Täpati 9 Teeri/Novema 2025.
A ìte i te haapaò maitaì i te paruru
a te Atua.
Mau taiòraa.
Taramo
17
1 E pure na Tävita. E faaroo mai i te tià, e te
Fatu e, e haapaò mai òe i ta ù e tiàoro nei, e faaroo mai i ta ù pure: no
roto i te vaha haavare òre.
2 Òe iho të tuu mai i te parau ia ù nei ; na to mata e
hiò i te mea tià.
3 Ua tämata òe i taù âau, ua hiò mai òe ia ù i te ruì;
ua tämata òe ia ù, e aita e parau ìno i ìteä ia òe ra. E ua ôpua hoì au, eiaha
ta ù vaha ia hapa.
4 I ta te taata nei parau, no te parau a to vaha i ara
ai au i te mau haereà o te taparahi taata ra.
5 E täuturu mai òe i to ù haereà i to òe na mau èà, ia
òre ia pähee o ù puè âvae.
6 Te tiàoro nei au ia òe, te faaroo nei hoì òe ia ù, e
te Atua. E färiu mai to tarià ia ù nei, e haapaò mai i ta ù parau.
7 A faaìte hua mai na i to aroha hämani maitaì i
mäerehia ra, e tei faaora i te feiä i tiàturi ia òe i tei tià mai i nià e märô
mai i to òe na rima àtau.
8 Tiaì
mai òe ia ù mai te ôriò mata ra, e huna ia ù i raro aè i to maru pererau ra,
9 i te feiä paieti-òre, o tei hämani ìno mai ia ù nei,
i taù mau ènemi, e haapuni mai ia ù nei e taparahi.
10 Ua àti rätou i to rätou töâhua, te parau teòteò mai
ra to rätou vaha.
11 To mätou èà tià, ua haapunihia e rätou i teie nei;
te faatano noa ra rätou i to rätou mata i raro i te repo.
12 E au te ènemi i te riona e rü i ta na mäa, mai te
riona âpï e püpuni i te vähi moè ra.
13 A tià, e te Fatu, e faaère atu ia na, e faahaèhaa
atu, ia ora vau i te taata ìno, i te òè na òe ra,
14 i te rima no òe, e te Fatu, i te reira nänaì taata,
te taata no teie nei ao, e tei teie nei ao ta rätou tufaa ; tei faaîhia to
rätou ôpü e òe i ta òe ra taoà moè. E ua rahi to rätou tamarii e te vaiihohia
nei ta rätou taoà i toe na te àruàru rii ra.
15 Âreà vau nei, e ìte au i to mata mä te parau-tià; e
ia ara vau ra, e mauruüru ä vau i to ù auraa atu ia òe.
Heuraa Manaò.
Teie te hoê
manaò faataa-maitaì-hia no te hiòpoà maite i te Taramo 17, ma te faaö mai i te
mau ìrava i roto i te tuatua e te faataaraa o te hoê ìrava tumu, ia türama
maitaì ia tätou i te faufaaraa a te hoê ìrava tumu :
1. tuatua.
E tuhaa te
Taramo 17 o te mau parau a te mau taramo i parauhia e na Tavita. Te faaìte ra
teie mau ìrava i te hoê taime täairaa piri roa i te pae värua, i reira te taata
päpaì e faaite ai e mea paruparu ò ia e te âueue òre i roto i to na tiàturiraa
i te Atua ia faaruru ò ia i te parau-tià òre e te mau ènemi. I roto i te hoê
tupuraa i reira te papai taramo e färerei ai i te hoê huru tupuraa au òre, ua
faanahohia teie pure täparuraa no te faaìte i to na hapa òre e ta na aniraa rü
i te parururaa a te Atua.
I te pae o
te tuatua, ua faaöhia teie taramo i roto i te papa haamori ati Iuta e ua
faaòhipahia te reira i roto i te tütuu marü metia, i reira e hiòhia ai te reira
èiaha noa mai te hoê aniraa no te faaora òiòi, mai te hoê atoà râ tiaìraa i te
parau-tià no a muri aè o te tupu na roto i te òhipa faaoraraa a te Atua.
2. Te päpaìraa.
E matara
marü noa te ìrava i roto e toru tuhaa rarahi o te faahohoà ra i te manaò o te
päpaì taramo.
a.
Te ìritiraa e te faatiàraa i te parau-tià (mau ìrava 1 e tae i te 5)
Ômuaraa,
Parau roa atu i te Atua : E haamata te taramo na roto i te hoê òreroraa parau
òiòi i te Atua, ma te tïtau i te ara-maite-raa o te Atua i nià i te hoê aniraa
niuhia i nià i te parau-tià a te päpaì taramo.
Te ìteraa päpü no nià i te hapa òre : Te faaìte ra Tavita e ua tämata aè na te Atua i to na
âau e ua arataì ia na i nià i te èà tià, o te täuturu i te haapäpü i to na
tiàturiraa èi taata faaroo haavare òre.
Te niu i te pae faaroo : Te haamau ra teie mau ìrava i te niu na roto i te
haapäpüraa e mea tano te aniraa e tupu i muri iho, no te mea ua niuhia te reira
i nià i te haerea hapa òre e te haapaò maitaì i te mau faaueraa a te Atua.
e.
Te tumu no te pure e te aniraa i te parururaa (mau ìrava 6 e tae i te 10)
Faaìteraa i te huru tupuraa fifi : Ua faataa maite o Tavita i te haavïraa ta na e
faaruru ra, haaàtihia e te mau ènemi aroha òre.
Tiàoro i te parururaa a te Atua : Ua täpaòhia te täuiraa i te hoê täparuraa ûàna e te
hohoà o te parururaa a te Atua, o te täpaò ra i te tiàturiraa e e òhipa mai te
Atua na roto i te täuiraa i te oraraa o te feia ìino.
Ma te haamatara i te hinaaro òiòi : Te haapäpü ra teie tuhaa i te taa-ê-raa i roto pü i
te parau-tià a te päpaì taramo e te parau-tià òre a te mau ènemi, ma te haapäpü
i te rü o te täparuraa i te täuturu.
f. Tätararaa e faaotiraa : Te aniraa no te faaoraraa (mau ìrava 11 e tae i te 15)
Te piiraa hopeà ia òhipa mai te Atua : I roto i teie mau ìrava hopeà, ua haapuai Tavita i ta
na täparuraa na roto i te aniraa i te Atua ia haavï i to na mau ènemi e ia
horoà mai ia na i te faaoraraa e tiäìhia ra.
Te hoê ôpuaraa no nià i te hoê haaväraa a te Atua : Te tïtau ra te faaotiraa a te taramo i te hoê
parau-tià puai o te haamau i te upootiàraa o te feia parau-tià i nià i te ìno,
ma te haapäpü faahou i te tiàturiraa taatoà i tuuhia i nià i te Atua.
3. Te tahi irava tumu : te ìrava 8 ia, 8
Tiaì mai òe ia ù mai te ôriò mata ra, e huna ia ù i raro aè i to maru pererau
ra, I roto i te taatoàraa o te päpaì, te faataa maitaì ra te ìrava 8 i to
na hohonuraa e to na mana ora.
Te hoê hohoà hohonu te parururaa : Te faaòhiparaa i te hohoà o te taata haapii o te
mata, o te hoê ia mea faufaa roa e te paruparu, ma te haapäpü e o te taata te
tumu parau o te äupururaa taa ê.
Tïtauraa no te auraa o te faaroo : Te âmui nei teie ìrava i te täparuraa ia päruruhia
mai te raì mai e te färiiraa i te auraa piri ta te Atua e faaìte nei i to Na
taata haapaò maitaì. O te taoà faufaa roa aè ia ta te päpaì taramo e tiàturi
taatoà ra, e mea faufaa roa no te faaruru i te haavïraa.
Te auraa i te pae faaroo : E faahitihia teie ìrava no te faahohoà i te tiàraa o
te metua vahine e te parururaa a te Atua, e ua faatupu te reira e rave rahi mau
taiòraa i fërurihia i roto i te haapaòraa àti Iuta e te Marü Metia atoà.
4. Hiòraa e te faahohonuraa.
Te faaìte ra
te tuatapaparaa o te Taramo 17 i te hoê haereraa i mua ia fëruri-maitaì-hia :
mai te faatiàraa ia na iho e tae atu i te hoê tïtauraa ûàna i te parururaa a te
Atua, na roto i te hoê tupuraa rahi o te àti. Àita teie tere e faatià noa nei i
te hoê òhipa tei tupu i nià ia na iho ; e ani atoa rä te reira i te mau taata
atoà ia fëruri hohonu i nià i te auraa piri i roto pü i te parau-tià a te taata
tätaìtahi e te täutururaa a te raì i te mau taime fifi.
Hau atu ä, e
mea faufaa ia hiò maite i te taò Hepera i faaòhipahia i roto i teie taramo aore
ra ia faaäu i to na faanahoraa e to na hohoà i ta te tahi atu mau taramo e
tiàturi mai te Taramo 16 aore ra te Taramo 22. Teie huru mäìmiraa e faaìte mai
e mea nafea te papa haamori e te parau a te Pîpîria ia horoà mai i te mau hiòraa
o te faaitoito i te tiàturiraa i roto i te mau tau fifi.
E pure te
Taramo 17 na Tavita, i roto i te àti e te hamani-ìno-raa.
I roto i te
tuatua, e au ra e ua päpaìhia teie taramo i te hoê tau a täpapahia ai o Tavita
e to na mau ènemi, mai te arii Taura aore ra te tahi atu mau ènemi. Te faataa
ra teie mau ìrava täpiri i te taìraa o te rü e te täparuraa e vai ra i roto i
te ìrava 2. I roto, te faaìte ra o Tavita i to na tiàturi i te Atua èi päruru e
èi haavä parau-tià, a haapäpü noa ai ò ia i to na hapa òre e to na täiva òre i
te mau èà o te Atua. Ua riro atoà teie taramo èi hiòraa no te pure ûàna, i
reira o Tavita e ani ai i te Atua ia paruru ia na " mai te tiaì o to na
mata " e ia täpeà ia na " i raro aè i te maru o to na pererau ",
e mau faahohoàraa puai no te faahohoà i te parururaa hanahana.
E pure te
Taramo 17 na Tavita, tei faarirohia èi täparuraa i te Atua ia paruru ia na. Te
faaìte ra te reira i te tiàturi i te paieti i te Atua a färii noa ai i te mau
fifi e färereihia ra e te feia parau-tià. I te pae o te tuatua, e tuhaa faufaa
roa te mau taramo no te papa haamori ati Iuta e Marü Metia. Ua päpaìhia te
reira ia himenehia aore ra ia faahitihia i te mau taime o te pure, te ârueraa,
aore ra te ahoaho. No nià i te ìrava tumu, tei te huru ia o te tätararaa, tera
rä, e rave rahi o te faahiti nei i te ìrava 8 : " E täpeà mai òe ia ù mai
te maitaì o to mata na ; a huna mai ia ù i raro aè i te maru o to òe pererau.
Te faatäipe ra teie ìrava i te parururaa e te here o te Atua i to Na nünaa.
Te parau
tumu o te ìrava Taramo 17, te ìrava 8 ihoä rä « A täpeà mai ia ù mai te maitaì o to mata na ; A huna mai ia ù i
raro aè i te marumaru o to òe pererau paruru no te raì e no te here faito
òre ».
Te faataa ra
teie ìrava i te manaò e te hiò ra te Atua i ta na mau pipi ma te äupuru e te
marü, ma te paruru ia rätou mai te hoê mea faufaa rahi ia tià ia paruparuhia.
E tuhaa te
Taramo 17 no te Puta I o te mau Taramo, e te vai ra i roto te mau taramo i
parauhia e na Tavita. Teie te upoo parau " Te pure a Tavita " e te
päpaìhia ra i nià iho " I te Raatira o te mau Fauraò ". No reira i
päpaìhia ai ia himenehia i roto i te haamoriraa o te Hiero, peneiaè i roto i te
mau ôroà a te arii e te haereraa i mua.
Ua
faaòhipahia te taramo 17 i roto i te papa haamori ati Iuta e Marü Metia, i roto
iho ä rä i te pure i te poìpoì e te ahiahi.
È ère te mau
ìrava täpiri o te Taramo 17 i te mea märamarama maitaì, e au ra rä e e pure te
reira na Tavita i to na hamani-ìno-raa-hia e to na mau ènemi, tae noa atu te
arii Taura. Te faaìte ra te taramo i te tiàturi o te feia parau-tià i te Atua,
o te paruru ia rätou e o te haavä ia ratou ia au i ta rätou parau-tià. E hope
te taramo ma te tiàturiraa o te tià-faahou-raa, òia hoi, te òaòa mau o te taata
faaroo.
Taramo 17,
te haamahitihiti nei i te tiàturi e te parau-tià o te feia parau-tià i
hamani-ìno-hia. Te haapäpü atoà ra ò ia i te taa-ê-raa i roto pü i te mau taata
o teie nei ao e te feia faaroo e tiaì ra i te tià-faahou-raa.
Te faataa ra
i te auraa o te mau taò e te mau ìrava i faaòhipahia e te päpaì taramo. Te faaìte
ra te reira e nafea te feia parau-tià e tiàoro ai i te Atua ia faaìte i ta na
parau-tià e ia paruru ia na i to na mau ènemi.
A tuu i te
reira i roto i to na vairaa i te pae no te tuatua i te pae värua. Te haamatara
ra te reira i te tumu parau o te tià-faahou-raa mai te tiàturiraa o te feia
parau-tià e mäuiui ra i roto i te hoê ao ènemi.
Te tatararaa
a Ioane Taravino, te taata faatïtïàifaro tuiroo i nià i te Taramo 17, ma te
faataa i to na märamarama no nià i te päpaì e ta na faaòhiparaa. Te önoöno ra ò
ia i nià i te pure a te feia parau-tià o te tuu i te taatoà ia na iho i mua i
te Atua e o te tiaì rü ra i to na vairaa mai.
Täniera 3,1-30
Na taata âpï e toru i roto i te auahi
1 Hämani iho ra te arii ra o Nëpütäneta i te hoê tii
àuro, e ono àhuru te tüpiti i te teitei, e ono hoì tüpiti i te âano : e ua
faatià aè ra o ia i taua tii ra i te vähi päpü ra i Tura, i te mätaèinaa ra i Päpuronia.
2 Ua tono aè
ra te arii ra o Nëpütäneta i te veà e ope mai i te mau arii, e te mau tävana, e
te mau raatira, e te mau haavä, e te feiä mau taoà, e te mau fänaò, e te mau tiàau,
e te mau tävana i te mau mätaèinaa ra, e haere mai i te haamoàraa i te tii i
faatiàhia e te arii ra, e Nëpütäneta.
3 Ua
haaputuputu mai ra te mau arii, e te mau tävana, e te mau raatira, e te mau
haavä, e te feiä mau taoà, e te feiä faaaò, e te mau tiàau, e te mau tävana i
te mau mätaèinaa ra, i te haamoàraa i te tii i faatiàhia e te arii ra, e
Nëpütäneta. E ia tià anaè rätou i mua i taua tii i faatiàhia e Nëpütäneta ra.
4 Ua tiàoro
mai ra te poro, Te faaìtehia atu na òutou, e te mau taata na, e te mau fenua
na, e te reo èê atoà ra,
5 ua ìte anaè òutou i te òto o te pü, e te
vivo, e te tïnura, e te tapata, e te näpara, e te tumefonia, e te mau mea atoà
i faaòtohia ra, e tïpapa òutou i raro, i reira haamori ai i te tii àuro i
faatiàhia e te arii ra, e Nëpütäneta :
6 e o te òre
e tïpapa i raro a haamori ai, èi taua hora ra ò ia e tïtirihia ai i roto i te
umu auahi ura ra.
7 E tae aè
ra i te taime i ìte ai te mau taata i te òto pü, e te vivo, e te tïnura, e te
tapata, e te näpara, e te mau mea atoà i faaòtohia ra, ua tïpapa iho ra te mau
taata atoà i raro, e te mau fenua, e te reo èà atoà, e ua haamori atu ra i te
tii àuro ta te arii ra ta Nëpütäneta i faatià ra.
8 Ua haafätata mai ra te tahi pae Tarataio i reira, ua
tihotiho mai ra i te Àti-Iüta.
9 Ua parau
mai ra rätou, nä ô mai ra i te arii ra ia Nëpütäneta, E te arii e, ia ora roa
òe.
10 Ua faatià
òe i te hoê parau, e te arii e, e te taata i ìte i te òto o te pü, e te vivo, e
te tïnura, e te tapata, e te näpara, e te tumefonia, e te mau mea i faaòtohia
ra, o te tïpapa ia i raro haamori ai i te tii àuro ra ;
11 e o tei
òre e tïpapa i raro a haamori ai, e hurihia ia i roto i te umu auahi ura ra.
12 Teie hoì
e toofanu puè Àti-Iüta i tuuhia e òe i nià i te haapaòraa i te mätaèinaa ra o
Päpurönia, o Tetarata, e o Mëteta, e o Àpete-neto ; aore taua mau taata
nei i haapaò ia òe, e te arii : aore rätou i haamori i to òe ra mau atua,
aore hoì i haamori i te tii àuro ta òe i faatià ra.
13 Ua faaue
atu ra Nëpütäneta mä te riri rahi ûàna nö na ra, e arataì mai ia Tatarata, e ia
Mëteta e ia Àpete-neto ra. Ua arataì mai ra rätou i taua nä taata ra i mua i te
aro o te arii.
14 Ua parau
mai ra Nëpütäneta, nä ô mai ra ia rätou, E parau mau änei, e Tatarata, e
Mëteta, e Àpete-neto, e òre òutou e haamori i to ù mau atua, e òre hoì e
haamori i te tii àuro tä ù i faatià ra ?
15 E tënä
na, ia ìte òutou i te òto o te pü, e te vivo, e te tïnura, e te tapata, e te
näpara, e te tumefonia, e te mau mea e faaòtohia ra, te tïpapa ra òutou i raro
te haamori ra i te hohoà i hämanihia e au nei, ua tià ia ; ia òre rä òutou
ia haamori ra, èi taua hora ra òutou e hurihia ai i roto i te umu auahi ura ra,
e o vai te Atua e faaora ia òutou i to ù nei rima ?
16 Ua parau
atu ra Tatarata, rätou o Mëteta, e Àpete-neto, nä ô atu ra i taua arii ra, E
Nëpütäneta, aore ra mätou i rü i te parauraa atu ia òe i tënä na parau.
17 Ia hinaaro ò ia iho, e tià ia i to mätou Atua e
haamori nei ia faaora ò ia ia mätou i te umu auahi ura ra, e tià ia ia na ia
faaora ia mätou i to rima, e te arii ;
18 ia òre rä ò ia ia hinaaro, e òre ä mätou e haamori
i to òe ra mau atua, ia ìte mai òe, e te arii, e òre hoì e haamori i te tii
àuro i faatiàhia e òe ra.
19 Î roa aè ra Nëpütäneta i te riri rahi, e huru ê atu
ra ta na mata ia Tatarata, e ia Mëteta, e ia Àpete-neto : ua parau atu ra
ò ia, faaue atu ra ia tahu rätou i te umu ra, e ia täìhitu te tähuraa i te mau
tähuraa atoà ra.
20 E ua
faaue atu ra ò ia i te feiä püai rahi i te nuu atoà nö na ra e ruuruu ia Tatarata,
e ia Mëteta, e ia Àpete-neto, e huri hoì ia rätou i roto i te umu auahi ura ra.
21 Ruuruuhia
iho ra taua puè taata ra, mä te àhu, e te täupoo, e te àhu tïpona, e te mau àhu
atoà ra, e hurihia iho ra i roto i te umu auahi ura ra.
22 E no te
mea te rü ra te faaue a te arii ra, e ua rahi roa te umu i te àma, pohe roa aè
ra taua mau taata ra, o tei rave ia Tatarata, e ia Mëteta, e ia Àpete-neto ra.
23 O eie nei
rä puè taata tootoru, e Tatarata, o Mëteta, e o Àpete-neto ra, maìri iho ra ia
i raro mä te rürütaina i rotopü i taua umu auahi ura ra.
24 Ua mäere noa iho ra te arii ra o Nëpütäneta i
reira, e ua tià rü noa mai ra, ua parau mai ra, nä ô mai ra i te mau faaaò nö
na ra, È ère änei tootoru a tätou tau taata ruuruuhia i huri i roto i te auahi ?
Ua parau atu ra rätou, nä ô atu ra i te arii, E te arii, e parau mau.
25 Ua parau
mai ra ò ia, nä ô mai ra, Inaha, te ìte nei au i nä taata toomaha mä te täpeà
òre, i te haere-noa-raa na roto i te auahi e aore roa e maì ; e te huru o
te toomaha ra mai te Tamaiti ia a te Atua.
26 Ua haafätata mai ra Nëpütäneta i te àuvaha o taua
umu auahi ura ra, e ua parau atu ra, nä ô atu ra, e Tatarata, e Mëteta, e
Àpete-neto, e nä tävini o te Atua teitei, e haere mai i räpae, e haere mai i ô
nei. Ua haere mai ra Tatarata, e o Mëteta, e o Àpete-neto i räpae mai rotopü
mai i te auahi ra.
27 E putuputu mai ra te mau arii, e te mau tävana, e
te mau raatira, e te mau faaaò o te arii ra, ua hiò iho ra i taua nä taata ra,
ìte aè ra e aore roa to rätou tino i taeà i te auahi, aore roa hoì te hoê ìo
rouru o to rätou upoo i àma, aore hoì to rätou àhu i huru ê, aore hoì i mau mai
te hauà auahi i nià ia rätou.
28 Ua parau
iho ra Nëpütäneta, nä ô aè ra, Ia haamaitaìhia te Atua no Tatarata, e no
Mëteta, e no Àpete-neto, o tei tono mai i ta na merahi e ua faaora i to na puè
tävini i tiàturi ia na ra, e ua faaòre aè nei i ta te arii ra parau, e ua höroà
noa mai i to rätou tino ia òre rätou ia haamori, ia òre ia tävini atu i te tahi
atua ê, mäori rä o to rätou iho ra Atua.
29 E teie
nei, te faatupu nei au i te hoê parau, E te mau taata, e te fenua, e te mau reo
èê atoà ra, ia faaìno mai i te Atua no Tatarata, e no Mëteta, e no Àpete-neto,
e täpüpühia ia, e faarirohia ia to rätou mau fare ei pueà : no te mea aita
atu Atua e tià ai ia faaora mai teie nei te huru.
30 Ua
faateitei iho ra te arii ia Tatarata, e ia Mëteta, e ia Àpete-neto, i taua mätaèinaa
ra i Päpuronia.
Heuraa Manaò.
Taiòraa e te päpaìraa.
Te
faatià nei te àamu i roto i te Täniera pene 3 i te mau ìrava 1 e tae i te 30 no
nià i te faatiàraa i te hoê tii auro arii, te faaueraa ia haamorihia i mua i te
taata, te haapaò-òre-raa o na taata âpï e toru o Tatarata, Mëteta, Apete-neto,
to rätou faautuà-raa-hia i roto i te umu auahi, e to rätou faaora-raa-hia. Te
faataa-ê nei teie pene e piti tuhaa o te täiva òre : te äuraroraa i te mana
èmepera o te faaòhipa i te haapaòraa tïvira, e te haapaò maitaì roa i te Atua o
Ìteraèra. Ua riro te àamu mai te hoê àamu no te haaväraa e no te haapiiraa
faaroo i reira te haaväraa i mua i te taata e faaìte mai ai i te faaroo e te
mana arii o te Atua.
Te tuatua e te päpaìraa
Faanahoraa e te faatiàraa : Tei roto i te peu tumu o te
feia i hopoi-tîtî-hia e te aoraì no Päpuronia, te faahohoà ra te àamu ia
Nëpütäneta mai te hoê faatere taatoà o te haamau i te hoê haapaòraa a te hau no
te hoêraa pöritita e no te haapäpüraa i te mana o te taata iho. Ua riro te
hohoà, to na rahi, e to na tiàraa i mua i te taata èi mau täpaò no te
faatereraa i te pae taère e i te pae faaroo.
Huru päpaìraa : Te tämata nei te Tuatua e te
mau tuhaa i te faaiteraa i mua i te taata, faahaparaa, aroraa, utuà, temeio, e
te färiiraa hope. Te faaìte ra te päpaì i te mau ìte, te manaò o te haaväraa, e
te hoê täuiraa hopeà o te faatià i te faaroo pätoì.
Te mau tumu parau i te pae
faaroo e te täipe :
Te
faatereraa arii e te haamoriraa ìtoro e te pöritita : te faahohoà ra te tii
auro i te hoê atua i hämanihia e te èmepera, te hoê haapaòraa no te mana o te
taata. Te faahapa ra te ìrava i te faaöraa i te feia faaroo i roto i te mau
òhipa pöritita e te faaìte ra i te ätaätaraa o te hoê faaroo tei täaihia i te
hoê faatere taata.
Te täiva òre e te tiàmäraa o te
haavä manaò :
te tiàraa o na taata âpï e toru te pätoìraa taatoà i te haamoriraa noa atu te
haamataùraa o te pohe o te hoê ia parau no to rätou täiva òre ia
Iehova. È ère ta rätou pätoìraa i te mea pätoì noa, no te fäìraa rä e no te
faaroo.
Te vairaa mai o te Atua i roto i
te tämataraa :
te maha o te hohoà i roto i te auahi ia au i te faaìteraa a Täniera i te pene 3
ìrava 25 e faaìte mai ia i te haapiiraa faaroo no te âpeeraa a te Atua i te mau
taime àti. È ère na mua roa te reira i te hoê upootiàraa faahiahia i nià i te
èmepera, e haapäpüraa rä e te püpü nei te Atua i te aro e te parururaa i te
feia faaroo i hämani-ìno-hia, i te tahi mau taime ma te òre e faaòre i te haaväraa
iho.
Haaväraa e te täuiraa : e hope te òhipa na roto i te
hoê fäìraa i mua i te taata na Nëpütäneta, te hoê täuiraa i te hiòraa i reira
te arii e färii ai i te mana o te Atua o te feia i hopoi-tîtî-hia, ma te ìriti
i te räveà no te hoê faaìteraa faaroo âmui i roto i te hau èmepera.
Faanahoraa o te tuatua :
Ômuaraa
parau (ìrava 1 e tae i te 7) : hämaniraa i te hohoà e te ôroà àvariraa.
Te
märöraa e te pariraa (ìrava 8 e tae i te 15) : te pohehae e te faahaparaa o te
haapäpü nei i te manaò o te haapaò faahepohia.
Faaìteraa
i te faaroo (ìrava 16 e tae i te 18 : pähonoraa poto e te päpü no roto mai i na
taata e toru.
Te
faautuàraa e te faaoraraa (ìrava 19 e tae i te 27 : hurihia i roto i te auahi,
färaa mai o te hohoà o te Atua, ora ma te àma òre.
Te
mau faahopeàraa i mua i te huiraatira (ìrava 28 e tae i te 30) : te färiiraa a
te arii, te faateiteiraa i te feia i tiàturi, te ôpaniraa i te faaìnoraa i to
rätou Atua.
Te
tuu nei teie haereraa i mua i te taata taiò i roto i te hoê piha haaväraa : e
tämatahia te faaroo i mua i te taata e e haapäpühia na roto i te oraraa
mäerehia, ma te faatupu i te hoê faafäriuraa e aore rä, te hoê fäìraa hohoà no
te mana hanahana.
Te
ìrava tumu e tätararaa o na ìrava e piti te 17 e te 18, 17
Ia hinaaro ò ia iho, e tià ia i to mätou Atua e haamori nei ia faaora ò ia ia
mätou i te umu auahi ura ra, e tià ia ia na ia faaora ia mätou i to rima, e te
arii; 18 ia òre rä ò ia ia hinaaro, e òre ä mätou e haamori i to òe ra mau
atua, ia ìte mai òe, e te arii, e òre hoì e haamori i te tii àuro i faatiàhia e
òe ra. Òia hoì, E tià i to tätou Atua, ta tätou
e haamori nei, ia faaora ia tätou ; tera râ, mai te mea e, àita, ia ìte òutou e,
èita mätou e haamori i to òutou mau atua...
Tumu no teie mäìtiraa : Te faaìte nei teie na ìrava e
piti i te manaò faaroo o te pene : te tiàturiraa i te mana faaora o te Atua, i
te hoê ä taime, te faaotiraa päpü èiaha e haamori i te ìtoro, noa atu e, àita
te faaoraraa e tae mai. Te faaìte nei rätou i te faaroo e te haapaò maitaì ma
te òre e manuïa i ìtehia.
Tatararaa : Te haapäpü ra te ìrava mätamua
i te àravihi o te Atua no te faaora te hoê tiàturiraa i roto i te òhipa a te
Atua. Te faaö ra te piti o te ìrava i te hoê haapiiraa faaroo no nià i te
haapaò maitaì ma te òre e tïtauhia : è ère i te täairaa te Atua i te mauhaa
àita te haamoriraa e püpühia ia au i te parururaa päpü, e fäìraa hara rä e te
faaitoitoraa.
Te
ìriti nei te parau « mai te mea èita, » i te hoê paari faaroo no nià i te
mäuiui tei òre i faatïtïàifarohia e te tura o te haapaò maitaì i te mea e, àita
anaè. Te haapaò maitaì mai te peu e àita e täpaò temeio.
Faaòhiparaa i te faaroo : te haapii nei teie mau ìrava i
te tiàraa marü metia i mua i te hämani-ìno-raa e te mau tïtauraa ûàna no te
haapaòraa tïvira : te haapaòraa hope roa i te Atua, te tiàturiraa i to Na mana,
e te färiiraa i te tutia mai te mea e, e faahopeàraa te reira no te haapaò
maitaì.
Te
mau faaòhiparaa i te pae no te faaàmuraa ànimara e te haapiiraa, A taiò i te
päpaìraa mai te hoê " puta arataì no te pätoìraa ûàna òre " o te
faahohoà ra e nahea te mau pupu iti e nehenehe ai e täpeà i to rätou tiàraa
taata e ta rätou parau-tià i mua i te faaheporaa a te faaroo e te pöritita.
A
faatumu i nià ia Täniera pene 3 i na ìrava 17 e te 18 i roto i te mau piha
haapiiraa e aore rä, i roto i te mau haamoriraa no te tuatapapa i te taa-ê-raa
i roto pü i te faaroo èi mauhaa e te faaroo èi fafauraa, ma te püpü i te mau
taata ora no te hiò i te huru 'mai te mea rä èita'. A tuatapapa i te tahi atu hohoà i roto i te
auahi èi hohoà faaroo no te vairaa mai o te Atua tei tämahanahana e mea faufaa
no te feruriraa i te mäuiui âpitihia e te tuatapaparaa faaroo no nià i te
auhoaraa a te Atua.
2 Tëtäronia 2, 16-3, 1-5.
16 E ia haamähanahana mai to tätou Fatu o Ietu Metia
iho, e te Atua to tätou Metua ra, o tei aroha mai ia tätou nei, e ua horoà mai
hoì i te òaòa mure òre, e te tiàturiraa maitaì i to na ra aroha mau,
17 ia
haamähanahana mai i to òutou âau, e ia haapäpü hoì ia òutou i te mau parau e te
mau òhipa maitätaì atoà ra.
3, 1-5.
E pure no mätou
1 E teie nei, e te mau taeaè, e pure ia mätou, ia horo
noa te parau a te Fatu, e ia haamaitaìhia, mai tei ô òutou atoà na,
2 e ia faaorahia mätou i te taata
ìino e te haapaò òre, aore hoì i àti päatoà te taata i te faaroo.
3 E
parau mau rä ta te Fatu, na na òutou e haapäpü, e e faaora hoì ia òutou i te
ìno.
4 E te tiàturi nei mätou i te Fatu
ia òutou, e te rave na òutou, e e rave ä òutou, i ta mätou e parau atu ia òutou
na.
5 E ia faatae hoì te Fatu i to òutou âau i te aroha o
te Atua, e i te faaòromaì o te Metia ra.
Heuraa Manaò.
Te parau e te huru o te päpaìraa.
Ua
päpaì o Pauro i to Tëtäronia no te tämahanahana e no te faatïtïàifaro i te mau
taa òre no nià i te mahana o te Fatu e te mau haapiiraa hape o te haapeàpeà nei
i te huiraatira. I roto i te piti o te èpitetore, ua âmui ò ia i na raveà e
piti : te haapuairaa i te faaroo na roto i te haapäpüraa i te parau faaroo e i
te pae no te oraraa, e te höroàraa i te mau ärataìraa ôhie no te oraraa i roto
i te Ètärëtia i mua i te mau hape e te òhipa òre.
Taiòraa o te mau tuhaa, 2 Tëtäronia pene
2, ìrava 16 e te 2 Tëtäronia pene 3, 1 e tae i te 5 :
Te
püpü nei o Pauro e piti tämahanahanaraa te hoê puna te Atua te Metua e te Fatu
o Ietu e e piti òhipa tämahanahanaraa e te mau aòraa maitaì o te haamau i te
tiàraa huiraatira i roto pü i te parau mau i te pae faaroo e te òhipa no te
täviniraa.
Te pene 3, ìrava 1 e tae i te 5 :
Täuiraa i te òhipa päpü : pure no te
poroì, haamanaòraa i te tïtauraa no te täpeà-maite-raa, e te tiàturiraa i te
haapaò maitaì o te Fatu i mua i te pätoìraa e te mau paruparu i te taata.
Te
mana o te tämahanahana e o te aò, tei roto ia i te Metua e te Tamaiti, o te
haamau i te oraraa o te huiraatira i roto i te hoê auraa taata iho e te faaora.
Te tämahanahanaraa o te faatupu i te aòraa
:
È
ère te tämahanahanaraa i te tämärüraa noa i te
pae o te mau manaò hohonu ; Te tïtau ra te reira i te täuiraa ôhie te
faaitoitoraa i te haapaò maitaì e te auraro.
Te aroraa marü metia i roto pü i te haapaò-òre-raa
e te höpoià :
Te
pätoì nei o Pauro i te tiaìraa i te faaoraraa ; Te faaitoito nei ò ia i te
pure, te poroì e te täpeà-maite-raa.
Te haapaò maitaì o te Atua i mua i te àti
:
Àita te tiàturiraa i niuhia i nià noa i te puai o te taata, i nià rä i te
haapaò maitaì o te Fatu o te paturu i te taata faaroo i mua i te ìno e te tämataraa.
Ìrava tumu e te faatiàraa tei te ìrava
3 ia no te Tëtäronia 2 : pene 3 E parau mau rä ta te Fatu, na na òutou e haapäpü, e e
faaora hoì ia òutou i te ìno. Òia hoì, E parau mau rä te Fatu ; na
Na òutou e faaètaèta e e paruru ia òutou i te tiàporo.
Faatiàraa : Te tuàti nei
teie ìrava i te tereraa o te taatoàraa o te ìrava te faatuàti nei te reira i te
tiàturiraa faaroo e te haapaò maitaì o te Fatu i na faahopeàraa faufaa rahi e
piti no te huiraatira i roto i te àti : te haapuairaa te paari i roto e te mau haapiiraa
tano e te parururaa i te mau puai o te faaàmahamaha e aore rä o te haaparuparu
i te oraraa o te ètärëtia. O te vahi e àifaito ai i roto pü i te
tämahanahanaraa e te aòraa.
Te mau faaòhiparaa a te mau tävini e te
haamoriraa no te pororaa :
A
faatumu i te hoê aòraa i nià i te huru o te tämahanahanaraa a te Atua e tïtau
ai i te höpoià te pure o te turu i te òhipa, te tiàturiraa o te turu i te
oraraa. No te mau piha haapiiraa e aore rä, no te mau àpi parau haapiiraa : a
püpü e piti pou faaòaòaraa te mau taime tämahanahanaraa ôpereraa, fäìraa hara,
pure âmui âpeehia e te mau fafauraa päpü täviniraa, pätururaa te tahi i te tahi,
faaìteraa i te faaroo.
No
te pure âmui : a faaòhipa i te ìrava èi pätoìraa no te tiàturiraa hou a tono ai
i te mau pipi i roto i te hoê òhipa e aore rä, a rave ai i
te mau faaotiraa faufaa no te mau tiaì mämoe.
E hoê teie mau ìrava i te haapiiraa tumu
e te oraraa :
E
riro te tämahanahanaraa no te Toru Tahi èi tumu no te aòraa itoito, e na te
haapaò maitaì o te Fatu e haapäpü i te huiraatira i roto i ta rätou àroraa i te
òhipa òre e te hape. Te tïtau nei te ìrava tumu i teie fafauraa tumu e te höroà
nei i te hoê âveià no te mau òhipa atoà a te ètärëtia tei faatumuhia i nià i te
täpeà-maite-raa i te faaroo e te òhipa.
Ruta èv 20, 27-38
Te tiàfaahouraa
(Mät
22,23-33 ; Mär 12,18-27)
27 Ua haere mai ra te tahi pae i te mau Tätutea ra, o
tei parau e, aore e tiàfaahouraa, e ua ui mai ra ia na,
28 nä ô mai
ra : «E te Òrometua, i päpaì mai Möte i te parau ia mätou, e ia pohe te tuaana
o te hoê taata aore e tamarii, te ora ra te vahine, e faaipoipo te teina i taua
vahine ra, e haafänautama i te tamarii na ta na tuaana.
29 Toohitu
puè tamarii tamaroa i te hoê fëtii, faaipoipo iho ra te mätahiapo i te vahine,
e pohe atu ra, aore e tamarii.
30 Ua
faaipoipo iho ra te toopiti i taua vahine ra, e pohe atoà atu ra mä te tamarii
òre.
31 Ua
faaipoipo iho ra hoì te tootoru i taua vahine rä, e i nä reira atoà hoì rätou
toohitu. E hope atoà atu ra i te pohe mä te tamarii òre ä.
32 E te
hopeà iho ra, pohe atoà atu ra taua vahine ra.
33 E teie
nei, ia tae i te tiàfaahouraa ra, e riro ò ia èi vahine nä vai i taua toohitu
ra ? E vahine hoì ò ia na rätou atoà toohitu.
34 Ua nä ô atu ra Ietu i te parauraa atu ia rätou :
«Te faaipoipo nei to teie nei ao, e te horoàhia nei e faaipoipo ;
35 âreà te
feiä e manaòhia e au ia rätou taua ao a muri nei, e të tiàfaahou mai te pohe
mai, e òre ia rätou e faaipoipo, e òre hoì e horoàhia e faaipoipo.
36 E òre hoì
rätou e pohe faahou, mai te mau merahi ra hoì rätou e tamarii na te Atua, e
tamarii no te tiàfaahouraa.
37 I te
parau ra e, e faatiàfaahouhia te feiä i pohe, ua faaìte atoà mai hoì Möte ia na
i parau i te Fatu i fä mai i roto i te pü àihere ra : «O te Atua o Âperahäma, e
te Atua no Ìtaata, e te Atua no Iatöpa.»
38 È ère hoì ò ia i te Atua no tei pohe, no tei ora rä
; te ora anaè ra hoì rätou ia na.
Heuraa Manaò.
Ruta èv. Pene 20 i te mau ìrava
27 e tae i te 38.
Ômuaraa :
Parau
teie no te mau Tätutea, te feia pätoì i te tià-faahou-raa, e uiui ai ia Ietu na
roto i te hoê haaväraa ètaèta mau no te haafifi ia Ietu, i roto i ta na
faatupuraa i te ôpuaraa faaora a to na Metua. Ua pähono Ietu na roto i te faataèraa
i te uiraa i nià i te huru o te oraraa a muri aè e te mana o te Atua, ma te
faaìte e e täui te tià-faahou-raa i te mau huru taata tei tiàturi.
Te tuatua e te päpaìraa :
Ìrava 27 e tae i te 33 :
O
te mau Tätutea te mau taata i âpiti atu, te hoê pupu faaroo ati Iuta o te pätoì
nei i te tià-faahou-raa e o te faatumu nei i nià i te Ture i päpaìhia e Mote.
Ìrava 34 e tae i te 36 :
Te pähonoraa a Ietu : àita te manaò o te tamarii o teie
nei tau e tano no te oraraa a muri aè.
Ìrava 37 e tae i te 38 :
Te manaò hopeà o te päpaìraa moà
: È ère te Atua
i te Atua no te feia pohe, no te feia ora rä ; te faaìte ra te faahitiraa e te
faaäuraa i te haereraa mai te tamarii Ìteraèra i rapae i te fenua no te
faatîtîraa o te hihi teie no te tià-faahou-raa i roto i te mau Päpaì e te haapäpü
ra te reira i te mana o te Atua i nià i te ora.
Te mau tuhaa tumu no te
haapiiraa faaroo :
Te tià-faahou-raa e te huru taata âpï : Ua haapäpü mai o Ietu e, na te
tià-faahou-raa e faaòre i te tähuti àita faahou te faaïpoïporaa e te pohe e te
feia tei tiàfaahou mai " e au ia i te mau merahi " te hoê täuiraa o
te huru, è ère noa i te tämau-noa-raa i nià i te pae no te ora, te ora mure òre
ra te fänau mai.
Te mana o te mau päpaìraa moà e
te hiòraa a te Metia : Àita o Ietu e pätoì nei na roto i te mau manaò hiaäpaari taa ê, na
roto rä i te taiòraa i te mau päpaìraa moà O te Atua te Atua no te feia ora ma
te heheu mai i te tuàtiraa i roto pü i te heheuraa e te tiàturiraa i te
tià-faahou-raa. Te tiàraa o te feia tei
tiàfaahou : te riroraa èi " tamarii na te Atua " na roto i te
färiiraa i te tià-faahou-raa, e haapäpü ia te reira i te tiàraa tamaiti tei
täui, èiaha noa te hoê haamauruüruraa no ànanahi, te hoê rä oraraa âpï
faanahohia e te Atua. Mai ia Ietu, e tià ta te hoê taata e pähono i te mau
pätoìraa na roto i te faaìteraa e aha ta te faaroo e täui i roto i te oraraa o
te taata, èiaha rä ia mau i roto i te mau fifi.
Te tämahanahanaraa e te
faaitoitoraa i te nünaa : e täui te fafauraa no te tià-faahou-raa i te huru oraraa o te mau
auraa e te pohe e horoà te reira i te auraa i te òto e i te tiàturiraa âmui i
roto i te Ètärëtia.
Te tahi ìrava e tià ia faufaa te
ìrava 38 ia : 38 È ère hoì ò ia i te Atua no tei pohe, no tei ora rä
; te ora anaè ra hoì rätou ia na. Òia hoì, È ère te Atua i te Atua no tei
pohe, no te feia ora rä.
Te täui nei teie ìrava i te
manaò : te
parau mau hopeà, è ère ia te faaearaa o te oraraa, o te ora rä tei haapäpühia e
te Atua, e na roto i teie parau mau e märamarama ai te hoê taata i te tià-faahou-raa
e te huru o te taata tei tiàfaahou.
Te na ô ra te ìrava : « È ère te Atua i te Atua no
tei pohe ra, no te feia ora rä ».
Te täui ra o Ietu i te manaò mätauhia
: È ère te Atua
na mua roa e faatere i te mau tino pohe aore ra i te huru hopeà o te pohe, o te
faataa rä e o te àtuàtu i te ora mau e te mure ore. Te faaìte nei teie parau i
te ora mai te mea mau roa aè e te tuu nei i te pohe i roto i te hoê tiàraa poto
noa, areà ra ora no te ao mure òre ia.
Te faaòhipa nei te päpaìraa i te
parau no te tau :
Te vai ra te Atua, èiaha rä i te parau i vai na. Te faaìte nei teie tämauraa e,
no te Atua, àita te mau pätereareha, òia hoì, «O te Atua o Âperahäma, e te Atua no Ìtaata, e te Atua
no Iatöpa» e te mau
taata faaroo atoà i pohe noa i roto i te hoê auraa päpü ; ua taiòhia rätou i
roto pü i te feia ora na roto i te auraa o te täamu ia rätou i te Atua. No
reira, te faariro nei te tau i teie nei i te tià-faahou-raa èi mea tano e te
tueä maitaì : e tämau noa te ora tei täaihia i te Atua i muri aè i te pohe i te
pae ihiora. No te aha teie manaò e tuatapapa ai i te mau Tätutea Te färii noa
nei te mau Tätutea i te Ture päpaìhia e te pätoì nei rätou i te tià-faahou-raa.
Te faaìte ra o Ietu e i roto atoà i te mau Päpaì iho te mau hiòraa a te mau
pätereareha, e tià e taiò e o te Atua te Atua no te feia e täairaa ora to rätou
i te Atua. Maoti i te pätoì na roto i te mau manaò nounou, ua hoì faahou mai o
Ietu i nià i te hiòraa o te mau päpaìraa moà ta te mau Tätutea e färii e te
faaìte ra ò ia e, te turu ra te reira i te tupuraa mau o te oraraa i muri aè i
te pohe.
Te auraa tumu no te parau faaroo : Te täui nei te ìrava i te uiraa
no te tià-faahou-raa mai te hoê fifi i roto i te hoê uiraa no te auraa : te
riroraa èi « ora » no te Atua, o te faaöraa ia i roto i ta Na fafauraa, te
riroraa èi « tamaiti èi tamahine » i roto i te hoê fetii tei täuihia.
È
ère te tià-faahou-raa i te hoê noa haamataraa ihiora, te âpitiraa rä i roto i
te oraraa hanahana, te hoê täuiraa i reira te pohe e faaea i te mea tei te ora
te parau hopeà.
Te
mau faahopeàraa o te mau tävini e te pae Tämahanahanaraa : È ère tei te pohe te
parau hopeà no te feia e täairaa to rätou e te Atua.
Hiòraa no te oraraa i teie nei : ta tätou mau òhipa, to tätou
faaroo, e to tätou riroraa èi tumu no te ètärëtia, tei roto aè na ia i te
oraraa o te Atua te tumu.
Te huru faaitoitoraa o te auraa
: Te raveraa i
te feia ora mai tei piihia no te hoê oraraa vai mäoro e täui i te huru o to
tätou oraraa i te parau-tià, te òto e te tiàturiraa. A taiò i te ìrava mai te
hoê aniraa ia ora e ia poro i te hoê faaroo o te hiò i te Atua èi tumu no te
hoê ora tei î roa i te pohe tino, ia ora te tino tähuti, e o te faariro i te
auraa e te Atua èi täviri no te märamarama
i te huru mau ia o te taata, ua faanahohia tätou no te tià-faahou-raa, e no te
ao mure òre.
Heuraa Ìrava.
Taramo
17, 8 Tiaì mai òe ia ù mai te ôriò mata ra, e huna ia ù i raro aè i to maru
pererau ra,
Täniera
3, 17 Ia hinaaro ò ia iho, e tià ia i to mätou Atua e haamori nei ia faaora ò
ia ia mätou i te umu auahi ura ra, e tià ia ia na ia faaora ia mätou i to rima,
e te arii;
18 ia òre rä ò ia ia hinaaro, e òre ä mätou e haamori
i to òe ra mau atua, ia ìte mai òe, e te arii, e òre hoì e haamori i te tii
àuro i faatiàhia e òe ra.
2
Tëtäronia 3, 3 E parau mau rä ta te Fatu, na na òutou e haapäpü, e
e faaora hoì ia òutou i te ìno.
Ruta
èv. 20, 38 È ère hoì ò ia i te Atua no tei pohe, no tei ora rä
; te ora anaè ra hoì rätou ia na.
Faaitoitoraa.
Te färiiraa i te haapaò maitaì o te
Atua o tei paruru.
Te
ìte nei au i to òutou hinaaro ia faaroo i te hoê parau o te tämahanahana, o te
haapuai e o te faatupu i te hoê pähonoraa âmui.
Hoê ä taura to teie mau ìrava e maha : Mea fatata te
Atua, e paruru, e mea haapaò maitaì e e tià ia tätou ia pähono i te tiàturi e
te haapaò maitaì i te mau taime tämataraa atoà.
Taramo
17 ìrava 8 Te ani nei te päpaì taramo ia vaiihohia ò ia "i roto i te
marumaru o to òe pererau", te hoê hohoà no te parururaa piri e te metua
tane.
Täniera
pene 3 ìrava 17 Te fäì nei te mau hoa i roto i te umu ura e : E tià ta te Atua
e faaora ia tätou ; Mai te mea e, àita, e vai haapaò noa ia tätou e tae noa atu
i te pohe.
2
Tëtäronia pene 3 ìrava 3 Ua haapäpü o Pauro e, « e parau mau ta te Fatu, e
faaitoito ò ia ia òutou, e e päruru ia òutou i te ìno ».
Ruta
èv. Pene 20 ìrava 38 Ua haapäpü o Ietu e, è ère te Atua i te Atua no te feia pohe,
no te feia ora rä : e hau aè te hoêraa i te Atua i te pohe.
Te
tätararaa e te mau tuàtiraa i roto pü i te mau päpaìraa, hohoà no te parururaa
e tei piri i te Taramo 17 i te ìrava 8. Te tuu nei te pure a Tavita ia na i
raro aè i te pererau o te Atua te hoê hohoà o te faaìte i te paruparu e te
tiàturiraa. Te riroraa èi " ôriò mata " o te haapaòraa faufaa rahi ia
i te taata iho : Èita te Atua e paruru ia tätou i te ateä, te tiaì nei ò Ia i
te mea paruparu roa aè i roto ia tätou.
Te
mäìtiraa i te haapaò maitaì i mua i te haamataùraa Täniera pene 3 ìrava 17 Ua
mäìti o Tatarata, Mëteta e o Àpete-neto i te haapaò maitaì i mua i te taata na
roto i te iòa o te Fatu, ma te färii i te tiàturiraa o te pohe èiaha rä te
ôfatiraa. È ère to rätou faaroo i te hoê haapäpüraa no te hoê faahopeàraa
maitaì, o te hoê rä tiàturiraa i te faufaa hopeà o te täpeà-maitaì-raa, noa atu
e, àita te hoê taata e märamarama ra i te faaoraraa.
Haapäpüraa
òhie no te haapaò maitaì 2 Tëtäronia pene 3 ìrava 3. Ua àpiti o Pauro i te hoê
parau fafau faaroo e te hoê aòraa a te tiaì mämoe : E mea haapaò maitaì te Atua
e te òhipa nei ò ia no te haapuai i to Na nünaa. E tïtau atoà teie haapaò
maitaì o te Atua i te höpoià âmui te pure, te tiaìraa, e te turu te tahi i te
tahi.
Ruta
èv. Pene 20 ìrava 38 Te haamanaò mai ra o Ietu ia tätou e èita te täairaa e te
Atua e hope i te menema. È ère te tià-faahou-raa i te hoê haapiiraa tumu, e
täpaò rä e, ua hau atu te fafauraa hanahana i te hopeà o te pohe. E horoà te
reira i te itoito e te tiàturiraa i te feia faaroo e faaruru nei i te mau èreraa.
Te
mau faaòhiparaa no te oraraa o te taata iho e no te nünaa.
Te
tiàturiraa tei aahia : Ia täìri anaè tätou i te mataù e aore rä te päpü òre, e
hoì tätou i te hohoà o te pererau paruru e te haapäpüraa e, tei mua te Atua i
te mata o te feia e mäuiui ra. E täui te reira i te mataù èi pure
päpü.
Te haapaò maitaì ma te itoito : Mai ia
Täniera, e tïtau paha te haapaò i te mau tiàraa âueue òre i mua i te taata. Ia
tiaì anaè tätou i te mau faaoraraa òiòi, e tià ia tätou ia feàa ; te mäìtiraa i
te haapaò maitaì i te tahi taime, o te färiiraa ia i te mau hopeàraa ma te vai
âfaro noa i nià i te Atua. E täui te faaroo marü metia i te òto èi tiaìraa tiàturihia.
Te faaitoitoraa i te nünaa : Te ani
manihini nei o Pauro ia tätou ia tiàturi i nià i te haapaò maitaì o te Atua, ia
rave atoà rä i te òhipa : pure te tahi i te tahi, faaitoito, faatïtïàifaro ma
te here, paruru i te feia paruparu.
E
toru taò òhie no teie mahana, Mai te mea e, te peàpeà ra òutou, a püpü i te
Fatu i te pure òhie a te päpaì taramo : " A paruru mai ia ù i roto i te
marumaru o to òe pererau " e a vai iho i teie hohoà ia tämärü i to òe mau
manaò. Mai te peu e te hinaaro ra òutou e ôfati i to òutou faaroo no to òutou mataù i te haamauàraa i te pae vaamataèinaa aore ra i te pae mäteria, a haamanaò i
na mea e toru i roto i te umu : i te tahi mau taime, e tïtau te haapaò maitaì i
te hoê e ma te itoito. Mai te peu e te òto ra òutou aore ra te mataù ra òutou i
te pohe, a vai iho i te parau a Ietu ia haamau faahou ia òutou i nià i te tiàturiraa
: èita te täairaa e te Atua e täpühia e te pohe.
Faaotiraa e piiraa : Te heheu nei
te Atua ia Na iho èi haapüraa, èi haavä no te ora, e èi haapaò maitaì. Ua
piihia tätou ia färii i teie parururaa, ia ora ma te haapaò maitaì noa atu te
haamataùraa, e ia riro èi pupu taata o te haapäpü i te tiàturiraa i mua i te
pohe. Ia riro ta tätou pähonoraa èi pure tei tiàturi, te itoito haapaò maitaì,
e te äupuru te tahi i te tahi.
Pure poto
E
te Fatu haapaò maitaì e, a paruru ia mätou i raro aè i to òe pererau, a horoà
mai ia mätou i te itoito no te vai haapaò noa ia türaì anaè te mau mea atoà ia
mätou ia pätoì, a vai iho i te tiàturiraa ia tupu i te vahi e vai ai te mataù,
e a haapuai i to mätou nünaa ia tià ia matou ia riro èi täpaò no to òe haapaò
maitaì i to te ao nei. Âmene.
Pehepehe.
A ìte i te haapaò maitaì i te paruru
a te Atua.
I
raro aè i te pererau rahi i reira to ù âau e täpuni ai,
Te
faatià nei òe i te hoê muhu òre mai te hoê patu.
E
riro te hutiraa aho tätaìtahi èi pure
O
te faatuàti i te pö paruparu i te ànaana o te hoê fare mori.
Te
tiaì nei òe, e te täpeà nei to òe mata i to ù mau tähatai,
Mai
te piahi e òre roa e tià i te hoê taata ia täpeà.
Ia
ûuru anaè te auahi e ia päinu anaè te mau mea atoà,
Èita
to òutou täiva òre e faaruè.
Te
haere nei mätou, i te tahi taime ma te ètaèta i te riàrià,
Tera
rä, e taiä mätou i te faahiti i to òe iòa.
Haapaò
maitaì i te mau fifi, haapaò maitaì i te âau,
Noa
atu e mea mäoro te faaoraraa.
È
ère to òutou here i te hoê fafauraa àita e marumaru ;
E
fafauraa teie e vai noa i roto i te umu.
A
täpeà mai to òutou na rima, ia tomo anaè te ao nei,
E
haapuai rahi to te faaroo i te ahi.
A
haapii mai ia mätou i te àravihi no te tià tià,
No
te täpeà i to tätou aho, no te tiàturi ma te ìte òre.
Ia
riro te mau feàaraa atoà i raro aè i to òutou pererau,
I
te ao e te pö, èi himene, èi puai, èi tiàturiraa.
Teraì
òr. Faatura.
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire