Täpati 13 no Taaòa/Eperera
2025
Mau àmaa.
Ìteraa ia Ietu èi arii tävini e èi Metia.
Mau
Taiòraa
Tarama 22
(Taramo 22 (21)
1 Na te Mënätehe, i nià i te Àireta
Tahara. Taramo na Tävita.
2 E ta ù Atua, e ta ù Atua, e aha òe
i faaruè mai ai ia ù ? E aha òe i faaätea ê atu ai i te täuturu ia ù nei? E te
haapaò òre mai i to ù nei ûuru ?
3 E ta ù Atua, te tiàoro nei au i te
ao, àita rä òe i parau mai ; e te ruì hoì, àita rä o ù e mäpuhiraa aho.
4 Òe rä Tei Moà ra, e tei pärahi i
roto i te haamaitaìraa o Ìteraèra.
5 I tiàturi na to mätou hui-metua ia
òe, ua tiàturi rätou, e ua faaorahia rätou e òe;
6 ua tiàoro rätou ia òe, e ua
faaorahia ; i tiàturi na ia òe, e aore i mäheahea.
7 E toè rä vau nei, è ère i te
taata, e faaìnoraa na te taata, e ta te taata ia tähitohitoraa.
8 Te feiä atoà e hiò mai ia ù nei,
te àta tähitohito mai ra ia ù ; ua fäita i te ùtu, e ua ueue rätou i te upoo.
9 Te na ô mai ra rätou : Òia nei, te
tiàturi nei ia i te Fatu, ia faaora ò ia ia na ; tii mai ò ia e haru ia na. Ìnaha,
e here hoì ò ia na na.
10 Na òe au i rave mai mai roto i te
ôpü, o to ù ia tiàturiraa, a òte ai i te ü o ta ù metua vahine ra.
11 Ua tuuhia atu vau ia òe mai ta ù
fänauraa mai ä ; o ta ù Atua hoì òe mai te ôpü mai ä o ta ù metua vahine.
12 Eiaha e faaätea ê atu ia ù, ia
fätata mai te àti ra ; e àita atu e täuturu ia täuturu mai
13 E rave rahi te puaatoro e haaàti
mai ia ù nei ; te mau puaatoro àito o Pätäna teie e haaàti mai ia ù nei.
14 Te hämama mai ra to rätou mau
vaha ia ù, mai te riona ûuru ra ia ìmi i te mäa.
15 Mai te pape e niniihia ra vau, e
ua paruparu ta ù mau ïvi ; mai te täpau nei ta ù âau, ua tärapape i roto i ta ù
ôpü nei.
16 Ua maro to ù püai mai te àraea a
te pötera ra ; ua piri ta ù arero i ta ù taa ; e ua tuu òe ia ù i raro i te
repo pohe ra.
17 Ua haaàtihia vau e te ùrï ra ; ua
haapunihia vau i te âmuiraa taata ìno ra ; ua puta o ù puè rima e o ù puè âvae
ia rätou.
18 E taiò noa vau i o ù mau ivi. Te
hiò mai ra rätou, te tiàtonu mai ra ia ù,
19 ua tufa rätou i ta ù mau àhu ra
no rätou, e te haa-maìri-terero nei i ta ù pereue.
20 Eiaha òe, e te Fatu, e faaätea ê
atu ia ù nei ; e ta ù püai, ia peepee mai òe i te täuturu mai ia ù.
21 E faaora òe ia ù i te òè nei,
eiaha vau ia riro i te püai o te ùrï.
22 Ia ora vau i te vaha o te riona,
ua faaora hoì òe ia ù i te tara o te reema ra. Ua pähono mai òe ia ù :
23 E faaìte au i to iòa i to ù ra
mau taeaè ; èi rotopü i te âmuiraa ra e haamaitaì atu ai au ia òe :
24«O òutou o tei mataù i te Fatu ra,
e haamaitaì òutou ia na. Òutou atoà te huaai o Iatöpa, ò ia ta òutou e
faahanahana. O òutou atoà te huaai o Ìteraèra ra, e mataù òutou ia na.
25 aore hoì ò ia i vahavaha, aore
hoì i faaìno i te àti o te feiä i àti ra ; e aore hoì i huna i to na mata ia
na, ia tiàoro rä ò ia ra, ua faaroo mai ra ò ia ia na
26 O òe ta ù e haamaitaì i roto i te
âmuiraa rahi ra. E rave au i ta ù i èuhe ra, i te aro o te feiä e mataù ia na
ra.
27 E àmu te feiä haèhaa e ia paìa, O
tei ìmi i te Fatu ra e haamaitaì rätou ia na, e vai ä te ànaànaea o to
rätou âau.
28 To te fenua nei e tae noa atu i
te hopeà ra, e riro ia i te manaò e ua färiu mai i te Fatu. E hope te mau fëtii
a te ao nei i te haamori i mua ia òe.
29 No te Fatu hoì te Pätireia,
e ò ia te tävana i te mau fenua atoà.
30 E àmu te feiä taoà o te fenua
nei, e e haamori ; e te feiä atoà e tae i raro i te repo, e piò ia i mua ia na,
e e òre e
tià i te hoê ia faaora ia na iho ra.
31 Na te tahi pae huaai e faaroo ia
na, e e parauhia ia èi taata no te Fatu :
32 e haere mai hoì rätou e faaìte i
ta na ra parau-tià i te tahi mau taata èê ra ia fänau mai, na na hoì teie i
rave.
Heuraa Ìrava
Te Taramo 22
o te hoê ia mau päpaìraa faufaa rahi e te hohonu o te faaìte mai i te mau manaò
o te Fatu i nià i te täutauro (Mätaio 27:46). Noa atu e ua faahiti ò ia i te
mau parau mätamua anaè o te taramo, ua ìte rä to na fëruriraa i te reira i roto
i to na taatoàraa.
E haamata
teie taramo mai te mea ra e, àita ta na mau tiàororaa ia Na o e tià e faaora ia
Na i te pohe (Hepera 5:7) i faaroohia.
Teie rä, i
te hopeà o te taramo, e au ra e ua ìte te taata i hämani-ìno-hia e ua faaroohia
ta na pure.
Teie taramo
e hiòhia mai te hoê ànaìraa haamaitaìraa e te hoê ànaìraa o te mau peu aore ra
te mau peu e faaòhipahia ra i rotopü i te nünaa àti Iuta.
Te faatupu
nei te reira i te rahi o te höroàraa a te Atua e te päpüraa e tei reira te Atua
e e mea faufaa rahi te mau taata atoà i mua i to na aro.
E toru tuhaa
to te taramo.
Te mau ìrava
1 e tae i te 3 : E parau te taata pure no nià i te Atua, to Na Tiaì Mämoe, e ta
Na ohipa.
Na irava 4 e te 5 : E paraparau ò ia i te Atua
ma te fëruri hohonu e te faahiahia.
Irava 6 : Te
tupu e te parau tupu, i reira ò ia e rave faahou ai i te taata èi ìte.
Èi tïtauraa,
èi päpaìraa puai i roto i te Taramo 22 o te höroà nei i te haamarämaramaraa no
nià i te mau manaò hohonu o te Fatu i nià i te tätauro, a haapäpü ai ò ia i te
faufaa rahi no te vairaa mai o te Atua e ta na haamaitaìraa.
Te Taramo 22
tei parauhia ra e, na Tavita, e ua ìtehia te reira no te faaìte i te mau manaò
òto, te peàpeà, te tiàturi atoà rä e te tiàturi i te Atua. Ua päpaìhia te Taramo
i roto i te roaraa o te mau mätahiti, ma te âmui i te mau päpaì no mai i te mau
tau taa ê.
1. E
ìte-pinepine-hia te Taramo 22 i roto i te tuhaa mätamua o te faahoì-faahou-raa
mai, tei parauhia " Puta Taramo a Tavita ". E faatuàti te mau taiòraa
Àti Iuta i te Taramo 22 e te puta a Etetera, te àamu e haamanaòhia ra i te
mahana ôroà. Ia au i teie puta pîpîria, e vahine àti Iuta âpï o Etetera o tei
hopoi-ê-hia i Päpuronia. Ua riro mai ò ia èi arii vahine no To Peretia e, àuaa
to na tiàraa faufaa roa, ua faaora ò ia i te mau àti Iuta i te täparahiraa
taata.
E mea
ànaanatae atoà ia täpaò e te tuu ra te tahi mau àuvaha, mai ia Tiotonia no
Tareto, i te Taramo 22 i roto i te pupu taramo no nià i te hopoi-tîtî-raa i
Päpuronia. Te höroà ra te reira i te manaò e ua päpaìhia aore ra ua faaòhipahia
te Taramo 22 i te hoê tau ahoaho rahi no te nünaa àti Iuta.
Ua riro te
Taramo 22 èi mau ìrava hohonu e te haere roa ia ua ìte faaìteraa te Pîpîria, i
te mau fifi e te faaroo i roto i te mau fifi rau no te oraraa i taua tau ra e
taime mai i teie mahana. Te haamata nei teie mau parau mai te i te hoê mataì
rorofaì : E ta ù Atua, e ta ù Atua, no te aha òe i faaruè ai ia ù ?"
(Taramo 22 ìrava 1), tei faahiti-atoà-hia e Ietu i nià i te tätauro ia au i te
mau Èvaneria.
Te manaò e
faataahia i roto e piti o te tuhaa rahi :
Te hoê
faaìteraa i te mäuiui e te hepohepo (mau ìrava 1 e tae atu i te 21) : te taata
päpaì puta, tei höroàhia ia Tavita, o te faataa ra i te hoê manaò taa ê no roto
mai i te Atua e te mau hämani-ìno-raa ûàna. Te vai ra te mau hohoà no te mäuiui
rahi i te pae tino e te pae fëruriraa, mai te faataaraa i to na tino paruparu e
to na mau ènemi o te àrearea ia Na.
Te hoê
heheuraa e te tiàturiraa (mau irava 22 e tae atu i te 31) : noa atu te ahoaho
mätamua, ua hope te taata päpaì puta i te faatupu i te tiàturiraa hohonu i roto
i te tura o te Atua, ma te ârue i to na àravihi no te höroà e no te faahoì
faahou mai.
Te ìrava e
riro èi tumu te ìrava 25 aore hoì
ò ia i vahavaha, aore hoì i faaìno i te àti o te feiä i àti ra ; e aore hoì i
huna i to na mata ia na, ia tiàoro rä ò ia ra, ua faaroo mai ra ò ia ia na. Te faaite ra te reira i te manaò e,
noa atu te mau hohoà, èita roa atu te Atua e faaruè i te feiä e roohia ra i te
àti. I roto e rave rahi tupuraa, e faaäuhia teie manaò i te parau töhu, no nià
i te faaìno-raa-hia o Ietu i te faaìteraa i roto i te Faaäuraa Âpï.
Òia nei, Ua
î roa te Taramo 22 i te mau hohoà puai e te ìno o te faaìte i te mäuiui, te
huru ê, e te tiàturiraa atoà rä. Teie te tahi o te mau hohoà riàrià roa aè :
E hau atu
vau, eiaha rä te hoê taata (irava 6) : Te faaìte nei teie hohoà i te hoê
haùtiraa hohonu e te hoê manaò no nià i te manaò. No te faataa i te rahiraa o
to na mana'o, ua faaäu te taata päpaì puta i to na manaò i te rahi o te feiä
hämani ìno e ua haapaò-òre-hia te taata päpaì puta ia faaäu ia na i te hoê iro,
te hoê mea ìno, e te hepohepo.
Te tätara
nei rätou i to rätou vaha i nià ia ù, mai te hoê riona o te taì nei e te mau
roa (irava 13) : te hohoà o te riona o te haamätaùraa e te haavïraa ûàna a
te mau ènemi. Te mätaù ra te reira e te manaò e, te haaàti ra te reira i te mau
àti haapohe.
Te au nei au
i te päpe e tahe (te irava 14) : Te faaìte nei te reira i te hoê manaò no nià i
te rohirohi, te tino e te fëruriraa. Te faataa ra te päpe puè i te èreraa i te
puai, te oraora-maitaì-raa, e te manaò o te mau ito atoà.
Te taa ê nei
to ù mau ivi atoà " (irava 14) : I ô nei, te faaite nei te taata päpaì
taramo i te mäuiui rahi e te faaìnoraa i te tino, pënei aè no te faaìte i te
huru o te reira i te mäuiui.
"Te
faaìte nei rätou i to ù mau ahu" (irava 18) : I roto e rave rahi tupuraa,
e tätarahia teie hohoà èi òhipa faaìteraa no te faaruèraa e no te pätoì, i reira
te hoê taata o te mau mea atoà ta rätou e färii, e tae noa atu i to na tura.
Te haapäpü
ra teie mau hohoà mata e te mau manaò i te pae fëruriraa i te pärahiraa o te
feiä ìno, ma te haapäpü i te rahi o to na ìteraa. Teie rä, i te hopeà o te
Taramo, teie mau hohoà e horoà i te hoê hiòraa no nià i te faahoì-faahou-raa
mai i te päpe e te hanahana, o te faaìte ra e è ère te mäuiui i te hopeà o te àamu.
Te tumu
parau rahi o te Taramo 22, o te täuiraa ia o te mäuiui i roto i te faaroo e na roto i te faaroo. Te faataa ra teie manaò i te tere
pae värua a te taata päpaì taramo, ma te haere mai te hoê manaò faaruèraa no te
haapaeraa e te hepohepo hohonu e tae atu i te hoê tiàturiraa âpï i roto i te
haapaò maitaì o te Atua.
I te
ômuaraa, ua faaìte te taata päpaì taramo i te hoê taì o te hepohepo, ma te ìte
i te faaruèraa i te Atua i roto i to na mau mäuiui (mau irava 1-21). Teie rä,
noa atu teie mäuiui, e tämau noa ò ia i te färiu i te Atua no te ìmi i te
täuturu e te tiàturiraa.
Te ìte nei
tätou i te hoê täuiraa i nià i te tiàturiraa e te mauruüru i te hopeà. E
haafaufaa te taata päpaì taramo i te Atua no ta na òhipa e ua faaära mai e, e
faaärahia to na täpeàraa na roto i te mau uì a muri atu (mau irava 22-31).
No reira,
teie Taramo e täpeà i te mau tumu parau mai teie te huru :
Te hinaaro e
te faaruèraa,
Te vai ra te
mau fifi taatoà,
Te faatura e
te haamauruüruraa i te Atua,
E te mau
faahopeàraa hopeà o te ìteraa i te pae värua i te mau uì a muri atu.
Itaia
50.4-7
4 Ua horoà mai te Fatu ra
o te Fatu ia ù i te arero o te feiä ìte, ia e
haru mai i parau atu i te parau au i tei rohirohi ra. Te faaära nei ò ia i tërä
poìpoì, i te poìpoì, te faaära nei ò ia i ta ù tarià, ia haapaò vau mai te
taata e haapii ra.
5 Ua haafätata te Fatu ra
o te Fatu i ta ù tarià, e aore hoì au i pätoì
atu ; aore hoì au i ôraì tià i muri.
6 Ua tuu noa atu vau i ta
ù tua i te feiä i täìri mai ; e ta ù päpärià i te feiä i hühuti i te ùmiùmi ;
aore hoì au i huna ê atu i te vahavaha e te tufatufa haere.
7 E täuturu mai ä te
Fatu ra o te Fatu ia ù ; i òre ai au i haamä ai
; i haamau ai au i ta ù mata mai te ôfaì ra ; ua ìte hoì au, e òre au e haamä.
Heuraa Manaò.
Parau mau,
e hiòpoà tätou i teie ìrava mai roto mai i te Ìtaia pene 50, i te mau ìrava 4 e
tae i te 7. Ua riro te reira èi tuhaa no te toru o te himene no te tävini i
roto i te faaìteraa a Ìtaia, i reira te tävini e paraparau ai no nià i ta na
mau òhipa e te mau mäuiui ta na e faaruru nei. Teie te hoê tätararaa no nià i
te mau irava :
Ìrava 4 :
Te haapäpü ra teie irava e te haapii ra te Atua i to na tävini, o te höroà ra
ia na i te mau parau tano no te tämahanahana i te feia i täpeàhia i te mau vahi
e òre e au no te taata. Te faaìte ra te reira i te hoê täairaa hohonu i rotopü
i te tävini e te Atua, i reira ta raua haapiiraa e te ärataì ra i ta na tävini
i te mau poìpoì atoà.
Ìrava 5 : Te
faataa ra te tävini i to na faaroo taatoà i te Atua. Noa atu e ua ìte ò ia e
faatupu te reira i te mau hiòpoàraa, aita rä ò ia e pätoì ra i te pätoìraa e e
vai noa ò ia i roto i ta na piiraa.
Ìrava 6 : Te
faataa ra ò ia i te mau mäuiui ta na e faaruru nei, mai te mau peu e te maì,
tera rä, te färii
nei ò ia i te reira ma te paruru òre ia na iho. Te faaìte nei te reira i te hoê
tiàturiraa hohonu e te tiàturiraa hohonu i roto i te Atua Metua.
Irava 7 : Te faaìte
ra teie ìrava i te huru o te tävini. Te mauruüru nei au i te pätururaa a te
Fatu, e tämau noa rä ò ia i te haere i mua i te mau fifi e te mau peu, ma te ìte
e, èita ò ia e riro èi mea huru ê.
Te ìrava
tumu e tià e haafaufaahia te ìrava 7, no te mea te faaìte ra te reira i te
tiàturiraa o te tävini i roto i te Atua e to na itoito i roto i te mau tämataraa.
Ua riro teie tumu parau no te faaroo e te itoito èi tumu no te poroì no teie
irava.
Ia au i te
ìrava, 7
E
täuturu mai ä te Fatu ra o te Fatu ia ù ; i òre
ai au i haamä ai ; i haamau ai au i ta ù mata mai te ôfaì ra ; ua ìte hoì au, e
òre au e haamä.
Tera rä, ua
faaora mai te Fatu, te Fatu, ia ù ;
Te faaìte
nei teie ìrava i te tiàturiraa taatoà o te tävini na roto i te täutururaa e te
tururaa i te Atua. Ua ìte atoà ò ia e, te Atua e ora ra, noa atu te mau haèhaa,
te mäuiui, e te pätoìraa. Te höroà nei teie manaò i te hoê puai i roto i te
hohoà i roto i te hoê hohoà e te hoê täpaò i nià i te huru e faaruruhia nei e
to na mata i te hoê mea mai te hoê maa : te hoê hohoà no te faaotiraa e te täuiraa
i te roto i te oraraa faaroo.
No reira,
te faataa ra teie ìrava i te hoê faaroo i roto i te Atua e te tiàturiraa e,
èita te reira e faaruèhia e aore rä, e haamärühia i mua i te ao nei, no te mea, o te Atua to na vahi haapüraa.
Te tïtau atoa nei te reira ia tätou ia vai noa i roto i to tätou tiàturiraa i
te Atua, e tae noa atu i te mau tämataraa.
Te tahi
tumu parau o te Ìtaia pene 50 i te mau ìrava 4 e tae i te 7, o te haapaòraa
faaroo i te Atua, e tae noa atu i te mau mämae e te mau haèhaa.
Te haapäpü
ra teie ìrava i te hohoà o te tävini a te Fatu, o tei färii i te mau tämataraa
ma te haèhaa e te niuhia i nià i te puai e te täuturu a te Atua. Noa atu te mau
pätoìraa, e vai noa ò ia e e hiòraa i roto i ta na òhipa, ma te tiàturi e èita
te Atua e faaruè ia na. Ia faaruru anaè tätou i te mau fifi i roto i to tätou
iho oraraa, e tïtau teie poroì ia tätou ia faaìte i te faaroo e te itoito.
I raro nei,
te vai ra te tahi mau Parau Atua no nià i te Ìtaia pene 50 i te mau ìrava 4 e
tae i te 7, o te faataahia i te mea e, e mea au roa na na te hoê tuhaa o te parau
töhu e te pae värua :
Te tävini
nei te tävini èi hiòraa no te haapaò maitaì : Te faarirohia nei teie ìrava èi
hohoà no te haapaòraa maitaì roa aè o te tävini a te Atua. Te faaroo nei ò ia i
te Parau a te Atua ma te hoê tärià e te mau òhipa i mua ia na, e tae noa atu i
mua i te mäuiui. Te faaìte nei te reira i te faaroo e te tiàturiraa i roto i te
Atua.
Te hoê hiòraa
i te Metia : No te mau Marü Metia, teie parau päpaì i te faataahia mai te hoê
parau töhu no te Metia. Te faataahia ra te tävini e o Ietu Metia, o tei färii i
te mau mämae e te mau haèhaa no te faatupu i te hinaaro o te Atua Metua e no te
faaora i te taata.
Te auraa i
te pae faaroo : te ìrava 7, te faaìte nei te reira i te manaò o te tävini, o
tei höroà i to na mata i te hoê hiò maräma no te aroha o te Atua. No te mea
hoì, o te Atua to na turu, te faaìte nei teie i te hoê puai i roto e te itoito
i roto i te mau tämataraa.
Te tïtau
nei teie ìrava i te tävini ia pee i te tävini na roto i te tuuraa i to ratou tiàturiraa
i te Atua, e tae noa atu i te mau taime fifi. Te manaò nei ò ia e te faaroo nei
ò ia i te Parau a te Atua e te haapaòraa i to na hinaaro e ärataì i te
upootiàraa i roto i te oraraa faaroo.
Firipi 2.6-11
6 O te huru ia ò ia no te Atua, e
aore ò ia i parau e haru töroà ia fäito atoà ò ia i te Atua.
7 Haapae atu ra rä i to na iho, rave
atu ra i to te tävini ra huru, i te fänauraa mai mä te huru o te taata nei.
8 E no te mea ò ia i ìteä mai te taata
nei i te huru, ua faahaèhaa ò Ia ia na iho, i te haapaò-mäite-raa e tae noa atu
ra i te pohe, i te pohe tätauro ra.
9 I faateitei roa atu ai te Atua ia
Na, e ua horoà hoì i te iòa i hau ê roa i te mau iòa atoà nei no Na ;
10 ia tuu te mau turi atoà i raro,
to te raì, to nià i te fenua e to raro aè i te fenua, i te iòa o Ietu ra ;
11 e ia fäì te mau vaha atoà, e o
Ietu Metia te Fatu, e hanahana atu te Atua Metua ra.
Heuraa Manaò
Te Firipi te
pene 2 i te mau ìrava 6 e tae i te 11 o te hoê ia mau ìrava puai o te Pîpîria,
o te faaìte ra i te huru haèhaa e te haereraa o Ietu Metia. Teie te hoê hiòpoàraa
tei faanahohia :
Pūai
Ua riro teie
ìrava èi tuhaa faufaa no te rata a Pauro i te mau taata no Firipi. Te faaitoito
nei o Pauro i te feiä faaroo ia faatupu i te haèhaa e te hoêraa
o te Metia. Te parau päpaì i piihia te himene a te Metia, no
te mea te faataa ra te reira i te òhipa a Ietu Metia i roto i te hoê huru päpaìraa e te ora.
Haafaufaa
Te ìrava 6 e
tae i te 8 : te haèhaa e te haapaòraa i te Metia
Ua faaäuhia Ietu i te Atua i te ìrava 6 : Ietu,
noa atu e, è ère te reira i te hoê natura ora, àita rä to na manaò i nià i te Atua èi mea no na iho.
Ua tià mai ò
ia ìrava 7 : ua rave ò ia i te huru o te hoê tävini e ua faahohoàhia na roto i
te riroraa èi taata faufaa.
Ua ora ò ia
ìrava 8 : Ua haapaò o Ietu e tae roa atu i te pohe, eiaha noa te pohe, te tahi rä täpaò no te
haèhaa hopeà i taua taime ra.
Te mau ìrava
9 e tae i te 11 : te haereraa e te Metia
Ua faaora te
Atua ia na ìrava 9 : No to na haapaò maitaì e to na tutia, ua faateitei te Atua
ia na i te vahi teitei roa aè.
Te iòa i nià
i te iòa ìrava 9 : I teie nei, ua riro mai o Iesu Metia èi Fatu, te hoê tiàraa no
te faaìte i te tiàraa arii o te ao nei.
Te
haamoriraa i te ao nei ìrava 10 e te 11 : E tupu te mau mea atoa i hämanihia e e faaìte mai e, o Ietu Metia te
Fatu, no te hanahana o te Atua te Metua.
Päpaì
Te tahi
ìrava faufaa te ìrava, 9 I faateitei
roa atu ai te Atua ia Na, e ua horoà hoì i te iòa i hau ê roa i te mau iòa atoà
nei no Na Te faataa ra teie ìrava i te
faahopeàraa o te haèhaa e te haapaòraa a te Metia : To na haereraa i mua i te
Atua.
Te haapii
nei teie ìrava ia tätou i te hinaaro tumu i te haèhaa e te haapaò maitaì i te
Atua, ma te faahaamanaò mai ia tätou i te rahi e te mana arii o Ietu Metia.
No te ìte i
te ìrava tumu te ìrava 9 : Teie te tumu i faahiti ai te Atua i te reira, e ua
horoà i te iòa i nià roa i te mau iòa atoa.
E faaìte nei
teie ìrava i te hoê vahi täuiraa i roto i te ìrava. Te haapäpü ra te reira i te
pähonoraa a te Atua i te haèhaa e te ara-maite-raa o Ietu Metia :
Ua faateitei
te Atua ia na : te auraa ra, ua horoà te Atua ia Ietu Metia i te hoê tiàraa
faatura ia teitei. Ua faahanahanahia o Ietu e to na tià-faahou-raa, to na tiàraa,
e to na tiàraa èi Fatu o te Ao nei i muri aè i to na faahaerea i to na vahi i
te pohe e tae roa atu i te poheraa i nià i te tätauro.
Te faahohoà
ra teie iòa i te mana e te tiàraa arii o te Atua i nià i te reira. To na auraa
ra, te faarirohia ra o Ietu Metia èi Fatu, èi upoo no te Atua iho.
Te haapii
nei teie ìrava ia tätou e te pee nei i te haèhaa, e e faatupu te ara-maite-raa
i te Atua i te hanahana mure òre.
Ia au i te
tahi mau parau
Te tahi mau tumu
parau rahi no te Firipi pene 2 i te mau ìrava 6 e te 11, o te faahaè-haa-raa e
te faateiteiraa ia Ietu Metia, o te tävini ra èi hiòraa teitei no te feia
faaroo. Teie te tahi mau manaò tumu :
Te òaòa nei
au i te rahi : Ua mäìti Ietu i te faaruè i to na mau haamaitaìraa no te riroraa
èi tävini e no te horoà ia na iho i roto i te tutia.
Te manaò
maitaì : Ua riro to na haapaòraa taatoà i te haamaitaìraa a te Atua, e tae noa
atu i te tätauro èi hiòraa no te faaroo e te pätoìraa.
Te tià arii
o Ietu : I te pae hopeà, ua paari mai o Ietu i te faahiahia i te mau mea atoà i
hämanihia.
Na teie
ìrava e tïtau ia tätou ia faatupu i te haèhaa o te Metia i roto i to tätou mau
täairaa e to tätou oraraa i te mau mahana atoa. Te haamanaò atoa ra ò ia ia tätou
e te faatura nei te Atua i te feia e mäìti ra i te haèhaa e te faaòromaì.
Ruta èv 19.28-40
To Ietu
tömoraa i roto ia Ierutarëma
(Mät 21,1-11 ; Mär 11,1-11 ; Ioane
12,12-19)
28 E oti aè ra taua parau nei, nä
mua atu ra Ietu i te haereraa atu i Ierutarëma.
29 E fätata
mai ra Petefäte e Pëtänia ia na, i te mouà i parauhia ra, Òriveta, ua tono aè
ra ò ia i e toopiti puè pipi a na ra,
30 nä ô atu
ra : E haere òrua i tërä ra ôire ïti ; e ia tömo òrua i roto ra, e ìte òrua i
te hoê fanauà âtini i te fëtii-raa-hia, aore ä i pärahihia e te taata i nià iho
: e tätara e pütö mai.
31 E ia ui
mai te hoê taata ia òrua : E aha òrua i tätara ai ? E nä ô atu òrua ia na : No
te mea e au teie i te Fatu.
32 Haere atu ra räua o tei tönohia
ra, e roohia atu ò ia mau atu ra ta na i parau atu ia räua ra.
33 E tei te
tätararaa räua i taua fanauà âtini ra, ua parau mai ra te feiä fatu ia räua ra :
E aha òrua i tätara ai i te fanauà âtini ra ?
34 Ua parau atu ra räua : E au teie
i te Fatu.
35 Ua pütö mai ra räua i taua âtini
ra ia Ietu ra ; ua tuu iho ra i to rätou àhu i nià iho i taua fanauà ra,
haapärahi iho ra ia Ietu i nià iho.
36 Ua vauvau
iho ra te taata i to rätou àhu i te äratià i taua haereà no na ra.
37 E fätata
mai ra te ôire ia na, i te tumu o te mouà ra Òriveta, ua pii noa iho ra taua
tïàa rahi pipi atoà ra i te haamaitaìraa i te Atua, i te mau temeio atoà ta
rätou i ìte ra,
38 nä ô aè
ra : Ia ora na te Arii i te haereà mai mä te iòa o te Fatu ra, Èi hau to te
raì, e te haamaitaì i te vähi teitei.
39 Ua parau mai ra e toofänu puè
Färitea no roto i taua tiàa rahi ra ia na : E te Òrometua, e aò aè na òe i to
mau pipi nei.
40 Ua parau atu ra o Ia ia rätou, nä
ô atu ra : Teie ta ù parau ia òutou, ia mämü noa rätou nei, ua pii noa mai ia
te mau ôfaì nei.
Heuraa
Manaò.
Parau mau,
te Ruta èv. Pene 19 te mau ìrava 28 e tae i te 40. I te mau Täpati o te mau
àmaa, e faahitihia teie mau ìrava i to Ietu tömoraa i roto i te òire no
Ierutarëma.
Teie tahi
mau manaò :
Te
faaineineraa no te tömoraa mau ìrava 28 e tae i te 34 : Te tono nei o Ietu e
piti pipi no te haere tii i te hoê pinia âteni tei òre i fëtiihia e pütö mai. Te faaìte
mai teie òhipa i te hoê manaò èi faatupuraa i te parau töhu a Tetaria i te pene 9 ìrava 9 I ô nei, e tae
mai to òutou arii mai nià mai i hoe pinia âteni ma te haèhaa. Te faaìte ra te reira
e te haapaòraa o Ietu i te mau òhipa i tupu na mua aè i to na faatätauro-raa-hia.
Te tömoraa i
roto i te hanahana te mau ìrava 35 e tae i te 38 : Ua tuu te mau pipi i to rätou
mau àhu i nià i te tua o te âteni, e hohora te nähoà taata i to rätou àhu i nià
i te püromu. E faahohoà nei teie mau manaò i te faatura i te ìteraa i te arii.
Te faaite rä te mau parau no nià i te nähoà taata i te mau parau no nià i te
aroha ia au i te Taramo 118 ìrava 26, ma te pii ia Ietu èi arii i tönohia mai e
te Atua.
I te taime a
ani ai te mau Färitea ia Ietu ia haamamü i ta na mau pipi, ta na
pähonoraa Mai te mea e, e mämü noa rätou, e pii mai te mau ôfaì i te hinaaro rahi e
te àravihi o teie ohipa, te mau Färitea i te pähonoraa a Ietu i na ìrava 39 e te 40 : Mai te mea e, e mämü noa rätou.
Te faaìte atoa ra te reira e èita te hanahana o Ietu e pätoìhia aore ra e tümähia
ua färii te pinia âteni i te amo, ua färii te fenua, ua hotanahia e te taata, e
tià atoà i te ôfaì i te faahanahana.
Te tahi ìrava
i haafaufaahia ia i teie tuatapaparaa :
Te ìrava 38 :
38 nä ô aè
ra : Ia ora na te Arii i te haereà mai mä te iòa o te Fatu ra, Èi hau to te
raì, e te haamaitaì i te vähi teitei. Te faaìte nei teie ìrava i te ìteraa ia Ietu mai te
Metia mai e te faaìte ra i te ârueraa i höroàhia e te nähoà taata.
Te
haapiiraa.
Te haapäpü
ra teie ìrava e o Ietu te Metia tei faaìtehia i roto i te Faaäuraa Mätamua.
Te haèhaa o
Ietu : Noa atu to na tiàraa èi arii, ua mäìti ò Ia i te hoê faanahoraa e au i
te arii tävini no te tomo i roto i te òire no Ierutarëma, ma te faaìte i te
arii tävini haèhaa.
A pure e te
faaroo : Te faaìte nei te pähonoraa ua ûàna i te faahitiraa a te nähoà taata i
te hinaaro rahi ia faahanahana i te Atua. I te tahi aè pae, te haapäpü ra te
pätoìraa a te mau Färitea i te pätoìraa no te pätoì.
E rave rahi
mau haapiiraa ta teie ìrava e faatoro nei e ia faaòhipa i roto i to tätou
oraraa i teie mahana.
Te ìteraa i
te tiàraa arii tävini o Ietu : mai ia Ietu te mau òhipa i tupu i roto i to na
tömoraa i roto i te òire no Ierutarëma, e tià ia tätou e haapii ia tätou ia
tiàturi ia ärataì o Ietu i to tätou oraraa, e tae noa atu i te mau taime päpü òre
e ârehurehu o to tätou oraraa. Na te reira e tïtau ia tätou ia ìmi i to na
hinaaro e ia höroà ia Na i te mana faatiàmä.
Te oraraa e
te haèhaa : Te pärahiraa o Ietu i nià i te pinia âteni, o te hoê ia hiòraa no
te arii tävini haèhaa. Te haamanaò mai ra te reira ia tätou i te mau mea haìhaì
roa i roto i to tätou mau täairaa e i roto i ta tätou huru räveraa ohipa, noa atu
e, te manuia ra tatou e aore rä, te manuia òre, te mana faatiàmä o Ietu te
parau noa mai ra ia mämü tätou na te ôfaì e faahanahana mai.
A faaite i ta
tätou haamoriraa e to tätou mauruüru : ua färii te nähoà taata ia Ietu ma te
òaòa e te ìteraa. Te faaitoito nei te reira ia tätou ia rave i te mau taime i
roto i to tätou oraraa i te mau mahana atoà no te faaìte i ta tätou ârueraa i
te Atua e no te ìte i ta na mau haamaitaìraa i roto i to tätou oraraa.
Noa atu te
pätoìraa, e tae noa atu te mau tämataraa : Ua pätoì te mau Färitea i te ârueraa
ia Ietu, tera rä, ua parau ò Ia e èita to na hanahana e mou e e faaòrehia. E
tïtauhia ia tätou e vai tämau noa i roto i to tätou faaroo, noa atu e e faaruru
tätou i te mau faahaparaa aore ra te mau fifi.
Te mau ìte
itoito : mai ta te mau pipi i faaineine i te reo pii e ua faaìte mai ia Ietu, ua piihia tätou ia itoito
i roto i to tätou faaroo, ma te tävini i te tahi atu mau taata na roto i te
faaìteraa i te here o te Atua e te feiä e haaàti ra ia tätou.
Te tïtau nei
teie ìrava ia tätou ia faatupu i te mau manaò tumu o Ietu i roto i to tätou
oraraa na roto i te mau hohoà haèhaa, te mauruüru, aore ra te täviniraa.
Te hoê
faahitiraa parau no nià i te aroha : Te faariro nei te nähoà taata ia Ietu èi
Metia fafauhia, o te haere mai, mai mua i te Atua no te faatupu i ta na ôpuaraa
no te faaora. Te faaite nei te parau na roto i te iòa o te Fatu e, ua tönohia
mai o Ietu e te Atua e te mau òhipa i raro aè i to na mana.
Te hoê poroì
hau : Te faaìte nei te parau " ia hau i roto i te raì " i te hinaaro
ia au i te Atua. E faahoì mai o Ietu i teie hau na roto i te faaòreraa hara na
roto i ta Na tutia päpü. Te haamanaò mai ra te reira ia tätou e te haamata ra
te hau mau na roto i te hoê täairaa i faahoì-faahou-hia mai e te Atua.
Te ârue nei
te ao atoa nei : te mau parau hanahana i roto i te mau vahi teitei roa aè, o te
faatupu ia i te hanahana e te hanahana o te Atua. È ère teie ârueraa i te fenua
anaè, tera rä, te märaa noa ra te raì, ma te haapäpü i te hinaaro rahi o te
ohipa i tupu.
Te hoê
tïtau-manihini-raa ia färii : Te tïtau nei teie ìrava i te feiä faaroo ia färii
e ia ârue ia Ietu èi arii no rätou. Na roto i te tuuraa ia Ietu èi ärataì i to
tätou oraraa, e âmui atu tätou i roto i teie ârueraa na te ao nei.
Te huru o to
tätou faatura ia Ietu èi arii tävini i roto i to tätou oraraa.
E höroà mai
te reira ia tätou i te huru o to tatou oraraa e a faaìte atu ai i te hau.
Te hinaaro
rahi ia ârue i te Atua i roto atoà i te mau fifi i te mau mahana atoà.
E ìriti teie
mau hohoà i te hoê èà no te fëruri hohonu i nià i to tätou faaroo.
Te parau no te
mau àmaa, e te reo o te mau ôfaì e to rätou auraa i roto i te Ruta èv. Pene 19
i te mau ìrava 28 e tae i te 40 :
1. Te räveà :
Te faahohoà
ra te ao i te hau e te hau. Taa ê noa atu i te hoê tiàraa arii tävini o te tae
mai, mai nià mai i te hoê puaahorofenua tamaì, ua mäìti o Ietu i te hoê pinia
âteni no te tömo i roto i te òire no Ierutarëma, ma te parau e, e arii haèhaa ò
ia no te mau tävini, o tei haere mai e faatupu i te hau mäoti rä i te haavïraa ûàna
i te hara ia hanahana te Atua Metua.
2. Te mau
àmaa e te mau àhu :
Noa atu e àita
o Ruta èv i faahiti i te mau àmaa o te mau Èvaneria a Mätaio, Märeto, e o Ioane
te faahiti ra ia te reira. Ua riro te mau àmaa èi täpaò no te òaòa e te
upootiàraa, o tei faaòhipahia no te faahanahana i te taeraa mai o te hoê taata
faahiahia roa i te faaìteraa i te peu àti Iuta.
Ua tae roa
teie faanahoraa no te mau ahu i nià i te faito o te ìteraa i te mana arii o Ietu.
Ua riro te reira èi räveà no te faatura i te hoê arii e teie arii e arii
tävini, o te faaìte ra e ua färii-maitaì-hia o Ietu èi Metia na te nähoà taata.
3. Te reo o
te mau Färitea :
Ia ani anaè
te mau Färitea ia Ietu ia haamamü i ta na mau pipi, e parau o Ia e, " mai te mea
e, e mämü noa ratou, e taì mai te reo o te mau ôfaì. E piti manaò tumu i roto teie
ìrava :
Te àravihi o
te ârueraa : E mea faufaa roa e e mea faahiahia roa te huru o Ietu èi Tamaiti a
te Atua e e Metia, e tae noa atu te hämaniraa i te ora, mai te mau ôfaì, e faaite
mai ia i teie parau mau mai te peu e e pätoì te taata i te rave i te reira.
Te hoê
haamanaòraa i te mana o te Atua : Te mau mea atoa a te Atua, o te tävini ia i
to na hanahana. A riro mai te mau ôfaì, o tei riro èi hohoà no te ârueraa i te
ao nei i te Atua, o tei riro pinepine ei mea faufaa i te ìteraa te värua o te
aru a te Atua.
E tïtau teie
mau mea ia tätou ia :
A faaroo ia
Ietu i roto i to tätou oraraa ma te haèhaa e te ìteraa, i te mau hohoà o te
nähoà taata e faaìte ra i te haèhaa e te faatura.
Noa atu te
pätoìraa, a faatupu i to tätou faaroo i te òaòa, mai ta te mau pipi e te nähoà
taata i faaìte noa atu te mau pätoìraa.
A hiò e, te
hanahana o te Atua i roto i te mau òhipa atoa, o te faaitoito ia tätou ia
faahanahana i te maitaì o te Atua i roto i te mau tuhaa ïti roa aè o te oraraa.
E mau täpaò
to teie mau hohoà i te faufaa èi tururaa i to tätou faaroo. Te ìteraa ia Ietu èi arii e te
Metia, o tei haere mai ma te haèhaa no te faatupu i te hau e te faaoraraa.
E rave rahi
tuhaa o teie tumu parau :
Te arii tävini
o Ietu : ua färiihia ò Ia mai te hoê arii na te nähoà taata, e te mau taata
haavare e te mau hohoà o te mau àmaa.
Te òaòa e te
hau : Ietu èi tävini, tei î roa i te hoê täpaò, ma te faahohoà i te hoê faatereraa
i nià i te haèhaa e te faahoì-faahou-raa i te hau.
Te manaò o
to na hanahana : noa atu e rave rahi, mai te mau Faatere faaroo àti Iuta te
pätoì ra aore ra te pätoì ra i teie parau mau, te haamanaò ra o Ietu e èita to
na hanahana e pätoìhia, e tae noa atu i to na hoìraa mai no te haavä i teie nei
ao.
Na teie tumu
parau e haafëruri ia tätou i nià i to tätou iho huru no te ìte i to tätou iho ìte
ia Ietu i roto i to tätou oraraa e no te ora ia au i te mau manaò tumu ta na e
faahohoà ra, te haèhaa, te hau, e te ârueraa.
Heheuraa
Ìrava.
-Taramo 22, 25 aore hoì ò ia i vahavaha, aore
hoì i faaìno i te àti o te feiä i àti ra ; e aore hoì i huna i to na mata ia
na, ia tiàoro rä ò ia ra, ua faaroo mai ra ò ia ia na
-Ìtaia 50, 7 E täuturu mai ä te
Fatu ra o te Fatu ia ù ; i òre ai au i haamä ai
; i haamau ai au i ta ù mata mai te ôfaì ra ; ua ìte hoì au, e òre au e haamä.
-Firipi 2, 9 I faateitei roa atu ai te Atua ia
Na, e ua horoà hoì i te iòa i hau ê roa i te mau iòa atoà nei no Na ;
-Ruta èv.
19, 38 nä ô aè
ra : Ia ora na te Arii i te haereà mai mä te iòa o te Fatu ra, Èi hau to te
raì, e te haamaitaì i te vähi teitei.
Faaitoitoraa.
I
ô nei, te vai ra te hoê haapotoraa no te mau ìrava atoà e te mau tumu parau
rahi e faaìtehia nei :
Taramo
22, 25 : Te horoà nei teie ìrava i te hoê fafauraa no te faaite i te hanahana o
te Atua i roto i te hoê putuputuraa e no te ârue i ta na mau ohipa. Te faaìte
nei ò Ia i te ìteraa e te mauruüru hohonu i te Atua.
Ìtaia
50, 7 : Te faaìte nei ò ia i te hoê tiàturiraa e ìtehia i roto i te Atua, o te
horoà i te puai i te mau tämataraa ma te faaìno òre, no te mea hoì e, e pätururaa
puai te reira.
Firipi
2, 9 : Te faaìte nei teie ìrava i te òaòa o Ietu Metia, o tei horoà ia na i te
hoê iòa i nià aè i te tahi atu iòa no te faatura i to na faaruèraa e to na
haapaò maitaì.
Ruta
èv. 19, 38 : Ua riro teie ìrava mätau-maitaì-hia o Ietu èi arii tävini tei
haere mai i roto i te iòa o te Fatu, âreà te nähoà taata ra, ua ârue ò ia ia na
na roto i te òaòa no ta na mau òhipa puai e te Atua.
Te
faaìte nei teie mau ìrava atoà i te òaòa, te ârueraa e te tiàturiraa i te Atua
e o Ietu Metia. Te haapäpü nei rätou i te hanahana o te Atua na roto i to na
mana, to na haapaò maitaì, e to na tiàraa i roto i te faaoraraa e te oraraa o
te feia faaroo.
Te
faaòhiparaa i teie mau ìrava i roto i to tätou oraraa i te mau mahana atoà e
haapuai i to tätou faaroo e e ärataì i ta tätou mau òhipa.
Teie
te tahi mau manaò :
Te
Taramo 22, 25 A tätara i te Atua i roto i to tätou òire : A rave i te taime i
te mau mahana atoà no te faaìte i to tätou mauruüru i te Atua, na roto anei i
te pure, ma te himene, ma te himene e aore rä, ma te faaìte i to tätou faaroo i
to tätou mau taata tei herehia e to tätou huiraatira. A faaìte i te oraraa o to
na mau maitaì.
Ìtaia
50, 7 Te tiàturiraa i te Atua noa atu te mau fifi : ia faaruru anaè tätou i te
mau tämataraa, a haamanaò na e, te turu nei te Atua ia tätou. A täpeà i to tätou
faaroo na roto i te pure e a haamanaò e, àita roa atu tätou i roto i to tätou
mau àroraa.
Firipi
2, 9 A faataa i te mana o Ietu : i roto i ta tätou mau faaotiraa, a ìmi i te
hiòpoà i te hiòraa o te haèhaa e te haapaò maitaì ia Ietu. A faaìte i ta tätou
mau ôpuaraa e to tätou mau haapeàpeàraa, ma te ìte e e mea tià ia na.
Ruta
èv. 19, 38 A faaìte i te täiva òre o te arii tävini o Ietu : Te ârueraa i roto
i ta tätou mau òhipa i te mau mahana atoà. A haamanaò e no ò mai te mau
haamaitaìraa atoà ia na e e faatupu i te hoê manaò no nià i te ìteraa.
I
roto i te oraraa i te mau mahana atoà, e tïtau teie mau ìrava ia tätou ia ârue,
ia tiàturi i te Atua, ia faaroo ia Ietu e ia ìte i to tätou puai i roto i to tätou
faaroo. A tämata atoà i te faaìte i teie mau parau tumu i roto i ta tätou mau
täairaa e te tahi atu mau taata na roto i te riroraa èi hiòraa no te here, te
faaòromaì, e te hau.
Pehepehe.
Ìteraa
ia Ietu èi arii tävini e èi Metia.
I
roto i te itoito o te mahana,
Ua
haere mai ò Ia, o Ietu, ma te tiàturi i te tiàturiraa,
Te
hoê âtini i raro aè i to na täahiraa,
E
i roto i te mäfatu, e te faaitoito nei i te faaroo.
I
nià i te mau püromu, te pärare noa atu ra te mau ahu,
Te
òri nei te mau àmaa, e e tämau noa te färiiraa.
Ua
riro te arii èi arii tei tae mai,
Ma
te iòa o te Fatu.
Te
märaa noa ra te reo, te nähoà taata,
Te
hoê himene no te hau, e te hoê värua.
E
haere mai te mau raì i raro aè i te mau raì,
E
tae mai to rätou arii, te hoê Atua Faaora.
Teie
rä, ua riri roa te mau Färitea i roto i te ata.
Te
pähono ra Ietu,
Ma
te päruruhia e te taatoàraa,
E
tuo mai te mau ôfaì i te parau mau.
Ua
päpaìhia teie mahana mäìtiraa,
Ia
haere anaè te here i räpae i te mau putuputuraa.
No
te mea i roto i to na täahiraa, te tiai noa ra te hoê ao,
Te
faaoraraa i höroàhia i te mau mea atoà o te ora ra.
Teraì
òr. Faatura.
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire