te tià nei ò ia i te mahana tätaìtahi, e ta na e rave ra i te mau òhipa
e rave rahi e ära teie te tahi mau manaò :
1.
Faaòhipa i te hiòpoàraa ia tätou iho : A rave tämau i te taime no te
hiòpoà ia tätou iho e no te fëruri i ta tätou mau òhipa, mau manaò e mau manaò
türai. Òia hoì te mau taime no te pure aore rä no te fëruri-hohonu-raa no te
ani i te Atua ia heheu mai i te mau vahi e tià ia tätou ia tupu aore rä ia rave
i te mau täuiraa.
2.
A faahotu i te haèhaa : A vai haèhaa noa na roto i te ìteraa e àita e
taata i päruruhia i te mau faahemaraa e e hinaaro tätou päatoà i te aroha e te
puai o te Atua no te täiva òre. Te auraa ra, e faaroo i te aòraa e e faahapa ia
vëtahi ê ma te òre e manaò e e hämani-ìno-hia rätou.
3.
A ära : A ära i te mau faaüruraa e te mau òhipa e ärataì ia tätou ia rave
i te hara. Èi hiòraa, te âperaa i te mau mea e haaàti ra ia tätou aore ra te
mau òhipa o te faahema ia tätou aore ra e haafäriu ê ia tätou i to tätou
faaroo.
4.
Tiàturi i te Atua : A faahaamanaò ia tätou iho i te mau mahana atoà e, te
hinaaro nei tätou i te Atua no te upootià i nià i te mau tämataraa e te mau
faahemaraa. E ìtehia te reira na roto i te pure, te taiòraa i te mau Päpaì Moà,
e te ìmiraa i to Na hinaaro i roto i te mau faaotiraa atoà.
5.
A haaàti ia tätou iho i te pätururaa : Na roto i te âmuiraa atu i te hoê pupu taata faaroo o te
faaitoito, e paturu e e faahapa ia tätou. A âpiti atu i roto i te mau pupu haapiiraa pîpîria, te
mau pureraa, e te mau òhipa a te paroita, âmuiraa e te vai atu ra.
6.
Haapii mai roto mai i te mau hape tahito : A tuatapapa i te mau päpaìraa
moà e i te mau hiòraa no te mau hape tahito ia òre te reira ia rave-faahou-hia.
A faaòhipa i teie mau haapiiraa no te tupu e no te haapuai i to tätou faaroo.
7.
A faaìte i te mauruüru : A faaìte i te mauruüru no te mau haamaitaìraa e
te mau manuiaraa, ma te fäì atoà e, na roto i te aroha o te Atua e roaa ai te
reira ia tätou. E mauruüru e täuturu ia tätou ia vai haèhaa noa e ia tiàturi i
te Atua.
Te
mau hiòraa mau
I
te vahi räveraa òhipa : Mai te peu e e höpoià ta tätou, a haamanaò i te faaìte
i te faatura e te parau-tià i nià i to tätou mau hoa òhipa, ma te âpe ia òre te
teòteò ia ûàna.
Èi
ùtuafare : A faaitoito e a päturu i te mau mero o to tätou ùtuafare i roto i to
rätou oraraa pae värua, ma te vai ära noa i ta tätou iho mau räveraa e te mau
peu.
I
roto i ta tätou mau faaànaanataeraa : A mäìti i te mau faaòaòaraa o te patu i
to tätou faaroo e o te faaätea ia tätou i te mau mea o te ärataì ia tätou i te
faahemaraa e aore rä, i te teòteò. Na roto i te faaöraa i teie mau parau tumu i
roto i to tätou oraraa i te mau mahana atoà, ta tätou e ora ia au i te
haapiiraa o teie ìrava, ma te vai ära noa e te haèhaa, ma te tiàturi noa i nià
i te maitaì o te Atua.
Òia
mau, te vai nei e rave rahi mau parau tumu e mau parau tumu o te tuàti i te
parau poroì i roto i te Törïnetia 1 i te pene 10 i te ìrava 12. Teie te tahi o
te reira mau tumu :
"
E na mua te haèhaa i te hanahana ". (Materi 18:12)
"
A ara, no te mea te täpuni ra te ènemi ".
"
E tiàturi i te Atua i roto i te mau mea atoà ".
"
Eiaha e haapeu i to òe iho puai "
"
E na mua te teòteò i te hiàraa ".
Te
faahaamanaò mai ra teie mau parau tumu ia tätou ia vai haèhaa noa, ia vai ära
noa, e ia tiàturi i te Atua. E riro teie mau parau èi faahaamanaòraa ia tätou i
te mau mahana atoà no to tätou oraraa ia au i te mau faaueraa tumu i haapiihia
e Pauro.
Ruta
èv. 13.1-9
Te
tätarahapa
1 Tei reira te hoê pae taata i parau
mai ia Ietu i te mau taata i Tarirea, tei ânoìhia e Pirato to rätou toto i te
toto o ta rätou mau tütia ra.
2 Ua parau
atu ra Ietu ia rätou, nä ô atu ra : «Te manaò na òutou e, e feiä hara rahi taua
mau taata Tarirea ra i to Tarirea atoà ra, o rätou i nä-reira-hia ?
3 E faaìte
atu vau ia òutou : aore. Ia òre rä òutou ia tätarahapa, mai te reira atoà ia to
òutou pohe.
4 E nä taata
tino àhuru mä vaù i maìrihia e te fare rahi i Tiroama ra, e pohe iho ra, te
manaò na òutou e, e feiä hara rahi rätou i to Ierutarëma atoà ra ?
5 E faaìte
atu vau ia òutou : aore. Ia òre rä òutou ia tätarahapa, mai te reira atoà ia to
òutou pohe.
Te parapore
o te tumu tute hotu òre
6 Ua parau atoà atu ra ò Ia i teie
nei parapore : E tute ta te hoê taata i tänuhia i roto i ta na ra ô vine, e
haere atu ra ò ia e hiò i te mäa i nià iho e aore.
7 Ua parau
atu ra ò ia i te faaàpu i taua ô vine ra : Ìnaha, o te toru teie to ù matahiti
i te haereà mai e hiò i te mäa i teie nei tute, e àita roa : e täpü atu, E aha
ò ia i faaapi ai i te ô ?
8 Ua parau
mai ra ò ia ia na, nä ô mai ra : «E ta ù fatu, e vaiiho noa aè na ia hoê aè mätahiti
toe, ia ûtaruhia e au ia tuuhia te para ;
9 pënei aè o
te hotu, e aore ra, a täpü atu ai òe i muri aè.
Heuraa
Manaò.
Parau
mau, E hiò na tätou i te àamu e te ìrava faufaa o te Ruta èv. Pene 13 i te mau
ìrava 1 e tae i te 9. Àamu no te Päpaìraa Moà, Ua parauhia te Èvaneria a Ruta
e, na Ruta, e taote e e hoa no te âpotetoro o Pauro. O te hoê ia o na èvaneria
e maha o te Faaäuraa Âpï e te ôpuaraa ia faaìte i te hoê hohoà
faataa-maitaì-hia no nià i te oraraa, te haapiiraa, te poheraa e te
tià-faahou-raa o Ietu Metia. Ua mätauhia o Ruta èv. No ta na huru
päpaì-maitaì-raa e to na ära-maite-raa i nià i te mau tuhaa rii o te àamu o te
Metia.
Ruta
èv. Pene 13 i te mau ìrava 1 e tae i te 9 : E piti tuhaa faufaa i roto i teie
pene parau :
Te
mau parau mätamua no nià i to Tarirea tei täparahi-pohe-hia e Pirato e te
töparaa o te pare no Tiroama, âreà te piti ra, e parapore ia no nià i te hoê
tumu tute hotu ore.
Ruta
èv. Pene 13 i te mau ìrava 1 e tae i te 5 : Te paraparau nei Ietu no nià i na
àti e piti tei tupu àita i maoro aè nei : Te täparahi-pohe-raa-hia e Pirato i Tarirea
e te märuaraa te pare no Tiroama tei haapohe 18 taata. Te faaòhipa ra ò ia i
teie mau tupuraa òhipa no te haapäpü e è ère teie mau pohe i te mau hara i rävehia
e rätou e ia vëtahi ê e e tià i te taatoàraa ia tätarahapa ia òre rätou ia topa
i roto i te huru faanahoraa.
Ruta
èv. Pene 13 i te mau ìrava 6 e tae i te 9 : Te faatià nei o Ietu i te parapore
no te hoê tute hotu-òre. Ua tänu te hoê taata i te hoê tumu tute i roto i ta na
ô vine, àita rä i hotu e toru mätahiti te maoro. Te hinaaro ra te fatu e täpü i
te reira, tera rä, e ani te taata hämani uaina hoê-ä mätahiti i te maoro a täpü
atu ai i reira e ia höroà atu i te tahi atu räveà no te faatupu i te maa. Te
faatäipe ra te parapore i te piiraa ia tätarahapa e ia faahotu i te hotu värua.
Te hoê ìrava faufaa e tià ia faatumu ìrava 3 e aore te ìrava 5, o te faahiti ra
i te hoê ä manaò o tei parau-atoà-hia ìrava maehaa : 3/5 E faaìte atu vau ia òutou :
aore. Ia òre rä òutou ia tätarahapa, mai te reira atoà ia to òutou pohe. Te haapäpü nei teie ìrava
i te parau tumu rahi o te ìrava : te piiraa ia tätarahapa.
Mai
te mea e, e faaòhipa tätou i te Ruta èv. Pene 13 i te mau ìrava 1 e tae i te 9
i roto i to tätou oraraa i teie mahana, e täuturu te reira ia tätou ia fëruri i
to tätou iho huru e i to tätou auraa e te Atua e ia vëtahi ê. Teie te tahi mau
manaò e nafea tätou e faaòhipa ai i teie ìrava pîpîria :
Te
tätarahapa o te taata iho : Te faahaamanaò mai nei teie ìrava ia tätou i te
faufaa rahi o te tätarahapa. E tià ia tätou ia hiòpoà i to tätou iho oraraa, ia
fäì i ta tätou mau hara, e ia ani i te Atua ia faaòre mai i ta tätou hara. E
täuturu te reira ia tätou ia täpeà i te hoê täairaa haavare òre e te haavare
òre e te Atua no te Aroha.
Te
haèhaa e te âau mehara : Te faaìte ra te mau àti i faahitihia i roto i mau
ìrava e àita e taata i tiàmä i te mäuiui aore ra i te àti. E faahaamanaò te
reira ia tätou ia vai haèhaa noa e te mauruüru no te mau mahana atoà o to tätou
oraraa, no te mea àita tätou i ìte e aha to ànanahi.
Te
faaòromaì e te tämau-noa-raa : Te haapii mai nei te parapore no te tute fänau
âpï ia tätou i te faufaa rahi no te faaòromaì e te täpeà-noa-raa. E tià ia
tätou ia faaòromaì ia tätou iho e ia vëtahi ê, a haa ai tätou no te haamaitaì i
to tätou mau oraraa värua e ia faatupu i te hotu na te Atua.
Te
pätururaa e te faaitoitoraa te tahi i te tahi : Èi huiraatira, tïtauhia ia
tätou ia päturu e ia faaitoito te tahi i te tahi i roto i to tätou tere i te
pae värua. Mai te taata hämani uaina i roto i te parapore, e mea tià ia tätou
ia höroà ia vëtahi ê i te mau räveà no te tätarahapa e no te tupu i te rahi, ma
te päturu ia rätou i roto i ta rätou mau tautooraa.
Faaineineraa
no teie mahana e no a muri aè : Te faahaamanaò mai ra teie ìrava ia tätou e mea
päpü òre te oraraa e tià ia tätou ia ineine i te färerei i te Atua i te mau
taime atoà. Na roto i te oraraa i te hoê oraraa tätarahapa e te faaroo, te
faaineine ra ia tätou ia tätou iho no te tau i muri nei, i nià anei i te fenua
nei e aore rä, i te tau mure òre.
Èi
täutururaa, te ani nei te Ruta èv. Pene 13 i te mau ìrava 1 e tae i te 9 ia tätou
ia ora i te hoê oraraa no te tätarahapa, te haèhaa, te faaòromaì e te pätururaa
te tahi i te tahi. Na roto i te faaòhiparaa i teie mau faaueraa tumu, ta tätou
e haamaitaì i to tätou täairaa e te Atua e o vëtahi ê, e e faaineine no teie
mahana e a muri aè.
Mai
te mea e, e faaòhipa tätou i te Ruta èv. Pene 13 i te mau ìrava 1 e tae i te 9
i te mau mahana atoà, e täuturu te reira ia tätou ia ora i te hoê oraraa hau
atu i te maitaì no te faaitoito ia ora mau i te Faaroo mau.
Fëruri
maite i te mau mahana atoà : A rave i te tahi minuti i te mahana hoê no te
fëruri i nià i ta òutou mau òhipa, mau manaò e mau parau. A uiui e te faaìte ra
anei te reira i te mau faufaa faaroo marü metia e e tià anei ia òutou ia tätarahapa
i te tahi òhipa teimaha tei tupu i roto i to òe oraraa.
Te
mau pure no te tätarahaparaa : A tuu i te mau pure tätarahapa i roto i ta tätou
mau pure i te mau mahana atoà. A fäì i ta tätou mau hape e a ani i te Atua ia
faaòre mai i ta tätou hapa, ma te ìmi i te räveà no te haamaitaì i to tätou
haerea.
Te
mau òhipa hämani maitaì : A fafau i te rave i te hoê òhipa hämani maitaì i te
mau mahana atoà. Na roto anei i te täutururaa i te hoê taata tupu, te faarooraa
i te hoê hoa, aore rä te höroàraa i te aroha, te faaìte ra teie mau òhipa i te
hotu o te hotu i te faaroo i te Metia.
Faaòromaì
ia vëtahi ê : A faaòromaì ia vëtahi ê, te feiä iho ä rä e faaruru ra i te mau
taime fifi. A püpü atu i te turu e te faaitoitoraa, mai ta te taata hämani
uaina i höroà i te piti o te räveà i te tumu tute hotu ore.
Te
haèhaa e te mauruüru : A faaòhipa i te haèhaa e te âau mehara i te mau mahana
atoà. A faaìte i te mauruüru no te mea ta tätou i färii e a vai haèhaa noa i
mua i te mau tämataraa e te mau manuiaraa.
Faaineineraa
te värua : A vai ineine noa i te pae värua na roto i te àtuàturaa i te hoê
täairaa tämau e te Atua. A taiò i te Pîpîria, a âpiti atu i roto i te mau
haapiiraa pîpîria, e a âpiti atu i roto i te hoê pupu faaroo no te haapuai i
to tätou faaroo.
Faaìteraa
i te Faaroo : A àparau no nià i to òe faaroo ia vëtahi ê e a faaitoito ia rätou
ia tätarahapa e ia haafatata atu i te Atua. A faaòhipa i to tätou iho ìteraa
päpü no te faaüru e no te faaitoito i te feiä e haaàti ra ia tätou. Na roto i
te faaöraa i teie mau peu i roto i to tätou oraraa i te mau mahana atoà, ta tätou
e ora nei ma te hinaaro mau e ia au i te mau haapiiraa a Ietu i roto i te Ruta
èv. Pene 13 i te mau ìrava 1 e tae i te 9. E ìtehia te parau tumu mai ìrava 3 e
te ìrava 5 na ìrava maehaa, i reira o Ietu e parau ai e 3/5 E faaìte atu vau ia òutou :
aore. Ia òre rä òutou ia tätarahapa, mai te reira atoà ia to òutou pohe.
Te faahaamanaò mai nei teie ìrava ia tätou i te faufaa rahi no te tätarahaparaa
e te fëruri-maite-raa i nià i ta tätou mau òhipa e to tätou oraraa mai te au i
te mau haapiiraa a Ietu.
Te
haapäpü mai nei te parau tumu, Ia òre rä òutou ia tätarahapa, e mou päatoà ia
òutou, te haapäpü ra te reira i te faufaa rahi o te tätarahapa i roto i te
oraraa Marü Metia.
Tiàororaa
ia tätarahapa : Te pii nei Ietu i te taata ia tätarahapa, òia hoì, ia fäì i ta
tätou mau hara, ia tätarahapa, e ia täui i to tätou huru. E täahiraa faufaa roa
te tätarahapa ia au maite i te Atua Faaora.
Te
âifaitoraa i mua i te haaväraa : Te faaìte ra teie ìrava e ua àifaito te mau
taata atoà i mua i te haaväraa a te Atua. Aore roa e taata e òre e tïtauhia ia
tätarahapa, noa atu to rätou tiàraa e aore rä, ta rätou mau òhipa i rave i mütaa
iho ra.
Te
rüraa o te tätarahaparaa : Ua haapäpü Ietu i te rüraa o te tätarahapa. È ère te
oraraa i te mea manaò-noa- hia, e mea faufaa roa ia färiu atu i te Atua ra ma
te òre e haamaoro. Te parau poroì, òia hoì, èita e tià ia tätou ia faataime i
te tätarahapa ; e mea tïtauhia te reira i teie nei.
Èi
piiraa, te faahaamanaò mai nei teie ìrava ia tätou i te faufaa e te rü o te
tätarahaparaa no te âpe i te àti i te pae värua e no te ora mai te au i te mau
haapiiraa a Ietu te Faaora e te Ora Mure Òre.
Heheuraa Ìrava
-Taramo 103,
8 E aroha e
te hämani maitaì to te Fatu, e òre e riri vave, te rahi ra to na aroha.
-Ètoto 3, 14 Ua parau mai ra te Atua ia Möte,
TE VAI NEI AU, O VAU E VAI NEI : e ua nä ô mai ä o ia, Teie ta òe e parau atu i
te tamarii a Ìteraèra, Na TE VAI NEI AU vau i tono mai ia òutou nei.
-1 Törïnetia
3, 12
E
teie nei, o tei manaò e te tià ra ò ia, e ära ò ia o te hià.
-Ruta èv. 6,
3/5 E faaìte
atu vau ia òutou : aore. Ia òre rä òutou ia tätarahapa, mai te reira atoà ia to
òutou pohe.
Faaitoitoraa
Taramo
103, 8
E
mea aroha e e mea hämani maitaì te Fatu, e mea täere ò Ia i te riri e e mea
rahi to na here mau. Te haapäpü ra teie ìrava i te huru aroha e te here o te
Atua. Èi haapiiraa, na tätou e paraparau e nahea te aroha e te faaòromaì o te
Atua e paturu ai ia tätou i roto i to tätou mau oraraa i te mau mahana atoà e
nahea e tià ai ia tätou ia pee i teie mau huru i roto i to tätou mau auraa e o
vëtahi ê.
Ètoto
3:14
Ua
parau te Atua ia Mote, O vau nei ia. E ua parau faahou mai ra ò Ia e, teie ta
òe pähonoraa i te àti Ìteraèra, ua tönohia vau ia òe na. Ua mätauhia teie ìrava
no te faaìteraa a te Atua ia Mote. Ta tätou e ìte i te faufaa rahi o teie Parau
o te Atua, O vau, o te faaìte nei i to Na Huru Mure Òre e te tämau. Òia atoà ta
tätou e àparau i te maitaì o teie heheuraa no nià i te faaroo e te tiàturiraa i
te Atua.
1
Törïnetia 3:12
Mai
te mea e patu te hoê taata i nià i teie niu i te auro, te ârio, te mau ôfaì
faufaa rahi, te raau, te àihere aore rä te àihere. Te parau nei teie ìrava no
nià i te maitaì o te mau òhipa e te mau haapiiraa tei àfaìhia mai i nià i te
niu a Ietu Metia. E te hoê haapiiraa e tuatapapa i te mau mauhaa taa ê ta tätou
e faaòhipa i roto i to tätou oraraa i te pae faaroo e te faufaa rahi ia patu ma
te mau tuhaa paari e te faufaa rahi.
Ruta
èv. 6:3
Ua
parau atu ra Ietu ia rätou, Àita òutou i taiò i te mea ta Tavita i rave a poìa
ai ò ia e te feia atoà i pïhaì iho ia na ra. Te faahiti nei teie ìrava i te hoê
tuhaa i roto i te Faaäuraa Mätamua i reira o Tavita e to na mau taata i te àmuraa
i te pane moà. E hinaaro paha òe e tauàparau e nafea Ietu e faaòhipa ai i teie
hiòraa no te faahohoà i te mea faufaa roa aè o te aumihi e te mau hinaaro o te
taata i nià i te mau ture ètaèta i te pae faaroo.
Parau tumu
No
te hoê parau tumu o te faatuàti i teie mau ìrava, ta tätou e fëruri i te hoê
mea mai teie te huru, Ma te aroha, te faaroo e te hoê niu päpü, te faatura nei
tätou i te huru mure òre o te Atua. Te faataa ra teie parau tumu i te mau manaò
tumu o te mau ìrava a höroà ai i te ärataìraa no te haapiiraa.
Pehepehe.
Aroha,
te faaroo o te niu päpü.
Te
tumu mau o te Faaroo, te vai ra te hoê parau tapu a te Atua,
Te
hoê Atua aroha, ma te here o ta na e türama ra.
Na
to na faaòromaì hope òre, to na maitaì haapaò maitaì,
E
ärataì ia tätou i te pö,
Mai
te hoê fetià mure òre.
I
roto i te reva moà, e heheu mai te Atua i to na iòa, O vau nei ia,
Te
reo no te faaòreraa hara,
Te
faaìte ra ò Ia ia na iho, te mure òre e te tämau,
To
na vairaa mai e a muri noa atu,
To
tätou mato hämani maitaì.
I
Mäòhi nui, e patu anaè i nià ia Ietu,
Te
mau ôfaì taoà rahi, eiaha rä i nià i te raau.
Ia
ànaana hoì ta tätou mau òhipa,
Mai
te auro mä, i nià i teie niu paari,
Ia
haapuaihia to tätou oraraa.
E
i roto i te Nünaa, te parau nei Ietu, ma te aroha,
Mai
ia Tavita i mua ra, tei î i te aroha e te tiàturi.
Te
mau hinaaro o te taata,
I
nià aè i te ture, te vai ra te here o te Atua,
Te
mäìtiraa rahi roa aè.
Ma
te aroha, te faaroo e te niu päpü,
Te
faatura nei tätou i te Atua,
I
roto i te märamarama.
Na
to na here mure òre, ta na fafauraa hopeà òre,
E
ärataì ia tätou i te mau mahana atoà i te ora mure òre haamaitaìhia.
Teraì òr. Faatura.
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire