Täpati 20 no
Taaòa/Eperera 2025.
Tiàfaahouraa
Ôroà
Ua tiàfaahou, e ua mäìtihia.
Mau taiòraa.
Taramo 118
TARAMO 118
(117)
1 E haamaitaì i te Fatu, e maitaì
hoì to na, e tià to na aroha i te vai-mäite-raa.
2 Ia nä reira te ùtuafare o Ìteraèra
i teie nei : e e tià to na aroha i te vai-mäite-raa.
3 Ia nä reira te ùtuafare o Àarona i
teie nei : e e tià to na aroha i te vai-mäite-raa.
4 Ia nä reira te feiä i mataù i te
Fatu i teie nei : e e tià to na aroha i te vai-mäite-raa.
5 Ia ù i roohia e te àti ra, ua
tiàoro vau i te Fatu, e ua ìte mai ra te Fatu ia ù, e ua tuu mai ia ù i te
vähi ätea.
6 Tei pïhaì iho te Fatu ia ù
ra, e òre au e mataù : e aha ta te taata ia rave mai ia ù ra?
7 Tei pïhaì iho te Fatu ia ù ei
täuturu ia ù ra, e ìte au i te hiàraa o te feiä i riri mai ia ù ra.
8 E mea maitaì te tiàturi i te Fatu,
i te tiàturi i te taata nei.
9 E mea maitaì te tiàturi i te Fatu,
i te tiàturi i te hui-arii ra.
10 Ua haapuni mai te mau êtene atoà
ia ù ; no te iòa rä o te Fatu, pau iho ra ia ia ù.
11 Ua nä nià iho hoì, e ua nä nià
iho i te haapuni ia ù, no te iòa rä o te Fatu, pau iho ra ia ia ù.
12 Ua haapuni mai rätou ia ù mai te
tepure ra, mai te auahi àihere ra, aore aè ra e mähia, mou iho ra, no te iòa
hoì o te Fatu, pau iho ra ia ia ù.
13 Ua neneì hua mai hoì òe ia ù ia
hià vau, ua täuturu mai rä te Fatu ia ù.
14 O to ù ia ètaèta e o ta ù ia
himene o te Fatu, ua riro mai hoì o ia ei ora no ù.
15 Te reo òaòa e te ora tei roto i
te mau tiàhapa o te feiä parau-tià ra : «E räveà itoito tei te rima àtau o te
Fatu,
16 e teitei to te rima àtau o te
Fatu, e räveà itoito tei te rima àtau o te Fatu.
17 E òre au e pohe, e ora mau ä vau,
e parau faahou ä vau i te òhipa a te Fatu.
18 Ua aò hua mai ä hoì o ia ia ù
nei, àita rä o ia i faaruè noa ia ù no te pohe.
19 A ìriti na ia ù i te mau ùputa
parau-tià ra, e tomo vau nä reira mä te haamaitaì i te Fatu ra.
20 O te ùputa teie na te Fatu, e nä
reira te feiä parau-tià i te tomo.
21 E haamaitaì au ia òe, ua faaroo
mai hoì òe ia ù, e ua riro ei ora no ù.
22 Te ôfaì i faaruèhia e te feiä i
patu ra, tei riro iho nei ei ôfaì tihi.
23 O ta te Fatu teie i rave E
mea mäerehia hoì i mua i to tätou nei mata.
24 O te mahana teie i faaäuhia e te
Fatu ; e òaòa tätou, e e fänaò i teie nei mahana
25«Ia ora i teie nei, e te Fatu, te
ani atu nei au, ia ora i teie nei, te ani atu nei au. E haamaitaì mai ia mätou
i teie nei, e te Fatu e.»
26 Ia ora o ia o tei haere mai mä te
iòa o te Fatu, Te faaora atu nei mätou ia òutou mai roto atu i te fare o te
Fatu.
27 O te Atua mau ra o te
Fatu ia, o tei haamäramarama mai ia tätou nei. A ruuruu na i te tütia àmu
i te taura
i nià i te
mau tara o te fata nei.
28 O ta ù Atua òe, e haamaitaì ä vau
ia òe, o ta ù Atua òe, e faateitei ä vau ia òe.
29 E haamaitaì i te Fatu, e maitaì
hoì to na, e tià hoì to na aroha i te vai-mäite-raa.
Heuraa Manaò
Ua
riro te Taramo 118, tei faataahia i roto i te Faaäuraa Mätamua o te Pîpîria, èi
himene no te färiiraa e te faahanahanaraa i te maitaì e te itoito Atua. I roto
e rave rahi tupuraa, e au te reira i te arii Tavita, noa atu e àita te taata
päpaì puta taa ê i haapäpü-maitaì-hia. I roto i te mau mahana hanahana mai te
Pata, o te faaìte ra i to na tiàraa i roto i te òhipa a te nünaa e te ôroà tumu
no iho àti-Iuta, e rave rahi mau fare tämaaraa ia au i te faaìteraa a te mau
Taramo 113 e tae i te Taramo118 o te hoê ïa o te mau piha o te faatupu nei i te
tiàraa o te mau àti Iuta i roto i te mau mahana hanahana.
Te
faataahia ra te Taramo 118 na roto i ta na mau hohoà päpaìraa pehe e te mau
poroì, mai te ìrava mätau-maitaì-hia : Te mauruüru nei au i te Fatu, no te mea
e mea maitaì te reira no te mea e vai noa to na aroha. Ua päpaìhia teie manaò i
roto i te huru no te mauruüru i te Atua no te täpeàraa i te mau fifi, te taata
iho e aore rä, i te fenua. Ua faaòhipa-atoà-hia te reira i roto i te haamoriraa
i te pae no te faatereraa hau, no te mau òhipa ihoä rä aore ra no te mau òhipa
autahuà.
Te
faaìte nei te poroì a te Taramo 118 i te ârueraa, te mauruüru, e te tiàturiraa i
te Atua. Te haapäpü ra ia e :
Te
haaväraa a te Atua : Te faarirohia ra te Atua èi pü no te täuturu no te vahi
haapüraa.
Na
roto i te faaroo : Te faatupu nei ò ia i te mau ènemi i nià i te mau ènemi no
te ìte i te täuturu a te Atua.
Te
tiàraa faufaa roa aè o te Atua i roto i te oraraa o te taata : te ìrava 22 Te ôfaì i faaruèhia e te feiä i patu ra, tei riro
iho nei ei ôfaì tihi.
Te
tiàturiraa e te färiiraa : te tïtau manihini nei ò ia i te ârue i te Atua no ta
na mau òhipa no te maitaì e te faaoraraa. Te faaìte nei te reira i te hoê pü no
te tämahanahanaraa, te ârueraa, e te haapiiraa i te pae värua, o te hoê ia
päpaìraa faahiahia o te faatupu i te mau uì e te mau uì.
Àita
te taata päpaì Taramo 118 i ìte-maitaì-hia. I roto e rave rahi no te tupuraa
tei mau parau, e faahitihia ra teie ra na te arii o Tavita, àita rä te Pîpîria
e haapäpü tià ra e o ò ia te taata päpaì, e rave rahi mau manaò i roto i te mau
ôroà àti Iuta, o te faaìte ra e te vai ra te hoê tumu rahi i pae no te
huiraatira paieti.
E
au ra e, ua au i te Taramo 118 no te faaìte i te hoê ìteraa hohonu i te Atua no
to na hämani maitaì e to na haapaò maitaì. Te faaìte ra te reira i te hoê huru
oraraa, e i muri aè i te hoê àroraa, te hoê taime no te hämani-ìno-raa, aore ra
te hoê reo no te fenua. Te vai ra te mau tumu parau no nià i te mauruüru, te
tiàturiraa i te Atua, e te faahanahanaraa i to na huru e to na here mure òre.
Te ôfaì i
faaruèhia e te feiä i patu ra, o te hoê ïa hiòraa maitaì roa no to na huru e te töhu, tei
faataahia i roto i te Parau Atua Marü Metia mai te mea e, e faaìte mai ra i te
huru no Ietu Metia. Ua riro te ôfaì ta te feia i patu tei pätoìhia ia riro mai
èi taata faatere i te nünaa âpï i roto i to na hanahana.
Teie
te hoê faataaraa no te ìte maitaì i te reira :
Te
faatereraa i te Hau : te ôfaì tei hämanihia e faahohoàhia i te hoê taata e aore
rä, te hoê huàhuà tei haapaòhia e te tahi atu mau taata, te ra rä, ua rave te
Atua i te hoê tiàraa faufaa roa no teie ôfaì èi täpeà i te rahiraa ôfaì tei pātuhia ia òre ia puehu. Te
faahohoà ra te ôfaì pätu i te hoê ôfaì faufaa roa o te paturu i te taatoàraa o
te hämaniraa, ma te haapäpü i te faufaa rahi, i te mea tei faaruèhia e te taata
e ìte te Atua i roto te faufaa o teie mau ôfaì. I parauhia ai te ôfaì tihi, o te rahiraa o te mau
ôfaì tei ùuitihia e te ôfaì tiàvä ia òre ia puehu, te haamauhia i te poto o te
patu.
Te
faaòhiparaa i te pae faaroo : I roto i te hoê huru àti Iuta, te faataa ra teie
ìrava i te parururaa e te faahoì-faahou-raa mai i te reira, noa atu te feiä i
pätoìhia aore ra tei tiàvaruhia no te Parau Tià, te Parau Mau, te Tiàturiraa e
ìte Atua teie mau huru taata. Te faataa nei te mau Marü Metia i teie ìrava èi
parau töhu no nià i te aroha e te here, i reira to Ietu Metia i manaòhia ai e,
te ôfaì tihi, e ôfaì tiàvä, o tei riro èi mea faufaa roa no te faaroo e te
faaoraraa.
Te
poroì e au no te ao atoa nei : Te faaìte nei teie ìrava i te hoê poroì no te
tiàturiraa e te täuiraa, i reira te mea e tupu mai i te ômuaraa e riro ai èi
mea rahi roa na roto i te òhipa a te Atua. Te tïtau manihini nei te reira ia
tätou ia hiò i räpae i te mau hohoà, ia färii i te mea faufaa òre, e ia ìte i
te mana o te Atua i roto i te mau täuiraa manaò-òre-hia, i te mea o Ietu te
ôfaì tihi, e te ôfaì tiàvä.
Òhipa
10. , 33-43
33 I reira
ra to ù tönoraa atu i te veà ia òe, e maitaì atu ra o òe i haere mai nei. E
teie nei, teie anaè mätou tei mua i te aro o te Atua, ia ìte mätou i te mau
parau atoà a te Atua i poroì iho ia òe ra.
To Pëtero
ôreroraa i mua ia Torenerio mä
34 Ua parau atu ra te vaha o Pëtero :
«Ua ìte mau atu ra vau e òre te Atua e haapaò i te huru o te taata.
35 O tei
mataù rä ia na, e o tei rave i te parau-tià i te mau fenua atoà ra, o të ìtehia
mai ia e ana.
36 Ua ìte
hoì òutou i te parau ta na i häpono mai i te tamarii a Ìteraèra ra, i te
parau-haere-raa i te Parau Maitaì i te hau ra ia Ietu Metia (o te Fatu no te
mau mea atoà ra).
37 O te
parau i parauhia nä Tarirea mai ra e àti noa aè Iutea atoà ra, i muri aè i te
päpetito i parau-haere-hia e Ioane ra :
38 ia Ietu o
Nätareta, o tei faatähinuhia mai e te Atua i te Värua Maitaì e te mana ra ; o
tei hämani maitaì haere ra, e te faaoraraa i te feiä atoà i neìneìhia e te
tiàporo ra, tei ia na ra hoì te Atua.
39 O mätou
nei hoì të ìte i te mau peu atoà ta na i rave i Ierutarëma ra, e te fenua atoà
hoì o te âti-Iüta ra ; e ua täparahi hoì rätou e faauta atu ra ia na i nià i te
räau.
40 Òia hoì
ta te Atua i faatià aè nei i nià i te ruì toru ra, e ua faaìte ia na i te vähi
ätea ra ;
41 eiaha rä
i te taata atoà ra, i te feiä rä i haapaòhia e te Atua èi ìte ra, òia hoì mätou
nei, o tei àmu atoà e tei inu hoì e ò ia atoà, i muri aè i ta na tiàraa mai mai
te pohe mai ra.
42 E ua poroì
iho ò ia ia mätou e, e parau haere mätou i te taata, e faaìte hua atu hoì e ò ia
tei haapaòhia e te Atua èi haavä i tei ora e tei pohe ra hoì.
43 Òia hoì
ta te mau perofeta atoà i parau mai ra e, o të faaroo ia na ra, e matara ia ta
rätou hara i to na ra iòa.
Heuraa
Ìrava
Te
Òhipa pene 10 : E faaìtehia mai ra na te mau ìrava 33 e tae i te ìrava 43 i te
täuiraa i rotopü ia Torinerio, te hoê faatere no te hau Roma, e te âpotetoro ra
o Pëtero, e te hoê täpaò faufaa rahi i roto i te parareraa o te mau poroì
Tërëtetiano, te mau àti Iuta, e te mau àti Iuta.
Te
tahi mau tumu parau :
Te
tïtau manihini nei o Torinerio ia Pëtero ia haere mai e ia paraparau ia na, ma
te faaìte i te hoê haapeàpeàraa faahiahia i te Atua.
Na
roto i te hiòraa na mua atu ia au i te Òhipa pene 10 i te mau ìrava 9 e tae i
te 16), ua ìte mai ò ia e, àita te Atua e ìte ra i te taa-ê-raa i rotopü i te
mau taata. E àti rahi te reira te aè i nià i te àti na roto i te mau haamarämaramaraa
e te parau tumu. Ua parau päpü o Pëtero e, ua ôpuahia te parau no te faaoraraa
na roto ia Ietu Metia no te mau nünaa atoà, eiaha no te mau àti Iuta anaè. Ua
höroà ò ia ia Ietu èi Fatu Faaora, o te Fatu ia o tei päruruhia, e tei faaue i
te haavä o te ora e te feia pohe.
Te
faito o te faaoraraa i te ao nei :
Te
faataa ra teie mau ìrava e te faaite ra te parau âpï maitaì o te Èvaneria i te mau
fifi i te pae faaroo e i te pae vaamataèinaa. E tïtau-manihini-hia te reira i
te mau taata atoà ia tiàturi ia Ietu.
Päpaì
Te
tahi ìrava rahi e riro èi tumu te ìrava 43 Òia hoì ta te mau perofeta atoà i parau mai ra e, o
të faaroo ia na ra, e matara ia ta rätou hara i to na ra iòa.
Te
tumu : Te haapäpü nei teie ìrava i te manaò rahi o te faaroo marü metia : te tätarahaparaa
i te Atua na roto i te faaroo i roto ia Ietu Metia.
Te
faito : te faaòreraa hara i te feia atoà e tiàturi ra i te huru, te tiàraa, aore
ra te oraraa i mütaa iho ra.
Ua
riro teie ìrava èi piiraa i te hoêraa i te pae faaroo e no te färii i te
täairaa o te poroì Marü Metia.
Nahea
ia faaòhipa i te poroì i te Òhipa i te pene 10 i te mau ìrava 33 e tae i te 43
i teie mahana. Tei niuhia i nià i te tiàturiraa, te faaòreraa hara, e te
faaäraraa a te Èvaneria i roto i to tätou oraraa i roto i to tätou oraraa i
teie mahana. E nahea tätou ia faaòhipa i te reira :
1.
A täpeà i te mau fifi i te pae faaroo e i te pae vaamataèinaa.
Mai
ta Pëtero i ìte e, àita te Atua e ìte i te taa-ê-raa i rotopü i te mau taata, i
ta tätou e ìmi i te faaòre i te mau manaò hape i roto i to tätou iho oraraa. E
faataa te färiiraa i te mau taata no roto mai i te mau huru oraraa e rave rau,
te mau tiàturiraa, e aore rä, te mau peu tumu, e te ìmiraa i te mau täairaa ia
au i te faatura e te here.
2.
A faaìte i te parau âpï maitaì ma te òhie e te itoito
Ua
faaìte o Pëtero i te Èvaneria ma te marämarama e te tiàmä. E rave tätou i te reira
na roto i te oraraa i to tätou faaroo na roto i te hoê räveà päpü e te faaìteraa
i te mau parau tiàturiraa i rotopü ia tätou.
Èi
hiòraa, te höroàraa i te hoê parau maitaì aore ra te hoê tià faatere i te hoê
taata e hiòpoà i te hoê hiòpoàraa e riro èi räveà no te faaìte i te here o te
Atua.
3.
A faaòhipa i te faaòreraa hara e te tätarahaparaa
Te
faataa ra te ìrava i te faaòreraa i te hara a Ietu Metia. No te faaìte i te
here o te Atua i roto i ta tätou mau òhipa, te haamanaò mai ra te reira ia
tätou i te hinaaro rahi ia faaòre i te tahi atu mau taata, e tae noa atu i roto
i te mau huru tupuraa fifi.
4.
No te faatumu i nià i te piiraa a te Atua
Ua
faaìte mai o Torinerio e o Pëtero i te ara-maite-raa faahiahia i te Atua. I te
hoê ä huru, ta tätou e haapaò maitaì i te ärataìraa a te Atua i roto i to tätou
oraraa, o te faaìte ra ia na iho na roto i te mau òhipa o te here, te täviniraa,
aore ra te faaroo.
5.
A höroà i te hoêraa e te ìte i roto i to tätou mau òire
Te
faaitoito nei te poroì o teie ìrava i te hoêraa i rotopü i te mau taata. E ta
tätou e rave i te òhipa no te tïtau i te mau taata i roto i to tätou mau
ùtuafare, to tätou mau vahi òhipa, aore ra ta tätou mau ètärëtia no te faatupu
i te hoê värua aumihi.
Te
parau ra te Òhipa pene 10 ìrava 43 e : "Te faariro nei te mau perofeta
teie ìteraa päpü no na, o te tiàturi nei i roto ia na e, te färii nei te reira
i te faaòreraa i te hara a te mau hara ".
Pūai
I
roto i te òreroraa parau a Pëtero i mua ia Torinerio e to na fare. Te parau ra
o Pëtero e o Ietu Metia te tupuraa o te mau parau töhu a te Faaäuraa Mätamua e
te Metia, tei haponohia e te Atua no te faaora.
Òhipa
Te
faaòreraa i te hara o te faaòreraa hara :
Te
parau ra o Pëtero e, te mau hara i faaòrehia e Ietu Metia, e höroàhia ia i te
mau taata atoa e tiàturi ra ia na, noa atu to rätou tumu aore rä to rätou
tiàraa. Te haapäpü nei teie poroì i te haamataraa e te mätararaa o te aroha o
te ora.
Te
mau perofeta :
Te
faataa ra o Pëtero i te mau parau töhu a te Pîpîria o te faaìte ra i te taeraa
mai o te Faaora. Te faataa ra te reira i te hoê tämauraa i rotopü i te Faaäuraa
Mätamua e te òhipa a Ietu.
Te
faaroo e te faaòreraa hara :
E
färii te faaroo i te puai, Te haapäpü ra te reira i te hinaaro rahi ia faaroo
ia Ietu èi räveà no te färii i te tätarahaparaa e te Atua.
E
tïtau teie ìrava ia tätou ia :
A
haamanaò na e, o te faaòreraa hara te hoê ö a te Atua, e färii na roto i te
faaroo ia Ietu Metia.
A
faaroo i te fafauraa a te Atua e ia ora i te mauruüru no to na aroha.
A
faaìte i teie poroì no te tiàturiraa i vëtahi ê, ma te haapäpü i te here e te
faaöraa i roto i te reira.
E
tià ia na ia ora i te hoê oraraa tei niuhia i nià i te faaroo e ia färii i te aroha
o te Atua, o te matara noa atu i te mau taata atoà.
Torota3.1-4
1 E tënä na, ua faatiàhia òutou i nià e te
Metia atoà ra, e tïtau i te mau mea i nià ra, i te vähi e pärahihia e te Metia
i te rima àtau o te Atua ra.
2 E
haamau i to òutou âau i te mau mea i nià ra, eiaha i to teie nei ao ra.
3 I
pohe na hoì òutou, e tei ô te Metia ra to òutou ora, tei te Atua.
4 Ia
fä mai te Metia, tei ia na to tätou ora i te vairaa ra, èi reira atoà òutou e
ìteä-atoà-hia ai, e ò ia atoà i te ao ra.
Heuraa
Manaò
Torota
pene 3 i te mau ìrava 1 e tae i te 4 o te hoê ia tuhaa o te mau haapiiraa e
faaitoito i te faaroo, tei päpaìhia e te Âpotetoro Pauro ei tuhaa no to na èà
no te mau taata faaroo. Teie te hoê hiòraa no nià i te huru o te àamu e
poroìhia ra :
Te
tumu parau no nià i te peu mau
Te
haamataraa o te èpitetore :
Ua
päpaì o Pauro i teie èpitetore a täpeàhia ai ò ia i roto i te fare àuri i Roma,
i te mätahiti 60 e aore ra 62 i muri aè i te i te tiàfaahouraa o te Metia.
Ua
faaruru te Ètärëtia no Torota i te mau haapiiraa riàrià mau, i te mau
faanahoraa a te àti Iuta, te mau manaò tumu ia au i te mau faaìteraa parau a te
mau firotofo i nià i te parau no te tiàfaahouraa o te Metia. Te ìmi nei o Pauro
i te feia faaroo tei âpee na ia Ietu i roto i to na mau tere atoà, e tae noa
atu i to na tiàfaahouraa.
Te
tumu parau :
Te
faaitoito nei o Pauro i te mau taata no Torota ia ora i te hoê oraraa âmui, ma
te faatumu i nià i te raì te vahi i reira e ìtehia ai te hanahana o te Atua,
eiaha rä i nià i te mau mea faufaaòre o te fenua. E faaìte rä teie mau ìrava i
te hoê täuiraa i te mau faaueraa òhipa no te hoê oraraa Maru Metia.
Te
ìrava tumu e tià ia haafaufaahia te ìrava 2 ia E haamau i to òutou âau i te mau mea i nià ra, eiaha i to
teie nei ao ra. Te faataa
ra teie ìrava i te piiraa a Pauro i te hoê oraraa tei niuhia i nià i te Metia e
te mau manaò tumu no te oraraa mure òre. Te auraa no te reira, ua niuhia te
feia faaroo to rätou tiàturiraa i nià i te Metia, òia hoì, e tià ia rätou ia
ora ia au i to ratou tiàraa faaroo tei faaâpïhia na roto i te tiàfaahouraa o te
Metia.
Te
tiàturi nei au i te mau mea atoà : Te faaitoito nei o Pauro i te ärataì i to na
mau manaò e to na mau hinaaro i te mau mea mau i te pae värua, ma te vaiiho i
te mau haapeàpeàraa o te ao nei.
Te
tiàturiraa a muri aè : Te oraraa o te feia faaroo, o te " faaroo ia i te
Metia i roto i te Atua ", e e ìtehia mai rätou ma te hanahana ia hoì mai ò
Ia.
Te
faaòhiparaa i teie mahana
E
tïtau teie parau ia tätou :
-A
ìmi i te hoê oraraa e au i te mau manaò tumu i te ärataìraa a te värua, òia hoì
te Aho Atua.
-A
hiò i te hoê hiòraa mure òre i roto i ta tätou mau mäìtiraa e ta tätou mau mea
faufaa roa.
-Te
ora ra te oraraa o to tätou tiàraa i roto i te Metia e te tiàturiraa o to na ia
hanahana.
Nahea
ia märamaramahia te ìrava tumu, ìrava 2 E haamau i to òutou âau i te mau mea i nià ra, eiaha i to
teie nei ao ra.
1.
Te auraa i te pae värua
"Te
mau mea i nià ra " : Te faataa ra te reira i te mau òhipa mau, te mau
faufaa i te pae värua, e te oraraa i roto i te oraraa o te Atua. Te faaitoito
nei o Pauro i te feia faaroo ia ìte i to rätou mau manaò e to rätou mau hinaaro
no nià i te mau mea mure òre e te Atua.
"Te
mau mea i nià i te fenua " : Te faahohoà ra te reira i te mau haapeàpeàraa
no nià i te mau taoà, te mau hinaaro o te taata iho, e aore rä, te mau faahuehueraa
o te ao nei o te faatäui i te faaroo.
2.
Te faaòhiparaa i te mau räveà
Te
faataaraa i te mau manaò tumu i te pae värua : te auraa ra, e tuàti ia i ta
tätou mau mäìtiraa e ta tätou mau òhipa i nià i te mau haapiiraa a te Metia, na
roto i te haapäpüraa i te here, te parau-tià e te faaroo.
Te
haamanaò nei teie parau ia tätou eiaha e ìte i to tätou vahi pae värua e to
tätou täairaa e te Atua, a täpeà i te hoê hiòraa mure òre: te faaruru nei i te
mau fifi aore ra te mau manuiaraa.
3.
A poi
Te
haapäpü nei teie ìrava e, to tätou oraraa mau, o te " mea hunahia ia e te
Metia i roto i te Atua" Torota pene 3 ìrava 3. To na auraa ra, te päruruhia
nei to tätou tiàraa e to tätou oraraa a muri aè i roto i te Metia, o te höroà
mai i te hau e te haapäpüraa i roto i te Metia tei tiàfaahou.
Te
faaitoito nei teie irava ia tätou ia ora i te hoê haapäpüraa tei niuhia i nià i
te Atua, ma te vaiiho i te mau haapeàpeàraa o te fenua ia riro èi vahi
faatupuraa i te maitaì.
Ioane 20.1-9
Te
tiàfaahouraa o te Fatu
(Mät 28,1-8 ; Mär 16,1-8 ; Ruta èv
24,1-12)
1 E tae aè ra i te mahana matamua o
te hepetoma ra, ua haere atu ra Märia i Matätara ra i te poìpoì roa i te menema
ra, te vai ârehurehu ra, e ìte aè ra e ua huri-ê-hia te ôfaì i te ùputa o te
menema ra.
2 Horo mai
ra ò ia ia Timona Pëtero ra, e te pipi herehia e Ietu ra, ua parau mai ra ia
räua e : «Ua hopoi-ê-hia e rätou te Fatu i te menema ra i räpae, e aore mätou i
ìte i te vähi i vai-iho-hia ai ò ia e rätou ra.
3 Ua haere atu ra Pëtero i räpae i reira
ra, e taua pipi atoà ra, e tae atu ra i te menema ra.
4 Ua hohoro
atu ra räua atoà, e hemo iho ra Pëtero i taua pipi ra, o tei tae atu na ia i te
menema ra.
5 E piò iho
ra ò ia i raro, hiò atu ra i te àhu vehi ra i te vai-noa-raa, aore rä ò ia i tomo
i roto.
6 Ua haere
mai ra Timona Pëtero i muri iho ia na, tomo atu ra i roto i te menema ra, hiò
iho ra ò ia i te àhu vehi ra i te vai-noa-raa,
7e te àhu i
vehihia i ta na upoo ra, aore ia i vaiihohia i te vairaa i te àhu vehi ra, i
tià-fetu-hia ia e vaiiho-ê-hia i te vairaa ê.
8 Ua tomo
atoà atu ra hoì te hoê pipi i roto, o tei tae atu na i te menema ra ; ìte iho
ra ò ia e faaroo atu ra.
9 Aore ä hoì
rätou i ìte i te parau i päpaìhia ra e, e tiàfaahou mai ò ia i pohe ra.
Heuraa Manaò.
Ioane
pene 20 i te mau ìrava 1 e tae i te ìrava 9 no nià i te hoê taime faufaa i roto
i oraraa no te mau Marü Metia te ìteraa i te menema taata òre te ìtehia e Maria
i Matätara, Pëtero, Ioane, o te haamataraa ia o te tià-faahou-raa o Ietu i te
mävaèvaèraa no te ao âpï niuhia i nià i te Ora Mure Òre. Teie te hoê hiòraa no
te ìte maitaì i teie mau ìrava e te ìrava tumu.
Te
tumu parau :
I
te ômuaraa o te poìpoì, ua haere o Maria-Matätara i nià i te menema e ua ìte ò
ia e, ua ìritihia te ôfaì horo atu ra e faaìte i te mau pipi.
Te
faaìte ra ò ia ia Pëtero e ia Ioane, hohoro ra rätou i te menema no te ìte òia mau
ä nei i te mea mau.
Te
manaò ra o Ioane i roto i te tià-faahou-raa, noa atu e, aita ä te mau pipi i ìte roa i te
päpaìraahia.
Te
haapäpü ra teie mau ìrava i te faaroo o te mau pipi no nià i te hoê ohipa faahiahia mau. Te
faataa ra te reira i te täuiraa mai te taa-ê-raa e tae atu i te faaroo.
Päpaì
Te
tahi ìrava e tià ia faatumuhia ia au i teie huru tuatapaparaa te ìrava 8 ia, 8 Ua tomo atoà atu ra hoì te hoê
pipi i roto, o tei tae atu na i te menema ra ; ìte iho ra ò ia e faaroo atu ra.
Òhipa :
Te
faataa ra teie ìrava i te faaroo o Ioane, o te tiàturi i te tià-faahou-raa na
roto i te ìteraa i te reira i te menema taata òre. Te faaìte nei te reira i te
hoê faaroo ia au i te hiòraa e te tiàturiraa ia Ietu tei tiàfaahou.
E
täahiraa faufaa roa te reira no te ìte i te mau pipi : E ère te tià-faahou-raa i te hoê noa manaò,
e parau mau ra tei tupu, ia ìtehia te hanahana Atua no nià i te parau mau. Tei
haamauhia te aa o te parau-tià i roto i te âau i te mau taata atoà tei parau te
mau Marü Metia.
Te
faaòhiparaa i teie mahana
Te
mäuiui e te tiàturiraa : Na teie ìrava e tïtau ia tätou ia tiàturi noa atu e,
aita ä te mau mea atoà i märamaramahia aore ra i taa maitaìhia.
Te
tià-faahou-raa i roto i te tià-faahou-raa : Te haamanaò ra ò ia e, te vai ra te
tià-faahou-raa o Ietu i roto i te âau o te taata faaroo marü metia, ma te höroà
i te hoê oraraa mure òre.
Te
tütuu : Mai ia Maria i Matätara, Pëtero, e o Ioane, ua tïtauhia ia tätou ia
faaìte i teie parau âpï maitaì e te tahi atu mau taata.
8 Ua tomo
atoà atu ra hoì te hoê pipi i roto, o tei tae atu na i te menema ra ; ìte iho
ra ò ia e faaroo atu ra.
E
nahea ia märamarama i teie ìrava :
1.
Ua niuhia te ìrava i nià,
Te
tiàturi òiòiraa o Ioane i te tià-faahou-raa o Ietu, ma te ìte i te ahu i roto i
te menema. Te faaìte ra te reira i te hoê faaroo o te faatupu i te mau
haapäpüraa e ìtehia, no roto atoà mai i te hoê tiàturiraa hohonu i te mau parau
e te mau fafauraa a Ietu.
2.
Te täuiraa ia au i te tià-faahou-raa
Noa
atu e, aita ä te mau pipi i ìte roa i te mau
päpaìraa no nià i te tià-faahou-raa i te faaìteraa a te ìrava 9, teie taime, o
te haamataraa ia o to tätou täuiraa i te pee, e ia
òhipa ia tupu mau te faaìteraa i te tià-faahouraa-raa te Metia. Ua riro te
faaroo o Ioane èi täahiraa mätamua no te hoê ìteraa hohonu aè no
nià i te ôpuaraa a te Atua.
3.
Te faaòhiparaa i te hoê taata
E
tïtau ra teie ìrava ia tätou ia :
Tiàturi
i te mau mea atoà, tei faatupu i te faaroo e haamata ma te tiàturiraa òhie i te
Atua, ma te tïtau i te taata ia ìte noa atu te mau mea rii maamaa i roto te mau
tuhaa haìhaì ia taa maitaì ra e e tupuraa te ra no te hinaaro o te Atua te tumu
o te tià-faahou-raa.
A
ìte tätou i te mau täpaò o te Atua i roto i to tätou oraraa : mai ia Ioane, o
ta tätou ia e haapii i te ìte i te mau haapäpüraa o te òhipa a te Atua.
Te
oraraa ma te tiàturi : Ua riro te tià-faahou-raa mai o Ietu ei puna no te
tiàturiraa e te faaâpïraa, ma te faahaamanaò ia tätou e, te faatupu nei te Atua
i ta na mau fafauraa.
Heuraa
Ìrava.
-Taramo
118, 22 Te ôfaì i
faaruèhia e te feiä i patu ra, tei riro iho nei ei ôfaì tihi.
-Òhipa
10, 43 Òia hoì
ta te mau perofeta atoà i parau mai ra e, o të faaroo ia na ra, e matara ia ta
rätou hara i to na ra iòa.
-Torota
3, 2 E haamau i to òutou âau i te mau mea i
nià ra, eiaha i to teie nei ao ra.
-Ioane
20, 8 Ua tomo
atoà atu ra hoì te hoê pipi i roto, o tei tae atu na i te menema ra ; ìte iho
ra ò ia e faaroo atu ra.
Faaitoitoraa.
I
raro nei, te vai ra te hoê òhipa o te haamaitaì i te poroì o teie mau ìrava :
"Ua
färiu atu ò ia i nià i te raì, ma te tiàturi i nià i te raì, ma te tiàturi i te
upootiàraa o te oraraa mure òre, ma te faatià rä i te reira, ma te faaora.
Te
faaite nei te reira i te :
E
mea faufaa roa te ôfaì faaruèhia Taramo 118 ìrava 22.
Te
mau taata atoà e färii i te mau mea atoà na roto i te faaroo i te Metia Òhipa pene
10 ìrava 43.
Te
piiraa ia ärataì i to tätou mau manaò i nià i te mau mea mai nià mai Torota
pene 3 ìrava 2.
Te
faaroo o te ora mai i te ìteraa i te menema taata òre Ioane pene 20 ìrava 8.
Te
mau poroì i rotopü i teie mau ìrava e maha Taramo 118 ìrava 22, Te Ohipa pene
10 ìrava 43, Torota pene 3 ìrava 2 e Ioane pene 20 ìrava 8. Te faaìte nei te
hoê parau mau i te pae värua e i te pae tino :
Te
faataa ra te tiàturiraa e te faahoì-faahou-raa mai i te Atua e : " ôfaì
" Taramo 118 ìrava 22 o te faahohoà ra i te upootiàraa o te feia e pohe
nei te ao nei, tera rä, te höroà nei te Atua i te àravihi no te täui i te àravihi
no te täui.
Te
faaòreraa i te hara e te ao nei : Te mau Òhipa pene 10 ìrava 43, te haapäpü nei
ia i te huru o te faaoraraa i höroàhia mai e Ietu Metia, e tae roa atu i te mau
taata atoà o te tiàturi ia na.
Te
àravihi i te pae värua : Torota pene 3 ìrava 2 A faataa ia tätou no te faaìte i
to tätou mau haapeàpeàraa i te mau mea o te ao nei mai te fenua e tae atu i te
mau manaò tumu.
Te
faaroo Upootià : Te haapäpü ra te Ioane pene 20 ìrava 8 i te mana no te
tiàturi, noa atu te päpü òre, na roto i te menema taata òre e te ìteraa päpü o
te tià-faahou-raa.
Te
pii nei teie mau ìrava ia tätou ia ora i te hoê oraraa tei î i te faaroo, te
ärataìhia e te tiàturiraa, e ua faatumuhia i nià i te hoê täairaa hohonu e te Atua.
Te faaitoito nei teie poroì i te hoê täuiraa i te pae värua e te hoê hiòraa o
te oraraa tei färiu atu i nià i te ora mure òre.
Pehepehe.
Ua
tiàfaahou, e ua mäìtihia.
Ua
pätoìhia te mau ôfaì i te mau rima i nià i te ata,
Ma te moè
ê. Teie rä, i roto i teie pätoìraa,
Te hoê
märamarama âpï,
Te hoê
piiraa a te Atua, te hoê taoà nehenehe.
Na roto i
te faaroo, te mau rima i nià i te raì,
Te ànaana
ra te mau ôfaì here i nià i to tätou mau èà mataì.
Na roto i
te aroha, e haere tätou, e âau hau to na,
No te
höroà i te mau fafauraa o te oraraa e a muri noa atu.
Te tià
mai nei to tätou mata i nià i te raì,
I reira
te tiàturiraa e ànaana ai, i reira te värua e tià ai.
No te mea
hoì e, te mäuiui e te mau mämae,
E tià mai
te hoê pätireia ia tätou, i te mau pae miti.
E te
tiàturi nei tätou e, na roto i teie haapäpüraa,
E ère te
oraraa mure òre i te mea ìno.
Te hoê rë
i fafauhia, te hoê upootiàraa rahi,
O te
faaìte ra i te Metia i roto i te Metia.
Teraì òr.
Faatura.
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire