jeudi 16 janvier 2025

Ioane 2, 1-12. Te aroha, te here täui òre o te Atua.

 

Täpati 19 no Varehu/Tënuare 2025.

Te aroha, te here täui òre o te Atua.



Mau taiòraa

Taramo 96

(Hiò Taramo 105; 106; 1 Parareipomeno 16.23-33)

1 E himene i te Fatu i te himene âpï, e himene i te Fatu, e te mau fenua atoà nei.

2 E himene i te Fatu, e haamaitaì i to na iòa, e faaìte i te ora na na eiaha èi mahana tuua.

3 E faaìte i to na hanahana i roto i te mau êtene, e ta na ra mau òhipa taa ê i roto i te taata atoà ra.

4 E rahi hoì te Fatu, e ia rahi hoì te haamaitaì ia na e ia rahi hoì to na mataù-raa-hia i te mau atua atoà ra.

5 Te mau atua atoà o te mau êtene, îtoro faufaa òre ia, âreà o te Fatu na na i hämani i te mau raì ra.

6 Te tura e te mana tei mua i ta na aro. Te püai e te nehenehe tei to na ra ia vähi moà.

7 Hö atu i te Fatu, e te mau fëtii o te taata atoà nei, hö atu i te Fatu i te hanahana e te püai.

8 Hö atu i te Fatu i te hanahana e au i to na ra iòa, èi ö te hopoi mai ia tomo i to na ra mau hëtere.

9 E haamori i te Fatu mä te tura moà ra, ia rürütaina òutou ia na, e te fenua atoà ra.

10 A parau na i rotopü i te mau êtene/nünaa e: «O te Fatu te arii, e haamauhia te fenua e òre roa e âueue. Te haavä nei hoì o ia i te mau taata mä te parau-tià.»

11 Ia reàreà te mau raì ra, e ia òaòa te fenua, ia haruru te tai e to na îraa atoà ra.

12 Ia ôuàuà te mau ô e to roto atoà ra, E ia himene hua mai te mau räau o te vähi ururäau ra

13 i te aro o te Fatu, te haere mai ra hoì o ia, te haere mai ra o ia e haavä i te fenua. E haavä o ia i te ao nei mä te parau-tià, e te mau taata atoà ra mä te parau-mau.

Heuraa Manaò.

Ua riro te Taramo 96 èi himene ârueraa i te Atua, o te faahanahana ra i to Na teitei e to Na hanahana. Teie te hoê tuatapaparaa o teie taramo e te hoê no te ìrava tumu:

Heheuraa.

1-Piiraa ia ârue te mau nunaa atoà (ìrava 1 e tae i te 3) : E haamata te Taramo na roto i te hoê aniraa ia himene i te hoê himene âpï i te Fatu, ia poro haere i to na hanahana i rotopü i te mau nünaa atoà, e ta na mau òhipa maere i rotopü i te mau nünaa atoà.

2-Te rahi o te Atua (ìrava 4 e tae i te 6): Te haapäpü nei te päpaì Taramo i te rahi o te Atua, ma te parau e, e mea tiàmä oia e tei nià aè oia i te mau atua atoà. Te faataa ra te reira i te hanahana e te teitei o te Atua.

3-Tïtauraa i te haamoriraa (ìrava 7 e tae i te 9): Te tïtau nei te taramo i te mau ùtuafare o te nünaa ia faahanahana e ia faateitei i te Atua, ia haamori i te Fatu ma te nehenehe o te moà.

4-Te patireia o te Atua (ìrava 10 e tae i te 13) : Te poro nei te päpaì Taramo e, te faatere nei te Fatu e e haavä oia i te nünaa ma te parau-tià. Te tiàoro nei oia i te mau mea atoà i hämanihia ra ia òaòa i mua i te Fatu o te haere mai e haavä i te fenua nei.

Te haapäpü nei te ìrava tumu, te ìrava 10 : A parau mai i rotopü i te mau nünaa e, Te faatere arii nei Iehova ; no reira e mea àueue òre to te ao nei, èita oia e àueue; e haavä oia i te taata na roto i te parau-tià.

Te haapoto ra teie ìrava i te tumu parau faufaa no te taramo: te mana arii o te Atua i nià i te mau nünaa atoà e ta na haaväraa tià e te àifaitoraa.

Ìrava 10 o te Taramo 96, te tütonu nei : Te faatere arii nei Iehova ; no reira e mea àueue òre to te ao nei, èita oia e àueue; e haava oia i te mau taata ma te parau-tià, e nehenehe te reira e taahia na roto i te mau raveà e rave rahi i teie nei.

Te türamaraa i te huru o te taata.

Mana arii o te Atua: Te haapäpü faahou ra teie ìrava i te mana arii o te Atua i nià i te mau nünaa atoà. I roto i te hoê ao i reira te mau ôtià fenua e te mau faatereraa hau e täui ai, ua riro teie ìrava èi haamanaòraa e, tei nià aè te Atua i te mau mea atoà e e mea mure òre ta Na faatereraa.

Ìrava 10 o te Taramo 96, te onoöno nei : Te faatere arii nei Iehova ; no reira e mea àueue ore to te ao nei, èita oia e àueue; e haavä oia i te mau taata ma te parau-tià, e taahia te reira na roto i te mau raveà e rave rahi i teie nei.

Te marämarama o teie tau.

1-Te mana o te Atua : Te haapäpü faahou nei teie ìrava i te mana arii o te Atua i nià i te mau nunaa atoà. I roto i te hoê ao i reira te mau ôtià fenua e te mau faatereraa hau e täui ai, ua riro teie ìrava èi haamanaòraa e, tei nià aè te Atua i te mau mea atoà e e mea mure òre ta Na faatereraa.

2-Te parau-tià e te tià : Te parau o te ao nei e riro èi mea päpü òre i roto i te mau fifi i te pae no te haapaòraa, e i te pae poritita e i te pae no te aru. Te haapäpü mai nei teie ìrava ia tätou e, noa atu te mau mea e tupu mai, ua vai päpü noa te ao nei i raro aè i te faatereraa a te Atua. Te haapäpü atoà ra oia e e haavä te Atua i te taata ma te parau-tià e te àifaïto, ma te püpü i te hoê hiòraa o te parau-tià a te Atua i roto i te hoê ao tei manaò-pinepine-hia e mea tià òre.

3-Piiraa ia tävini: No te feiä faaroo, na teie ìrava ia hiòhia mai te hoê piiraa ia poro i te mana arii o te Atua i rotopü i te mau ùtuafare e te nünaa. E ravehia te reira na roto i te mau òhipa no te aroha, e te mau tautooraa no te faatupu i te hau e te parau-tià.

Èi haapotoraa, te püpü noa ra te ìrava 10 o te Taramo 96 i te hoê poroì no te tiàturiraa, te àueue òre, e te parau-tià a te Atua, a tïtau noa ai i te feiä faaroo ia tufa i teie parau âpï maitaì i to te ao atoà nei.

Ìtaia 62, 1-5

To te perofeta hinaaro rahi ia tupu te ètärëtia.

1 No Tiona nei i òre ai au e mämü noa ai; e no Ierutarëma nei i òre ai au e pärahi noa ai; e ia püroro atu ta na parau-tià mai te märamarama rahi; e te ora nä na, mai te rama e ura ra.

2 E ìte te mau fenua i te parau-tià na òe ra; e te mau arii atoà i to òe ra hanahana: e maìrihia òe i te tahi iòa âpï, na te vaha o te Fatu e maìri i nià ia òe ra.

3 E riro hoì òe èi toröna ùnaùna i te rima o te Fatu; èi hei arii i te rima o to Atua ra.

4 E òre òe e parau-faahou-hia atu, E tei faaruèhia e, e òre hoì to fenua e parau-faahou-hia, E tei ano e, e parauhia rä òe e, E te mea hinaarohia e au e, e to fenua, Te fenua faaïpoïpohia: nä te Fatu hoì e au atu ia òe, e e faaïpoïpohia to fenua.

5 Mai te taata âpï e faaipoipo i te päretënia nei, e faaipoipo atoà to tamarii tamäroa ra ia òe; e mai te täne âpï e òaòa i ta na vahine; e òaòa atoà to Atua ra ia òe.

Heuraa Manaò.

Oia mau, Ìtaia pene 62 i te mau ìrava 1 e tae i te 5 e päpaìraa tohu teie e parauhia nei no nià i te faahoì-faahou-raa mai i te hanahana o Ierutarëma. Teie te tahi heheuraa no teie mau ìrava:

Heheuraa.

1-Ìrava 1 : No te mea no Tiona vau e òre ai e mämü noa, no Ierutarëma hoi au e òre ai e faaea, e tae noa atu i te taime e fä mai ai ta na parau-tià mai te poìpoì ra, e to na faaoraraa mai te hoê rama àma ra.

Te faaìte ra teie ìrava i te faaotiraa a te Atua eiaha e mämü noa e tae roa atu i te taime e faahoìhia mai ai o Ierutarëma e e ànaana mai ai ta Na parau-tià mai te marämarama o te poìpoì.

2-Ìrava 2 : Èi reira te mau fenua e hiò ai i ta òutou parau-tià, e te mau arii atoà i to òutou hinuhinu ; e e parauhia òutou i te iòa âpï, o ta te vaha o te Fatu e faataa. No nià ia i te färiiraa te mau nünaa atoà i te parau-tià e te hanahana o Ierutarëma. E höroà te Atua i te hoê iòa âpï no Ierutarëma, ma te faataipe i te hoê iho taata âpï e te hoê oraraa âpï.

3-Ìrava 3 : E riro òutou èi hei ànaana i te rima o Iehova, e hei arii i te rima o to òutou Atua.

Ua faaauhia o Ierutarëma i te hoê toröna ànaana e te hoê hei upoo arii, te mau täipe o te nehenehe, te tura e te tiàraa arii.

4-Ìrava 4 : E òre roa òutou e parau-faahou-hia e, e òre to òutou fenua e parau-faahou-hia i te moè; e parauhia rä òe i to ù ra òaòa ia na, e parauhia hoì to òe fenua e vahine faaipoipo âpï; te mauruüru nei hoì Iehova ia òe, e e riro to òe fenua èi fenua no òe.

Te parau nei teie ìrava no nià i te täuiraa o Ierutarëma, o te òre e parau-faahou-hia e, faaruè, e aore rä, ôtare, e parauhia rä te reira e, to ù òaòa ia na e te reàreà. Te faataipe ra te reira i te faahoìraahia mai te Atua e to na here ia Ierutarëma.

5-Ìrava 5 : Mai te taata âpï ra e faahoê ia na iho i te paretenia, e na reira atoà to mau tamarii i te hoê ia òutou; e mai te vahine faaipoipo âpï ra o te òaòa ia no ta na ra tane faaipoipo, e òaòa atoà ia òe i to Atua ra.

Te faaòhipa ra teie ìrava i te hohoà o te faaipoiporaa no te faataa i te taairaa i rotopü ia Ierutarëma e to na nünaa, e tae noa atu te òaòa o te Atua ia Ierutarëma.

Te ìrava tumu o teie pene parau, o te ìrava 4 ia: E òre roa òutou e faaruèhia, e òre to òutou fenua e parau-faahou-hia e moè; e parauhia rä òe i to ù ra òaòa ia na, e parauhia hoì to òe fenua e vahine faaipoipo âpï; te mauruüru nei hoì Iehova ia òe, e e riro to òe fenua èi fenua no òe.

Te faataa poto ra teie ìrava i te tumu parau rahi o te faahoì-faahou-raa-hia mai o Ierutarëma e te iho taata âpï, e tae noa atu te here e te òaòa o te Atua no te reira.

Te parau nei te Ìtaia pene 62 ìrava 4, E òre òutou e parau-faahou-hia i te haapaò òre, e òre to òutou fenua e parau-faahou-hia e moè; e parauhia rä òe i to ù ra òaòa ia na, e parauhia hoì to òe fenua e vahine faaipoipo âpï; te mauruüru nei hoì Iehova ia òe, e e riro to òe fenua èi fenua no òe.

Te türamaraa no teie tau.

1. Faatäui e faatià : Te parau nei teie ìrava no nià i te täuiraa o Ierutarëma. Èita te reira e parau-faahou-hia e, " faaruèhia " e aore rä, " haamau-roa-hia ", e ìtehia rä te reira mai te hoê oire herehia e tei faahoì-faahou-hia mai e te Atua. Te faataipe ra te reira i te hoê täuiraa rahi i roto i te tiàraa e te häroàroàraa.

2. Iho taata : Te faaìte nei te iòa âpï" to ù òaòa ia na " e " te here " i te hoê tiàraa e te hoê auraa âpï e te Atua. Te faaite ra te reira e te òaòa ra te Atua ia Ierutarëma e te faariro ra oia i te reira èi mea faufaa e tei herehia.

3. Here i te auraa: E faataipe te faahitiraa i te parau no te fenua e hoa faaipoipo i te hoê auraa no te here e te fafauraa. E taahia te reira mai te hoê faahohoàraa no te faufaa i rotopü i te Atua e to na mau ùtuafare i te fenua nei, i reira te Atua e riro ai èi hoa faaipoipo here e te paruru.

Èi haapotoraa, te haapäpü ra teie ìrava i te parau tapu a te Atua e haamau faahou ia Ierutarëma, e höroà i te hoê iho taata âpï, e e poihere i te reira mai te hoê tane faaipoipo âpï o te here ra i ta na vahine. Te püpü nei te reira i te hoê poroì no te tiàturiraa e te tämahanahanaraa no te feia e manaò nei e ua vaiihohia rätou i te hiti aore rä ua vai ano noa, ma te haamanaò ia rätou e e faanahoraa ta te Atua no te faahoì-faahou-raa mai e te here no rätou.

1 Törïnetia 12, 4-11

4 E rave rahi te huru o te mau mea i horoàhia, hoê rä Värua.

5 E rave rahi ä hoì te töroà, hoê rä Fatu.

6 E rave rahi ä hoì te òhipa, hoê rä Atua e òhipa i te mau mea atoà i roto i te taata atoà.

7 Ua horoàhia ta te Värua faaìte i te taata atoà, ia maitaì päatoà.

8 I horoàhia mai te parau paari e te Värua, i te hoê ra; e i horoàhia mai e taua Värua ra te parau e noaa ai te ìte, i te hoê.

9 Ta te tahi ra, o te faaroo ia, na taua Värua ra; ta te tahi ra, o te ìte ia i te faaora maì na taua Värua ra.

10 Ta te tahi ra, o te rave täpaò ia; ta te tahi ra, o te tohu ia; ta te tahi ra, o te ìte värua ia; ta te tahi ra, o te parau èê ia; ta te tahi ra, o te faaìte parau èê ia.

11 Na taua Värua hoê ra i òhipa i taua mau mea atoà nei, i te ôpere-mäite-raa i ta te taata atoà i ta na i hinaaro ra.

Heuraa Manaò.

Ua rau te huru o te mau höroàraa, hoê rä Värua; ua rau te huru o te täviniraa, hoê ä rä Fatu; ua rau te huru o te mau mea atoà, hoê rä Atua o te òhipa i te mau mea atoà. I teie nei, ua höroàhia te faaìteraa tätaìtahi a te Värua no te maitaì o te taatoàraa. No te mea ua höroàhia i te hoê taata e te Värua te hoê parau no te paari ; i te tahi, te faaroo, na roto i te hoê ä Värua ; i te tahi, te höroàraa no te faaoraraa i te maì, na roto i te hoê ä Värua ; i te tahi, te höroàraa no te faatupu i te temeio ; i te tahi, te tohu; i roto i te tahi, te iteraa i te mau värua; i te tahi, ua rau te huru o te mau reo; i te tahi atu, te tätararaa i te mau reo. Na te hoê e te hoê ä Varua e rave i teie mau mea atoà, ma te höroà atu i te reira i te taata tätaìtahi mai te au i to na ra hinaaro.

1-Ua rau te huru o te mau höroà : Ua haapäpü o Paulo e noa atu ua rau te mau höroàraa a te värua, no roto mai rä te reira i te hoê ä Värua. Na te reira e faaìte mai i te hoêraa i roto i te huru rau o te Ètärëtia.

2-Òhipa mätauhia: E höroàhia te mau o atoà no te maitaì no te täatoàraa, eiaha noa no te taata tätaìtahi. E tuhaa taa-ê to te mau ö tätaìtahi e e tauturu te reira i te paturaa i te huiraatira.

3-Te haapaòraa na roto i te Värua : E ôpere te Värua Moà i te mau höroàraa mai te au i to Na ra hinaaro. Te auraa ia e mea ôpuahia te mau o atoà e e tumu taa maitaì te reira.

Te tahi ìrava tumu, o te ìrava 7 ia : I teie nei, ua höroàhia mai te faaìteraa a te Värua i te mau taata atoà ra èi maitaì no te taata tätaìtahi.

Te haapoto nei teie ìrava i te manaò e ua höroàhia mai te mau höroàraa a te värua no te maitaì o te täatoàraa o te huiraatira, eiaha rä no te faateiteiraa i te taata iho.

Oia mau, Te na ô ra te ìrava 7 no te Törïnetia 1, pene 12 e: I teie nei ua höroàhia i te taata tätaìtahi te faaìteraa a te Värua no te maitaì o te täatoàraa.

Türamaraa.

Te haapäpü nei teie ìrava e e färii te feiä faaroo atoà i te hoê faaìteraa a te Värua Moà, oia hoì te hoê höroàraa värua, eiaha no to na iho maitaì, no te maitaì rä o te mau taata atoà e faaroo nei i te hinaaro o te Atua. Teie te tahi mau manaò faufaa te tià ia haamanaòhia:

1-Faaìteraa a te Varua: Te auraa ra, e faaìte mai te Värua Maitaì ia Na iho na roto i te mau höroàraa i te pae värua tei höroàhia i te feiä tiàturi a Atua. Ua riro te mau höroà tätaìtahi èi täpaò päpü no te vairaa e te òhipa a te Värua i roto i te oraraa o te taata faaroo.

2-Höroàhia i te mau taata atoà : E färii te feiä tiàturi atoà i te hoê höroà i te pae värua. Te faaìte ra te reira e e tuhaa ta te mau mero atoà o te oire i roto i te faaìteraa e mea faufaa rätou no te tupu maitaìraa te tereraa òhipa a te ètärëtia.

3-Òhipa mätauhia: Àita te mau o i höroàhia no te faateiteiraa i te taata iho, no te maitaì rä o te täatoàraa. E tià ia faaòhipahia te reira no te faateitei, no te faaitoito e no te päturu i te huiraatira no te vaamataèinaa.

Èi haapotoraa, te haamanaò mai ra teie ìrava ia tätou i te faufaaraa o te hoêraa e te rave-âmui-raa i te òhipa i roto i te püpü taata Marü Metia. E mea faufaa rahi te mau höroà värua tätaìtahi e e tià ia faaòhipahia no te maitaì o te täatoàraa.

Ioane 2, 1-12.

Te päpe i faarirohia èi uaina

1 E ruì toru aè ra, e faaipoiporaa tei Tana i Tarirea ra, i reira atoà te metua vahine o Ietu.

2 E parauhia mai ra Ietu e ta na mau pipi atoà e haere i taua faaipoiporaa ra.

3 E pau aè ra te uaina, ua parau mai ra te metua vahine o Ietu ia na iho: «Aita a rätou uaina.

4 Ua parau atu ra Ietu ia na: «E aha ta òe ia ù nei, e teie nei vahine? Aore ä i tae i to ù ra hora.

5 Ua parau atu ra ta na metua vahine i te mau tävini: «Ta na e faaue mai ia òutou na, e nä reira òutou.

6 Te vai ra nä hue pape ôfaì e ono, e piti pato e ö i te hue hoê, e e toru hoì, i vaiihohia i reira no te peu o te tämäraa a te âti-Iüta.

7 Ua parau atu ra Ietu ia rätou: «A faaî na i te mau hue i te pape. Ua faaî iho ra rätou, e tae roa aè ra i te àuvaha.

8 Ua parau atu ra o ia ia rätou: «A faatahe na, e hopoi atu i te tävana o te ôroà nei ra. Ua hopoi atu ra hoì rätou.

9 E ia tämata iho ra te tävana o te ôroà i taua päpe i faarirohia èi uaina ra, no te mea aore o ia i ìte i te noaaraa mai âreà te mau tävini i faatahe mai i taua päpe ra, ua ìte ia, ua parau atu ra te tävana i taua täne âpï ra,

10 nä ô atu ra: «O te uaina maitaì ta te taata atoà e tuu mai i te mätamua ra, e ia inu te taata e ia rahi, èi reira te mea ìno aè, vaiiho iho nei rä òe i te uaina maitaì, e i teie nei i hopoihia mai ai.

11 I Tana i Tarirea i te raveraa Ietu i teie nei täpaò mätamua, i te faaìteraa i to na hanahana, e ua faaroo aè ra ta na mau pipi ia na.

12 E i muri aè i te reira, haere atu ra o ia i Taperenaumi, o ia, e ta na metua vahine, e ta na vaitaeaè, e ta na mau pipi. Aita reà rä o rätou puè mahana i reira.

Heuraa Manaò.

E i te ruì toru ra, e ôroà faaipoiporaa tei Tana i Tarirea. Tei reira te metua vahine o Ietu, e ua tïtau-manihini-atoà-hia o Ietu i te faaipoiporaa e ta na mau pipi. Ia pau te uaina, na ô atura te metua vahine o Ietu ia na, Aita ä rätou uaina faahou. Na ô atu ra Ietu ia na, E teie nei vahine, e aha te fifi i rotopü ia ù e o òe ? Aita-ä to ù taime i tae atu ra. Na ô atu ra to na metua vahine i te mau tävini e, a rave i te mea ta na i parau mai ia òutou na. I teie nei, te vai ra e ono färii ôfaì, tei ôpuahia no te tämäraa i te mau àti Iuta, e e piti aore ra e toru fäito to roto i te farii tätaìtahi. Na ô atu ra o Ietu ia rätou, A faaî i teie nei mau färii i te pape. Na ô atu ra o Ia ia rätou e, a hopoi mai na i te tahi pae i te maa ra. E ua hopoi mai rätou i te reira ia na ra. I te taime a tämata ai te taata tei faaue i te tämaaraa i te pape tei täuihia èi uaina, ma te ìte òre e no hea mai te uaina, àreà te mau tävini tei huti maitaì i te päpe ua ìte maitaì ia i te reira, ua pii atu ra o ia i te tane faaipoipo âpï e ua parau atu ra ia na, Te ïnu nei te mau taata atoà i te uaina maitaì na mua roa, èi reira te taata e ïnu ai i te uaina; Òutou, ua täpeà òutou i te uaina maitaì e tae roa mai i teie nei. Teie ia òhipa i tupu, i Tana i Tarirea, te mätamua teie o te mau temeio i faatupuhia e Ietu i mua i ta na mau pipi. Ua faaìte o ia i to na hanahana, e ua tiàturi ta na mau pipi ia na. E oti aè ra te reira, haere atu ra o Ia i Taperenaumi, e to na metua vahine, to na na tuaana, e ta na mau pipi ; e faaea iho ra rätou i reira maa mahana ïti.

Heheuraa.

1-I muri mai: E tupu teie òhipa i roto i te hoê faaipoiporaa i Tana i Tarirea. Te faaìte ra te vairaa o Ietu e ta na mau pipi i te faufaa o teie ôroà.

2-Te òhipa a Maria: Ua haere mai te metua vahine o Ietu, o Maria, e faaära ia Ietu i te èreraa i te uaina. Te faaìte ra te reira i to na tiàturi i te àravihi o Ietu no te faatïtïàifaro i te òhipa i tupu ia maitaì noa te ârearearaa a te mau manihini, ia vai noa te òaòaraa o te fatu ôroà.

3-Te pähonoraa a Ietu: E pähono o Ietu i to na metua vahine e àiti-ä i tae to na hora, e faarirohia èi täpaò no ta na täviniraa no a muri aè e ta na òhipa faaora no te mau taata atoà o teie nei ao.

4-Te temeio mätamua: Ua täui o Ietu i te päpe èi uaina, o tei faarirohia èi temeio mätamua na Na i mua i te taata e rave rahi te pipi anaè ra tei tiàturi. E faaìte mai teie temeio i to Na hanahana ma te haapuai i te faaroo o ta Na mau pipi ia Na.

5-Täpaò: Te temeio o te uaina e faataipe te reira i te faaäuraa âpï i te täuiraa i roto i te ärataì no te oraraa faaroo.

Te tahi ìrava faufaa, o te ìrava 11 ia: O te mätamua teie o te mau temeio ta Ietu i rave i Tana i Tarirea ra. Ua faaìte o ia i to na hanahana, e ua tiàturi ta na mau pipi ia na.

Te haapäpü ra teie ìrava i te faufaaraa o teie temeio mai te faaìteraa mätamua i mua i te taata i te hanahana o Ietu e to na faahopeàraa i nià i te faaroo o ta na mau pipi.

Te parau " temeio mätamua " o te òhipa mätamua ia tei ravehia e Ietu, mai tei päpaìhia i roto i te mau Èvaneria. I roto i te faahitiraa parau no te Ioane pene 2 i te mau ìrava 1 e tae i te 12, te " temeio mätamua " o te taime ia a täui ai o Ietu te päpe èi uaina i te ôroà faaipoiporaa i Tana. E mea faufaa teie temeio no te mau tumu e rave rahi :

1-Haamataraa o te täviniraa i mua i te taata: Teie te täpaò mätamua o te mana o Ietu i mua i te taata, o te täpaò ia i te haamataraa o ta Na täviniraa i mua i te taata.

2-Hohoà no te hanahana o Ietu: Te faaìte nei teie temeio i te hanahana o Ietu e te faaìte nei te reira e ua hau atu o Ia i te hoê noa taata ; e Tamaiti o Ia na te Atua ma te mana hanahana.

3-Haapuairaa i te Faaroo o te mau Pipi : I to rätou ìteraa i teie temeio, ua tiàturi te mau pipi a Ietu ia Na e ua haapuaihia to rätou faaroo.

Èi haapotoraa, te " temeio mätamua " o te hoê ia òhipa faufaa rahi o te faahohoà i te täviniraa a Ietu e o te faaìte i to na hanahana e to na mana, ma te haapuai i te faaroo o ta na mau pipi.

Mea rahi te mau täipe e te mau haapiiraa i roto i te temeio a Ietu i te täuiraa i te päpe èi uaina i te faaipoiporaa i Tana. Teie te tahi mau manaò faufaa no te marämarama-maitaì-raa i teie òhipa i tupu :

Faaìteraa i te mana o te Atua: Te faaìte ra teie temeio i te mana hanahana o Ietu. Na roto i te faariroraa i te päpe èi uaina, te faaite ra o Ietu e e mana to na i nià i te aru e ta Na e rave i te mau òhipa faahiahia mau.

Te täipe o te Faaäuraa Âpï: E faaòhipa-pinepine-hia te uaina i roto i te Pîpîria èi täipe no te òaòa e te haamaitaìraa. Na roto i te täuiraa i te päpe èi uaina, te faaìte ra o Ietu i te faaäuraa âpï ta na e haamau na roto i ta Na iho tutia, te hoê faufaa o te hopoi mai i te òaòa e te îraa i te varua.

Te faufaaraa ia auraro: Ua parau Maria i te mau tävini ia rave i te mau mea atoà ta Ietu e parau atu ia òutou. Maoti to òutou auraro e tupu ai te mau temeio. Te faaìte ra te reira i te faufaaraa ia pee i te mau faaueraa a Ietu e ia faatupu i te faaroo e te tiàturiraa i ta Na faanahoraa ia tupu tämau noa te ora.

Täuiraa : Te temeio e tià ia hiòhia mai te hoê faahohoàraa no te täuiraa no te haapuai i te tiàturiraa. Mai te päpe i faarirohia èi uaina, e tià ia Ietu e täui i to tätou oraraa na roto i te mau raveà hohonu e te faufaa.

Te faaìteraa i te hanahana o Ietu: Teie temeio, o te täpaò mätamua ia no te hanahana o Ietu. E faaìte o Ia i to na tiàraa Taata mau èi Tamaiti a te Atua e ma te haapuai o Ia i te faaroo o ta na mau pipi.

Èi haapotoraa, ua riro te temeio o te päpe èi uaina èi òhipa o te faaìte i te mana hanahana o Ietu, o te faataipe ra i te faaäuraa âpï, o te haapäpü ra i te faufaaraa o te auraroraa e te faaroo, e o te faaìte ra i te àravihi o Ietu no te täui i to tätou oraraa.

I roto i ta tätou parau no teie mahana te haapäpü nei te reira i to te Atua faaòhiparaa i te päpe, te vähi mätamua ia ta te Värua o te Atua i horoà i te ora, o te päpe. Te faufaa hau ê o te pape, te mea ia e, o te ìte mätamua te reira o te Atua, e ua riro hoì te haùtiraa o te päpe ta te Värua o te Atua i faaàrepurepu èi faaìteraa

i te ora o te Atua no na i haùtiùti ai te mau mea atoà, èi faaìteraa i te ora i noaa ia rätou mai roto mai i te Atua. No te mea te pape te ìte mätamua o te Atua ora, i horoà atoà ai te pape i te ora i te mau mea atoà ta te Atua i rahu, te mea atoà rä te reira i rave ai te Atua i te päpe èi täpaò no ta na ôpuaraa faaora. Oia atoà te temeio mätamua o Ietu, te päpe te ìte mätamua roa i te täuiraa èi uaina.

 

Mau ìrava faatumu.

Taramo 96, 10 A parau na i rotopü i te mau êtene/nünaa e: «O te Fatu te arii, e haamauhia te fenua e òre roa e âueue. Te haavä nei hoì o ia i te mau taata mä te parau-tià.»

Ìtaia 62, 4 E òre òe e parau-faahou-hia atu, E tei faaruèhia e, e òre hoì to fenua e parau-faahou-hia, E tei ano e, e parauhia rä òe e, E te mea hinaarohia e au e, e to fenua, Te fenua faaïpoïpohia: nä te Fatu hoì e au atu ia òe, e e faaïpoïpohia to fenua.

1 Törïnetia 12, 7 Ua horoàhia ta te Värua faaìte i te taata atoà, ia maitaì päatoà.

Ioane 2, 11 I Tana i Tarirea i te raveraa Ietu i teie nei täpaò mätamua, i te faaìteraa i to na hanahana, e ua faaroo aè ra ta na mau pipi ia na.

 

Faatumuraa.

Taramo 96 ìrava 10

A parau i rotopü i te mau nünaa e, 'Te faatere arii nei te Fatu; no reira e mea àueue òre to te ao nei, àita o Ia e àueue ; e haavä o Ia i te taata na roto i te parau-tià.

Ârueraa: Te faaìte ra teie ìrava i te mana arii o te Atua i nià i te mau nünaa atoà. Te haapäpü ra o Ia e te faatere ra te Atua ma te parau-tià e te tià, e mea àueue òre te ao i raro aè i to na mana. E haamanaòraa puai te reira i te rahi e te parau-tià o te Atua, e te tïtau-manihini-raa i te mau nünaa atoà ia farii i to na mana arii.

Ìtaia pene 62 ìrava 4

E òre òe e parau-faahou-hia atu, E tei faaruèhia e, e òre hoì to fenua e parau-faahou-hia, E tei ano e, e parauhia rä òe e, E te mea hinaarohia e au e, e to fenua, Te fenua faaïpoïpohia: nä te Fatu hoì e au atu ia òe, e e faaïpoïpohia to fenua.

Ârueraa : E parau fäfau teie ìrava no te faahoì-faahou-raa mai e te faaâpïraa. Te parau ra o Ia no nià i te tauiraa o Ierutarëma mai te faaruèraa ia na èi taata poiherehia e te faaïpoïpohia. E poroì ia no te tiàturiraa e no te tämahanahanaraa, o te faaìte i te here e te haapaò o te Atua i to Na mau taata.

1 Törïnetia pene 12 ìrava 7

I teie nei ua horoàhia i te taata tätaìtahi te faaìteraa a te Värua no te maitaì o te täatoàraa.

Ârueraa: Te haapäpü ra teie ìrava i te faufaaraa o te hoêraa e te rave-âmui-raa i te òhipa i roto i te püpü Marü Metia. Ua höroàhia mai te mau höroà värua atoà no te maitaì o te täatoàraa, eiaha rä no te faateiteiraa o te taata iho. E haamanaòraa te reira e, e tiàraa faufaa to te mau mero atoà o te oire ia rave i roto i te parau no te paturaa i te Ètärëtia.

Ioane 2:11

O te mätamua teie o te mau temeio i ravehia e Iesu i Tana i Tarirea ra. Ua faaìte o Ia i to na hanahana, e ua tiàturi ta na mau pipi ia na.

Ârueraa: Te täpaò ra teie ìrava i te haamataraa o te täviniraa a Ietu i mua i te taata e ta na temeio mätamua i Tana. Na roto i te faariroraa i te päpe èi uaina, te faaite ra o Ietu i to na hanahana no ò mai i te Atua ra e te haapuai ra o Ia i te faaroo o ta na mau pipi. E taime ia no te heheuraa e no te tauiraa, o te faaìte mai i te mana e te hanahana o Ietu.

 

Parau tumu : Te aroha mau e te here taui òre o te Atua.

 

Te haamatara ra teie tumu parau i te mana arii o te Atua i nià i te mau mea atoà, e tae noa atu i to na here täui òre o te faahoì mai, no te patu, e no te faaìte i to Na hanahana.

Teie te raveà e tuàti ai te ìrava tätaìtahi i nià i teie parau tumu :

Taramo 96 ìrava 10: A poro i te mana arii o te Atua i nià i te mau nünaa atoà, e ta Na parau-tià i te haaväraa.

Ìtaia pene 62 ìrava 4 : A faaìte i te here fäito òre o te Atua o te faahoì e o te faaâpï i to Na nünaa, ma te täui i to rätou tiàraa taata mai te faaruèraa i te fenua i parauhia ra.

1 Törïnetia pene 12 ìrava 7: Te haapäpü nei i te faufaa rahi o te mau höroàraa a te värua tei höroàhia mai e te Värua no te faaanaana âmui, ma te faaìte i te òhipa a te Atua na roto i te feiä faaroo atoà.

Ioane pene 2 ìrava 11: Ua faaìte i te hanahana o Ietu na roto i ta na temeio mätamua, ma te haapuai i te faaroo o ta na mau pipi e ma te faaìte i to na huru Atua.

E tuàti teie tumu parau i teie mau ìrava ma te faaìte e nafea te Atua, i roto i to Na mana arii, e òhipa ai ma te here no te taui e no te patu i to Na nünaa, ma te faaìte i to Na hanahana e te parau-tià.

 

Pehepehe.

Te mana arii o te Atua e te here tei faataui.

 

I nià i te raì ànaana e faatere ai te hoê Arii puai,

E parau-tià to Na teröno, e tëpeta hämani maitaì o Ia.

Te faatere nei o Ia i te mau nünaa na roto i te parau-tià e te hau,

To Na here hope òre, e òre roa e mou, e òre roa e faaea.

 

E Ierutarëma e, tei faaruèhia i mütaa iho ra,

Tei poiherehia i teie nei, e tei herehia e te Atua mure òre ra.

Ua horoà mai o Ia ia òutou i te hoê iòa âpï,

Te hoê fenua haamaitaìhia, e faahoì to Na here ia òutou,

 

E höroà i te ora e te au maite ia òutou.

Te höroà tätaìtahi o te Värua, no te maitaì,

Hoêhia i roto i te faaroo, e haere ia tätou i roto i te hoêraa.

E tiàraa to te mau taata atoà, e tiàraa to rätou no te haùti,

 

No te patu i te Ètärëtia, no te haere âmui i mua.

I Tana i Tarirea, ua riro mai te päpe èi uaina,

Te mätamua o te mau temeio,

Te hoê faaìteraa no ò mai i te Atua ra.

 

Na te hanahana o Ietu, tei faaìtehia i teie mahana,

E haapuai i to tätou faaroo, e haamarämarama i to tätou tere.

Ma te hau e te here, e täui te Atua i to tätou oraraa,

E ärataì o Ia ia tätou, e faahoì o Ia ia tätou,

 

E faaî ia tätou i ta Na mau hotu.

E mea mure òre ta Na faatereraa,

Àita e hopeàraa to Na here,

I roto ia na e ìtehia ai ia tätou te hau, te tiàturiraa e te ànanahi.

 

Teraì òr. Faatura.

lundi 30 décembre 2024

Ruta èv. 2, 41-52. Tià-Mata-ara.

 

Mahana piti 31 no Tema/Titema 2024.

 

PURERAA PŌ MATAHITI ÂPĪ

 

Tià-Mata-ara.



 

I teie pö mätahiti, te faahaèhaa nei tätou i mua i te Atua Metua, ta na ärataìraa ia tätou i te roaraa no teie mätahiti, i te täuturu e te haamaitaìraa a te Atua Nui Tumu Tahi, te haamanaò noa mai ra te reira ia tätou te parau no to tätou Päpetitoraa, i teie reo no Ietu e naò ra e, èi pïhaì iho atoà vau ia òutou e tae noa atu i te hopeà o te fenua.

To tätou mau ùtuafare te fëtii tamarii tei ateä tei    

Taiòraa.

Taramo 136

1 E haamaitaì i te Fatu, e maitaì hoì to na, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

2 E haamaitaì i te Atua no te mau atua ra, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

3 E haamaitaì i te Fatu o te mau fatu ra, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

4 Ia na na ana anaè te mau räveà taa ê ra, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

5 Ia na o tei hämani i te mau raì i to na ra paari, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

6 O tei hohora i te fenua nä nià i te moana, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

7 O tei hämani i nä tiàrama rarahi ra, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

8 I te mahana ei tävana i te ao ra, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

9 I te marama e te mau fetià ei tävana i te pö, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

10 O tei täìri i te mau mätahiapo i Àifiti ra, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

11Ua ärataì mai ra ia Ìteraèra mai roto ia rätou, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

12 Mä te rima püai e te rima faatorohia, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

13 O tei vähi piti noa i te miti ùteùte ra, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

14 E ua ärataì ia Ìteraèra nä roto ra, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

15 Ua rave pohe roa rä ia Faraò e ta na ra nuu i taua miti ùteùte ra, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

16 O tei ärataì i to na ra mau taata nä roto i te mētepara, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

17 O tei täparahi i te mau arii mana ra, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

18 E ua rave pohe roa i te hui-arii rarahi ra, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

19 Ia Tihona, arii no te Àmori, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

20 E ia Ota, arii no Pätäna, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

21 E ua höroà i to rätou fenua èi tufaa, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

22 Ei tufaa no to na ra tävini no Ìteraèra, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

23 Ua manaò mai o ia ia tätou i to tätou haèhaaraa ra, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

24 E ua faaora ia tätou i to tätou mau ènemi, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

25 Na na i höroà mai i te mäa i te mau taata atoà nei, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

26 E haamaitaì i te Atua no te mau raì ra, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

Heuraa Manaò.

Oia mau, te Taramo 136 e himene haamaitaì, i te mau maitaì o te Atua Nui Tumu Tahi, e mau maitaì e haapii tämau noa nei ia tätou ia vai ära noa i te mau taime atoà no to tätou oraraa. I te mea e nünaa mäìtihia tätou e te Atua Metua, i teie ia parauraa e, Mäòhi Nui te Fenua, i Reohia ai tätou te Mäòhi, tei fauraòhia e te Areo, A E I O U, o ta te Mätaì e höroà nei i te aho ia navenave te taì, F H M N P R T V, e te K e te NG i parau ai te toa ra o Turo a RAAPOTO, te reo e fauraò no te Ìte, te Marämarama, e te Paari o te hoê nünaa. Te papa teie o to tätou reo, tei ärataì i roto i te ora, ia ora ai tätou i teie mahana, te tïtau ûànahia nei ia tätou, ia faateitei i to tätou upoo, ia ìte i te hiò i te mau tiàrama o te raì tuatinitini, e ia ìte i te heeuri o te mau tumu haari, mau tumu ùru, mau tumu meià e te vai atu ra. E ia faaroo i te pïhauhau no na âpoo maitaì hoê àhuru mä ono o na poro e ha o Mäòhi Nui, e te fetoìtoì no te Moana Nui a Hiva e fati tuatau noa ra i nià i te aau, e faaìte ra i te òhuraa o te mau ôpape. Teie mau faufaa tumu i roto i te aru te faaâpï tämau noa nei i roto i te tau ia ìte tätou e ia faahaèhaa tätou i mua i te aro o te Atua Metua. Te paruru teie a te Atua Metua i to teie nei ao, ia àtuàtuhia e tià ai. E ia ìte te taata i ta na iho höpoià i roto i teie faufaa tumu no te fenua, o to na te reira ora. Ta te taramo ia e haapinaì nei i roto i te tämau maiteraa i te faaìte i te aroha e te here tuatau o te Atua Metua.

Ua tühahia teie Taramo mai teie te huru :

1. Ârueraa i te Aroha e te Here Mure Òre o te Atua, ìrava 1 e tae i te 3.

2. Te ìteraa i te mau faufaa i rähuhia, ìrava 4 e tae i te 9.

3. Haamanaòraa i te mau òhipa faaora e te parururaa a te Atua i to na nünaa, ìrava 10 e tae i te 22.

4. Haamauruüraa i te höroà tämau a te Atua Metua, ìrava 23 e tae i te 26.

Te tahi ìrava tumu e tià ia faatumuhia, te ìrava 1 ia, 1 E haamaitaì i te Fatu, e maitaì hoì to na, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

Auraa hohonu no tätou teie ìrava i teie mahana no teie pö mätahiti 2024 a mätutu ai tätou te taata tätaìtahi i te mau taime a ìte ai tätou i te haamaitaìraa a te Atua Metua i te roaraa no teie mätahiti e te no te haamauruüru i taua mau maitaì ra. Te maitaì o te Atua o tätou te faatupu i te mea e ora teie o ta te Atua i faataa no tätou e no ta Na aru. Te mau parau faahoì ia e vai ra i roto i teie Taramo, e maitaì hoì to na, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

O te tumu mau teie no te Atua Metua tei haamanaò mai ia tätou i to na Maitaì aueue òre o ta Na i haamau i roto i te Rähu e to Na nünaa mäìtihia. E Aroha mure òre teie e faahitihia nei, e Aroha faaòre hara tei vai tämau i roto i te tau, te hanahana teie no te Atua Metua. Tei tïtau ia tätou i teie pö ia faaâpï i roto i teie parau no Aroha e te Here tuatau ta te Rähu e täuturu noa nei ia tätou i te mau taime atoà o to tätou oraraa.

E Atua Metua, to tätou te reira haapüraa, i roto i te tau, teie tau ta tätou e fatata nei i te âvari. Te mau mouà te âivi i te vai-mäite-raa tei ärataì noa nei ia tätou te fänau noa nei te aru tei faaheeùri i te mau faa, te mua vao, parururaa i te mau manu, te mau puaa taetae vao, te moa taetae vao, i te vai-mäite-raa. Te huru teie no te Atua Metua i te vai-mäite-raa mai i Mäòhi Nui nei, i te mea o tätou te tahi i mäìtihia i roto i teie ao no te Hau Atua, mai mua mai e tae mai i teie taime ta tätou e faahanahana nei tei Rähu, tei parau e Te Vai nei Au O Vau e Vai nei, ta te parau ia e faahoì noa mai nei, e maitaì hoì to na, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa. Te vai mau ra te Atua, mai mua mai e Atua Metua e a muri noa atu. O tätou nei rä te taata, te tïtauhia nei ia tätou ia ìte faahou e repo fenua tätou no teie fenua no Mäòhi Nui, e te mau taata atoà tei here i teie fenua, e tei faariro èi Metua Faaora i parau ai teie reo ïti e, A hoì, e te tamarii a te taata na. Hoê täutani noa atu i te mätahiti e au i te mahana hoê i mahemo ra, e mai te äraraa hoê i te ruì ra. Te riro nei tätou mai te riro päpe puè ra, e mai te väreà täòto ra tätou, a tià mai a ära. I te poìpoì e ìte ai tätou i te hanahana no te aru, te àihere e to na tupüraa, te mau tiare i te ôteuraa e ua ahiahi anaè ra, ua täpühia e ua ôriorio. Te faaìte noa mai ra teie mau faanahoraa no te aru, e maitaì to tätou tere i teie mätahiti, e ôtohe te mau faanahoraa e tià e faaäpïäpï, te tupu mäiteraa, te marämarama tei türama i to tätou èà i teie tau âpï, e tau faatupu ora. I to te tau faaìte-noa-raa e, e maitaì hoì to na, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa. Te mea ra e tià ia tätou i te rave, te haapiiraa ia, i te taiò i te mau maitaì a te Atua Metua, ia riro to tätou âau èi âau haapaò maitaì, ia färiu tämu i nià i te Atua Metua ia mau tätou i te höpoià no te täviniraa. E faaòaòa te reira ia tätou e ia fäito i te mau mahana i àti ai tätou ra, e te mau mätahiti i faaòromaì ai mätou i te ìno ra. E faaìte mai te reira ia tätou te òhipa no te täviniraa, te hanahana te reira no te itoito i te Atua Metua. Ia vai mai ä te here o to tätou nei Atua, o te Fatu, i nià ia tätou nei, e te òhipa a to tätou nei rima, ta te Atua e haamau, oia ia, o te òhipa a to tätou rima ta òe i rave no te haapäpü. I te tupüraa te hanahana Metua i te fenua nei, i Mäòhi Nui nei.

Ruta èv. 2, 41-52.

Te mau parau mätamua a Ietu i roto i te hiero.

41 E haere ä nä metua no na ra i Ierutarëma i te ôroà ra i te Päta, aore e matahiti i tuua.

42 E tae aè ra i te àhuru mä piti i to na matahiti, haere atu ra rätou i Ierutarëma i te haapaòraa i te peu i taua ôroà ra.

43 E hope aè ra taua puè mahana ra, hoì mai ra räua, pärahi atu ra rä te tamaiti o Ietu i muri i Ierutarëma, aore Iotëfa e ta na metua vahine i ìte.

44 Haere mai ra räua e ruì hoê mai ra i te haereà, parau aè ra räua tei roto o ia i taua tïàa ra, ìmi atu ra räua ia na i roto i to rätou iho fëtii e i te mau taata-tupu ra.

45 E aore aè ra o ia i ìteä, hoì atu ra räua i Ierutarëma i te mäìmiraa ia na.

46 E ruì toru aè ra, ìte atu ra räua ia na i roto i te hiero ra, te pärahi ra i röpü i te mau òrometua, te faaroo atu ra e te ui atu ra ia rätou.

47 Maere anaè iho ra te feiä atoà i faaroo ia na ra, i to na ìte e ta na parau.

48 E ìte atu ra räua ia na, hitimaùe atu ra räua. Ua parau atu ra ta na metua vahine ia na : «E ta ù tamaiti, e aha òe i nä reira mai ai ia mäua ? Ìnaha, i ìmi noa na mäua o to metua täne ia òe mä te òto.

49 Ua parau mai ra o Ia ia räua : «E aha òrua i ìmi ai ia ù? Aita òrua i ìte, e ia haapaò vau i ta ta ù metua e tià ai ?

50 Àita rä räua i ìte i te parau ta na i parau mai ia räua ra.

51 Hoì mai ra räua e o ia atoà ra i Nätareta, faaroo atu ra ia räua ; vaiiho mäite iho ra rä ta na metua vahine i taua mau mea atoà ra i roto i to na âau.

52 Tupu atu ra Ietu i te rahi e te paari, e te herehia mai e te Atua e te taata atoà.

Heuraa Manaò.

Oia mau, te Ruta èv. Pene 2, i te mau ìrava 41 e tae i te ìrava 52, te faatiàhia ra i te faufaa no te parau o Ietu i te àhuru-mä-piti-raa o to na mätahiti. I to na pärahiraa i Ierutarëma i te ōtiraa te ôroà pata e tupu nei i te mau mätahiti atoà. Ua moiàhia i na metua, e te toru o te mahana i te moèraa, ua mäìmi raua i roto i te mau taata, te mau fëtii, e tae roa atu ra i Ierutarëma, tei roto i te fare o to na Metua, te àparauraa i te mau òrometua. Ua mäere te mau òrometua i te ìte, te marämarama, te paari, o teie tamaiti, te päpü te mau parau, e te mau faatiàraa, te huru teie no te tamarii fänau Atua, ua tupu te mäere o na metua, âreà te metua vahine ra ua paraparau to na värua ma te parau e, E ta ù tamaiti, e aha òe i nä reira mai ai ia mäua, Ìnaha, i ìmi noa na mäua o to metua täne ia òe mä te òto. Te òto o na metua te ìte ra raua i te höpoià ta raua e mau ra no te äupururaa, e te àtuàturaa i teie tamaiti. Ua parau mai ra o Ia ia räua, E aha òrua i ìmi ai ia ù. Aita òrua i ìte, e ia haapaò vau i ta ta ù metua e tià ai. I teie reo ua türama i te metua vahine, i te parau i tae i roto ia na i te ôpuaraa a te Atua Metua no teie tamaiti. Tupu atu ra o Ietu, i te ìte te paari e te maitaì i mua i te aro o te Atua Metua.

Te ìrava e tià ia faatumu te ìrava 49 ia, E aha òrua i ìmi ai ia ù. Aita òrua i ìte, e ia haapaò vau i ta ta ù metua e tià ai.

Teie ìrava te türama nei e toru mau vahi faufaa :

1. Te faatura o Ietu, Tamaiti Here na te Atua Metua, ua faaìte o Ia i to na faatura i to na na metua no te hoì i Nätareta i te vahi i reira o ia e paari ai.

2. Te òhipa a Ietu, i te âpïraa ra ua faaòhipa o ia i to na tiàraa haapii, uiui, färerei i te feiä paari, te faaìte nei o Ietu i to na iho tumu, e taata no te òhipa Atua.

3. Tupüraa o Ietu, te haapäpü ra te ìrava 52, Tupu atu ra Ietu i te rahi e te paari, e te herehia mai e te Atua e te taata atoà. Tupüraa taata, e tupüraa Atua.

 

Heuraa ìrava.

Taramo 136, 1 E haamaitaì i te Fatu, e maitaì hoì to na, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

Ruta èv. 2, 49 Ua parau mai ra o Ia ia räua : «E aha òrua i ìmi ai ia ù? Aita òrua i ìte, e ia haapaò vau i ta ta ù metua e tià ai ?  

Faaitoitoraa.

E hoa here mä,

I teie pö mätahiti, mea maitaì ia tätou ia pärahi i roto i te pure, i te mea ua fänaò tätou i te mau maitaì höroà noa a te Atua Metua. I teie tau e pïtaataa nei to tätou oraraa, te âueueraa fenua, te miti faaî, te mataì huri fenua, te ahi mouà, te mau tamaì, te mau maì e ûàna noa nei, mau faatereraa fenua e täuiui noa nei, te mau òna o te ao nei e faatupu nei i te mau faahemaraa e rave rahi, te tupu nei teie mau faanahoraa i roto i to tätou fenua ia Mäòhi Nui, e ia Moana Nui a/o Hiva. I mua i teie mau faanahoraa, te faaìte nei te Taramo 136, e maitaì hoì to na, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.

I mua i teie reo, te tïtauhia nei tätou i te haapäpü i to tätou tiàturiraa i te Atua Metua, i te mea ua puai aè te maitaì e te aroha o te Atua i teie mau òhipa e tupu nei. Ta Ietu tamaiti e parau nei ia tätou i teie pö, E aha òrua i ìmi ai ia ù. Aita òrua i ìte, e ia haapaò vau i ta ta ù metua e tià ai. Te piihia nei tätou ia haapaò i te hinaaro o te Atua Metua, ia ôtohe te mau faaäpiäpiraa a te taata, ia tupu noa te maitaì a te Atua ta te Rähu e höroà noa ra na roto i te aru. Te tïtauhia nei ia tätou ia ìte i te haapaò te maitaì a te Atua, i teie mätahiti âpï ta tätou e âvari nei, e metua âpï no te hoê tau âpï.

 

E te mau metua here e,

No tätou te parau i teie pö hou tätou a färii ai teie Metua âpï te mätahiti âpï 2025 oia hoì, a fatata ai tätou i te hopeà o teie mätahiti, e rave na tätou i te hoê taime no te fëruri i nià i ta tätou mau höpoià e te mau metua. Ua riro te täureàreàraa èi taime no te täuiraa, no te tupüraa e no te ìteraa, i te mau òhipa e àua haaàti i roto i teie tau. I roto i ta tätou ìrava no teie pö Ruta èv. Pene 2 ìrava 49, te ìte nei tätou ia Ietu, i te àhuru ma pitiraa o to na mätahiti, ua ìte aè na o Ia i ta Na òhipa hanahana i roto i te mau metua o te faaroo, e to Na Metua i te Ao ra. I teie taime i roto i to na oraraa, te haamanaò mai nei te reira ia tätou i te faufaa no te ärataìraa i ta tätou mau tamarii na roto i te here, te faaòromaì e te haèhaa.

Te faaíte mai nei teie huru no Ietu ia tätou e, e peu mätarohia e te feiä âpï ia ìmi i to rätou iho èà e ia ui i te mau uiraa no nià i to rätou tiàraa e ta rätou mau mäìmiraa i roto i te ao nei. E te mau metua, ta tätou höpoià o te pätururaa ia ia rätou, te faaitoitoraa ia rätou e te höroàraa ia rätou i te hoê vahi i reira rätou e paari ai ma te peàpeà òre.

I teie puè tau faafaaearaa, e rave na tätou i te taime no te haamauruüru i te Atua Metua no ta tätou mau tamarii e ia fafauhia ia riro èi hiòraa no te faaroo, no te aroha e no te höpoià. Ia î teie mätahiti âpï i te hau, te òaòa e te mau haamaitaìraa no to tätou mau ùtuafare.

Chers parents,

Alors que nous approchons de la fin de cette année, prenons un moment pour réfléchir à nos responsabilités en tant que parents. L'adolescence est une période de transition, de croissance et de découverte. Dans Luc chapitre 2 versets 49, nous voyons Jésus, à l'âge de douze ans, déjà conscient de sa mission divine et de son rôle dans les affaires de son Père céleste. Cette période de sa vie nous rappelle l'importance de guider nos enfants avec amour, patience et compréhension.

L'adolescence de Jésus nous montre qu'il est normal pour les jeunes de chercher leur propre chemin et de poser des questions sur leur identité et leur place dans le monde. En tant que parents, notre rôle est de les soutenir, de les encourager et de leur offrir un environnement où ils peuvent grandir en toute sécurité.

En cette période de fêtes, prenons le temps de remercier Dieu pour nos enfants et de nous engager à être des modèles de foi, de compassion et de responsabilité. Que cette nouvelle année soit remplie de paix, de joie et de bénédictions pour nos familles.

Bonne année à tous.

 

Pehepehe

Tià-Mata-ara.

 

I roto i te àua o te oraraa, i reira te mau èà e haere ai,

E fetià te vai ra te hoê fetià o te òre roa e moè.

Te tiaì nei o ia i to tätou mau tāahiraa âvae,

Ma te ata e te marämarama, ma te ärataì ia tätou ma te paari,

Ma te faaätea ê ia tätou i te mau marei o te mau ano.

 

Te mau metua, te mau tiaì no te mau moemoeä e te mau tiàturiraa,

E mau tiaì anaè tätou,

E ara noa tätou i te maororaa pö.

E tüpaìpaì to tätou mäfatu i te ôtuìtuìraa o te mau haapeàpeàraa,

Oia atoà rä i te òaòa, te àta i te päpüraa.

 

Te täureàreàraa, te hoê tere i roto i te vahi ìte-òre-hia,

I reira te mau mäìtiraa atoà

E riro ai èi òhipa färii-maitaì-hia.

Ma te äraraa, te hoê mori i te pö,

Te türama ra i te èà, ma te here hope òre.

 

Tià-Mata-Ara noa tätou,

Ia î atoà rä tätou i te tiàturiraa,

No te mea ua riro te mahana tätaìtahi èi räveà, èi òriraa âpï.

Na roto i te here e te faaòromaì, E faaruru tätou i te mau vero,

E ìte tätou i te hau, na roto i te mau räveà haìhaì roa.

 

Poème.

À nos parents et à nos adolescents

 

Dans le jardin de la vie, où les fleurs éclosent,

Les parents veillent, leurs cœurs en osmose.

L'adolescence, une saison de changement,

Où l'enfant devient grand, un moment émouvant.

Les parents, guides dans cette traversée,

Offrent amour, conseils et sérénité.

L'adolescent, en quête de son identité,

Cherche sa voie, avec curiosité.

 

Les jours de doute, les nuits d'incertitude,

Sont illuminés par la gratitude.

Pour ces parents, piliers de sagesse,

Qui accompagnent avec tendresse.

 

L'adolescence, un voyage vers l'inconnu,

Où chaque pas est une aventure bienvenue.

Les parents, phares dans la nuit,

Éclairent le chemin, avec amour infini.

 

Maitaì tätou i te mätahiti âpï 2025.

 

Teraì òr. Faatura

     

    

        



 

 

Ruta èv. 13.1-9 Aroha, te faaroo o te niu päpü.

  Täpati 23 no Pipiri/Mäti 2025. Aroha, te faaroo o te niu päpü. Mau Taiòraa . Taramo 103  1 Na Tävita. E haamaitaì i te Fatu, e ta...