Täpati 20 no Paroro Muri/Tiurai 2025.
Èà no te färii-poupou-raa e te hanahana.
Mau
taiòraa.
Taramo
15
1 Taramo na Tävita. O vai, e te Fatu, të tiàhapa i to
òe ra tëtene ? O vai të pärahi i to mouà moà ra ?
2 O te taata haereà piò-òre, o tei haapaò i te parau-tià
ra, o tei parau i te parau-mau i roto i to na ra âau.
3 O tei òre i ôhumu to na arero, o
tei òre i hämani ìno i te taata tupu ra, o tei òre i färii i te parau ìno i to
na tauà/täuaro.
4 O tei vahavaha i te taata parau faufau ra, e faatura
rä i te feiä i mataù i te Fatu, o tei tapu atu, ìno noa ai ò ia iho ra e aore e
tähema ra.
5 O tei òre i tuu i ta na moni i te tärahu ra, o tei
òre e rave i te tärahu ei faahapa i te taata hara òre ra. O tei nä reira i te
rave i taua mau parau nei, e òre roa e âueue.
Heuraa
Manaò.
Tähema, s.
te hoê ahu faanehenehe, tei òomohia e te feia òri ; te hoê horoi e aore rä, te
hoê àhu faanehenehe i te àî e tei upoo. John Davies àpi 241 ; te ìrava 4,
Tähema, ìteraa i te ìno e te tätarahaparaa.
E papai
nehenehe mau teie o te faaite ra i te faaroo o te Arii ra o Tavita. Te faahiti
ra te reira i te uiraa e o vai te färiihia i mua i te aro o te Atua, e te
faataa ra te reira i te mau tïtauraa no te haerea e faaroo ta te Atua e tïtau
ra i to na haapaò maitaì. E taramo tiàturiraa teie, o te faaìte atoà ra i te
tià-faahou-raa o te Metia, ia au i te turämaraa a te mau marü metia.
Te höroà ra
te Taramo 15 mai te hoê taramo tei î i te paari i te aòraa e au ia faaòhipa e
nafea ia ora ia au i te mau haapiiraa a te Atua. Te haapäpü ra te reira i te
faufaaraa o te hapa òre, i te haerea tià, e te parau-tià no te feia faaroo. Ua
ìte atoà rätou i roto i teie taramo i te hoê faaìteraa no te tià-faahou-raa o
te Metia, no te mea, te na ô ra ò ia i te tahi taime Eiaha òe e tuu noa i ta ù
värua i häte, e òre hoì e faaruè i tei herehia e òe ra ia hiò i te ìno. Ia au i
te parau a te mau marü metia, e au teie parau no Ietu, tei herehia e te Atua e
tei tià faahou mai i te toru o te mahana. Ua niuhia te reira i nià i te aòraa a
te Âpotetoro ra o Pëtero i roto i te puta Òhipa a te mau Âpotetoro, pene 2, i
te mau ìrava 25 e tae i te 28, i reira hoì ò ia e faahiti ai i teie taramo e e
faaäu ai i te reira i nià ia Ietu. No reira, te faariro nei te mau taata faaroo
i te Taramo 15 mai te hoê faaìteraa o te faaroo e te tiàturiraa i te Atua, o te
höroà i te ora mure òre i te feia e haapaò maitaì ia na.
Hiòraa
i te Taramo 15 ia au i te faatiàraa a te tuatua.
Te
faahitihia ra te Taramo 15 mai te hoê Taramo a Tavita e tupu te reira i te
ànotau no te mau tetene e fare ìe höpoipoi tei faatiàhia i te mau vahi i reira
e nohohia ai, hou te päturaa no te hiero i Ierutarëma.
Te
faanahoraa i te papa haamori i roto i te tere : te mau uiraa a te papaì taramo
no nià i te mouà e te vahi o te Fatu, te mau vahi i reira te Atua e vai ai no
te päruru i to na nünaa.
Te
tahi ìrava tumu
E
pae ìrava to te Taramo 15 ; te toru rä, o to na ia hinere. I roto i teie
tuatapaparaa, te na ô ra e ia : 3 O tei òre i ôhumu to na arero, o tei òre i hämani
ìno i te taata tupu ra, o tei òre i färii i te parau ìno i to na tauà/täuaro.
Hiòraa
i te ìrava tumu.
v
Te
faaìte ra te ìrava i te hoê täpura o na ôpaniraa e toru, tei faahiti-pau-roa-hia
ma te tano òre. Te haapuai ra teie huru taiòraa i te faaitoitoraa i te tïtauraa
i roto i te faaroo mau.
v
Te
faito o te huru o te taata i ô nei. Eiaha e pari haavare, eiaha e hämani ino, e eiaha e faaìno, e
faaìte i te au–maite-raa i roto pü i te faaroo e te haerea vaamataèinaa.
v
Na
roto i te tuuraa i te àravihi i te pae no te paraparauraa i ropü, te faaìte ra
te päpaì taramo e mea tïtauhia te taivä òre i te pae o te ìte i te huru o te
taata no te faatupu i te täairaa i te Atua.
v
Te
mau faaäuraa a te Pîpîria Materi pene 10 ìrava 18 : " O tei huna i te hapa
ra, ua tïtau ïa i te aroha ; o tei faahiti i te parau ra, e mau hoa piri ia
". Te èpitetore a Iatöpo pene 3 i te mau ìrava 2 e tae i te 10 : te
haamanaò mai nei te puai o te arero.
Faaòhiparaa.
v
A
Faaroo maitaì i te mau parau atoà i faahitihia : E tià i te parau ia patu, eiaha rä ia
haamou.
v Faaòhipa i te faaroo-maitaì-raa : A haapäpü e ua taa
maitaì ia òutou hou a haavä ai e aore rä a faaìte ai i te parau.
v A faatupu i te hoê huru tiàturiraa : a haapae i te mau
huru paraparauraa aore ra faahaparaa tano òre atoà.
Tënete
18.1-10
Te tahi
tamaiti tei fafauhia na Âperahäma
1 Ua fä mai ra te Fatu ia na i te räau rahi io
Mamera ra, te pärahi ra ò ia i te ùputa fare i te avatea.
2 Ua nänä aè
ra hoì to na mata i nià, hiò atu ra, e ìnaha e puè taata tootoru te tià noa mai
ra i mua ia na e ìte aè ra ò ia horo atu ra ò ia ia rätou ra mai te ùputa fare
mai, e ua piò iho ra ò ia i raro i te repo,
3 nä ô atu
ra, E ta ù Fatu e, ia tiàhia mai au e òe ra, te hinaaro nei au, eiaha òe e
haere noa a faaruè mai ai i to òe nei tävini :
4 teie ta ù
parau, e tii mätou i te hoê maa pape èi horoì i to òutou âvae, e faaea noa na
òutou i raro aè i teie nei räau :
5 e tii hoì
au i te tahi maa mäa ïti, ia ètaèta aè òutou, a haere atu ai, i tae mai ai hoì
òutou i ô nei i to òutou nei tävini. Ua parau mai ra rätou, E nä reira ta òe i
parau mai na.
6 Haere ètaèta atu ra Âperahäma i roto i te fare ia
Tara ra, nä ô atu ra, A oi ètaèta na e toru faarii faraoa huà, a tunu ai èi
päne.
7 Horo atu
ra hoì Âperahäma i te nana puaatoro ra, rave mai ra i te hoê pinia pöria e te
maitaì, ua tuu atu ra i te tävini, ua àma iho ra ia na, aore i mähia.
8 Ua rave
iho ra ò ia i te pata e te ü, e taua täfa i àma ra, ua tuu atu ra i mua i to
rätou aro i raro aè i te räau ra ; e ua tià noa iho ra rätou.
9 Ua parau mai ra rätou ia na, Tei hea to vahine o
Tara ? Ua parau atu ra ò ia, Tei te fare, ìnaha.
10 Ua nä ô mai ra ò ia E hoì mai a
vau ia òe nei ia tae i te tau mau ra ; e ìnaha, e tamaitihia ta to vahine ta
Tara. Te faaroo mai ra Tara i taua parau ra ; tei te ùputa o te fare ra.
Heuraa
Manaò.
Te
tahi manaò i te Tënete pene 18 i te mau ìrava 1 e tae i te 10.
Te
tuatua.
Ua
tupu te Tënete pene 18 i te tumu räau ra no Mamera, te hoê vahi nohoraa no
Àperahama i pïhaì iho ia Heperona. I taua tau ra i te ômuaraa o te piti o te
mau mätahiti hou to tätou nei tau, ua täaihia te oraraa i te mau peu färii-maitaì-raa,
e tià i te mau rätere atoà ia färii-pöpou-hia, ia tämärühia, e ia faaàmuhia, i raro aè i
te parau no te mänava. Te faaìte ra te faatiàraa i teie peu no te pae Hitià o
te rä i
tahito ra i reira te mau manihini e tïpae ai e riro ai i reira e färii-manihini-hia
i te iòa o te Atua.
Te
faanahoraa o te mau ìrava.
Ìrava
1 : Ua fä mai te Fatu ia Àperahama " na roto i te tïtau-manihini-raa i te
tumu räau ra no Mamera " a pärahi ai ò ia i te ùputa o to na tiàhapa.
Na
ìrava 2 e te 3 : Ua ìte Àperahama e toru rätere, ua horo e färerei ia rätou, e
ua ani atu ra ia rätou eiaha e haere na reira ma te täpeà ore.
Te
mau ìrava 4 e tae i te 8 : Te färiiraa i te maa : te pape no te âvae, te mäa no
te ôroà, òia hoì, te mau faraoa pärahurahu, te hoê tafa marü, te u, e te mau
huero pipi.
Na
ìrava 9 e te 10 : Uiraa no nià ia Tara e te fafauraa hanahana : E hoì mai ä vau
ia òutou ia tae i te taime e tiaì ; e ìnaha, e Tara, e tamaiti ta òe, e Tara.
Te
tahi ìrava tumu. 10 Ua nä ô
mai ra ò ia E hoì mai a vau ia òe nei ia tae i te tau mau ra ; e ìnaha, e tamaitihia
ta to vahine ta Tara. Te faaroo mai ra Tara i taua parau ra ; tei te ùputa o te
fare ra. E täpaò
teie ìrava Tënete pene 18 ìrava 10 i te tuatapaparaa i te pae faaroo te
faaìteraa i te hoê temeio e fatata mai ra noa atu te mätahiti rahi o Àperahama
raua o Tara. O te òhipa àvariraa ia o te parau tapu a Itaata, te taata âià o te faufaa a te Atua.
Te
auraa e te mau haapiiraa.
Te
haapäpüraa i te haapaò maitaì o te Atua : Èita ta na fafauraa e òre e manuia,
noa atu e te ìte ra te taata i te mea e òre e tupu.
Te
hiòraa maitaì o Àperahama : te vai ra i roto ia na te faaroo itoito e te
faatura i tïtauhia i tei òre e ìtehia e te mata taata nei.
Te
faahohoàraa o te faaäuraa : e riro mai te tamarii i tapuhia èi huaai e èi haamaitaìraa no te ao atoa nei.
Te tahi atu
mau manaò.
A faaäu na i teie färiiraa i to te mau merahi e to
Rota Tënete pene 19 : e aha te tämau-noa-raa e te pärariraa.
A
tuatapapa i te huru o te iòa Ìtaata pähonoraa e to na tuàtiraa i te huru o Tara
i te ìrava 12).
A
hiò i na tere e toru : hoê Atua i nià e toru taata, Te huru räveraa a te Metia
i roto i te tütuu àti Iuta e Marü Metia.
Te
haamata ra te àamu i te tumu räau no Mamera, o te haamatara ra i te vahi
faaearaa o Àperahama e to na nohoraa matara noa. E au te hohoà o te Fatu i te
hohoà o te hoê rätere o te tïtau i te färii-maitaì-raa, te hoê tumu parau
faufaa rahi no te peu tumu no te pae Hitià o te rä.
Ia tae mai e
toru rätere, e horo o Àperahama e färerei ia rätou, ma te piò i raro ma te
faatura. Te faahohoà ra to na hiaai rahi i te faufaa i te pae hiroà tumu o te
faaroo i tuuhia i nià i te taata èè : e mau höpoià moà anaè i roto i te täviniraa,
te parururaa, e te faaturaraa.
Te faaineine
nei ò ia i te mäa te faraoa monamona, te faraoa tunu paa, te u, e te mau faraoa
monamona e faaìteraa te reira i te rahi o te àmuraa mäa o te faaroo e te âau
höroà o te fatu fare. E faatupu te mau täpaò atoà, mai te höroiraa i te âvae e
tae atu i te faafaaearaa i raro aè i te tumu räau, i te hoê täairaa piri roa e
te tiàturi i te hiroà tumu o te faaroo.
Te faataa ra
te àparauraa hopeà no nià ia Tara i te parau tapu no nià i te Metia : te parau faaìte no nià i te hoê tamaiti i fänauhia mai e te mea fifi roa. Te uiraa,
" Tei hea o Tara ? " o te uiraa ïa no nià i
te faufaa o te fafauraa a te taata no te tävini i te ôpuaraa hanahana.
E faaìte te
parau poroì tumu ia Na iho i roto i te färereiraa i te tahi e te tahi e tïtau
manihini ò ia i te färii-maitaì-raa èi èà no te haamaitaìraa. Te färiiraa i te
taata èè, o te ìritiraa ia i te ùputa no te òhipa manaò-ore-hia e te räveraa i
te òhipa a te Atua.
E ìtehia te
haapaò maitaì o te Atua i roto i ta Na parau i faatupuhia : noa atu te feàaraa
e te ruhiruhiäraa, e fä mai te ora âpï.
Te tïtau nei
teie ìrava ia tätou ia färii i te fafauraa i te vahi e au ra e ua piri te mau
mea atoà. I te pae hopeà, te haapii mai nei te huru o Àperahama ia tätou e, e
faaòhipahia te faaroo i roto i te òhipa : te täviniraa e te faarooraa o te mau
tïtauraa ia no te färereiraa moà.
Te
färiiraa i te taata èè, o te ìritiraa ia i te ùputa o te parau tapu a te Atua. Te haapoto ra teie ìrava i te parau
tumu o te Tënete pene 18 : na roto i te püpüraa i te färiiraa maitaì, ua
färii Àperahama eiaha noa i te mau rätere, i te parau ora atoa rä a te Atua o tei pii ia na ia tiàturi i te mea e òre roa e tià ia
na ia tiàturi.
A
fëruri i nià i to òutou iho faaroo nahea òutou ia ìriti i to òutou oraraa i te
tahi atu taata ?
A
faatià i teie parau tumu i roto i te Mätaio pene 25 i te ìrava 35 Ua poìa roa
vau e ua horoà mai òe i te tahi mäa na ù no te hoê faaòhiparaa Marü Metia.
Te
fëruri-hohonu-raa i nià i te huru o te taata : na roto i te färiiraa, e
tïtau-manihini-atoà-hia tätou no ô mai i te Atua ra. Te faaitoito mai nei teie parau ia
tätou ia riro tei herehia e tätou èi manihini, i te mau mahana toà o to tätou
oraraa.
Torota
1.24-28
Te töroà o
Pauro no te Ètärëtia
24 Te òaòa nei au i to ù nei pohe ia òutou i teie nei,
e te faatià nei i te pohe i te Metia nei i toe ia ù i to ù nei tino, no to na
ra hoì tino, òia hoì te Ètärëtia nei ra ;
25 tei
faarirohia vau nei èi òrometua ra, i te poroì a te Atua i tuuhia mai ia ù ia
òutou nei, ia faaìte hua vau i te parau a te Atua ;
26 i te
parau àro ìteä òre i te mau ànotau e te mau uì i mütaa iho ra, ua faaìtehia mai
rä i teie nei i te feiä moà no na ra ;
27 o ta te
Atua ia i hinaaro i te faaìte i te maitaì rahi hanahana o ta na parau àro nei,
i roto i te Ètene ra, òia hoì te Metia i roto ia òutou i noaa ai te manaò ora.
28 O ta
mätou e faaìte haere nei, i te aòraa atu i te taata atoà, e te haapiiraa atu
hoì i te taata atoà i te mau parau paari atoà, ia püpü mätou i te taata atoà mä
te nehenehe roa i te Metia ra ia Ietu.
Heuraa
Manaò
Hiòraa
i te mau päpaìraa moà i roto i teie èpitetore Torota pene 1 i te mau ìrava 24 e
tae i te ìrava 28.
Tuatua.
Ua
päpaìhia te Torota e Pauro i te area mätahiti 62 mai to na faatîtî-matamua-raa-hia
i Roma, no te haapuaì i te Ètärëtia a te Metia i Torota i mua i te mau mana
faaturi e ànoì ra i te haapaòraa àti Iuta e te feia mäìmi i te Ìte. Te haapäpü
ra te Rata i te tiàraa teitei roa aè o te Metia e te taatoàraa o ta na òhipa,
ma te tïtau manihini i te feia faaroo eiaha e vare i te mau parau a te taata
tiàturi òre i te Metia tei tiàfaahou.
Faanahoraa
no te mau päpaìraa.
Te
mau àpi parau o te ìrava, na roto i te reo Hereni, te faaotiraa o te hoê noa
ìrava tumu ìrava 24 e tae i te 29 te tätuhaahia mai teie i muri nei :
Ìrava 24 : Te oaoaraa e te âmuiraa
atu i roto i te mau àti o te Metia
Ìrava 25 : Te täviniraa e te
faatereraa tei höroàhia mai e te Atua,
Ìrava 26-27 : Te heheuraa no nià i
te mau òhipa maere i hunahia ra e te mau mea e vai ra i roto,
Ìrava 28 : Poroì e te tupuraa o te
feia faaroo paari i te Metia
Ìrava
24 Te faaìte nei o Pauro i to na òaòa i roto i to na mau àti, ta na e hiò nei
èi tuhaa no te mau àti o te Metia e no te Ètärëtia. Te parau ra ò ia e, e faaoti
ò ia i te " mea e ère " i roto i te mau mäuiui o te Metia : eiaha no
te âmui atu i te tahi mea i te faaoraraa hopeà, no te faahaere rä i te Ètärëtia
i mua e tae roa atu i te paariraa na roto i te ìteraa päpü e te tämataraa.
Ìrava
25 Te faaìte nei te ìrava 25 i te höpoià tei höroàhia ia Pauro no te faaìte
hope roa i te parau a te Atua. Ua haamanahia ta na täviniraa e ua faauëhia e te
Atua no te âmuiraa o te feia faaroo.
Na
ìrava 26 e te 27 Te " parau päpü " i faahitihia o te hoê ia faanahoraa
hanahana tei huna-maoro-hia i muri aè i te mau tau e te mau uì, tei heheuhia i
teie nei i te feia moà. Teie parau àro o te Metia ia i roto ia òutou na, te
tiàturi i te hanahana, te hoê faaìteraa no te rahi o te hanahana i roto pü i te
mau nünaa.
I
roto i te ìrava 28 te faataa nei Pauro i ta na ôpuaraa päpü : ia poro i te
Metia, ia aò e ia haapii i te mau taata atoà ma te paari, no te faaìte i te
feia tiàturi atoà e, ua tià roa ; e aore rä, e mea paari ; i roto i te Metia.
Te maitaì-roa-raa i ôpuahia i te pae faaroo, no te tiàturiraa ia, tei faatumuhia
i nià i te ìte i te Metia.
E
ìtehia te manaò tumu o te päpaìraa i roto i te ìrava 27 : 27 o ta te Atua ia i hinaaro i te
faaìte i te maitaì rahi hanahana o ta na parau àro nei, i roto i te Ètene ra, òia
hoì te Metia i roto ia òutou i noaa ai te manaò ora. Te Metia i roto ia òutou na, o
te tiàturi ia i te hanahana ". Te haapoto ra teie irava i te faaìteraa o
te mau òhipa maere, te vairaa mai o te Metia i roto i te taata faaroo èi tumu
no te tiàturiraa e te tiaìraa i te hanahana no a muri aè. Te haapäpü nei te
reira e è ère te faaoraraa i te hoê noa òhipa tei tupu i mütaa iho ra, e òhipa
rä no teie taime i roto i te oraraa hui faaroo o te feia i faataahia no taua
òhipa ra.
Torota
pene 1 i te mau ìrava 24 e tae i te 28 Te parau e faahohoà nei i te auraa mau o
teie ìrava, ia haapotohia mai teie huru : Te Metia i roto ia òutou na, o te
tiàturiraa ia i te hanahana.
Te
haapäpü nei te auraa o te parau tumu i te parau àro tei heheuhia mai : eiaha
noa te hoê ìteraa no nià i te Metia, to na atoà rä vairaa ora i roto i te âau o
tei faaroo ra. È ère te tiàturiraa i te hoê hinaaro päpü òre, o te hoê rä
haapäpüraa òhipa te haapäpüraa o te hanahana no a muri aè. E faatuàti teie
parau tumu i te mäuiui e te täviniraa ìrava 24 e te 25 i te heheuraa e te
heuraa ìrava 26 e tae i te 28, ma te faatupu i te hoê noa aè òhipa hanahana i
roto ia tätou.
A
faaòhie i te faaòhiparaa i te mau poìpoì atoà a vaiiho i teie faanahoraa ia
faatere i to òutou mau manaò e ia arataì i ta òutou mau òhipa. I roto i te mau
tämataraa, a haamanaò e, ua riro to òutou mäuiui èi tuhaa no te âpitiraa atu i
roto i te mau mamae o te Metia ìrava 24. I roto i te pororaa èvaneria e aore
rä, te tiàraa pipi, a poro na mua roa i te hoê haapiiraa tumu, i te oraraa rä o te Metia i roto i te mau
taata atoà ìrava 28.
A
àpiti i te tahi atu mau ìrava no te haamaitaì i to òutou tere e teie parau
tumu, a taiò i te Taratia pene 2 ìrava 20 " Te ora nei te Metia i roto ia
ù nei te Èfetia pene 3 ìrava 17 Ia pärahi mai te Metia i roto i to òutou âau na
roto i te faaroo te Roma pene 8 ìrava 23 I tiàhia e i haapaòhia hoì te mau mea
atoà ra ". Taa ê noa atu i te ìrava ôhie, a faariro i teie parau tumu èi
taura no to òutou oraraa roto : te hoê piiraa ia tiàturi, ia faatupu i te
maitaì e te paari i roto i te Metia.
Ruta.
Ev 10, 38-42
Te tere o
Ietu io Märeta räua o Märia
38 E te haere atu ra rätou i to rätou haereà, ua tomo
atu ra ò ia i roto i te hoê ôire ïti. Ua färii mai ra te hoê vahine ia na i
roto i to na fare, o Märeta te iòa.
39 E taeaè
to na o Märia te iòa, o tei pärahi ia i te pae âvae o Ietu i te faarooraa i ta
na parau.
40 Âreà
Märeta, peàpeà iho ra ia i te haapaòraa i te manihini, e ua haere mai ra, nä ô
mai ra : «E te Fatu, èita òe e haapaò mai, e ua faaruè mai ta ù taeaè ia ù, o
vau anaè teie rave noa ai ? E parau atu òe ia na e rave atoà mai.
41 Ua parau atu ra Ietu ia na, nä ô atu ra : «E Märeta
e, e Märeta, ua ahoaho òe, e te peàpeà na òe ia òe iho i te mau mea e rave rahi
:
42 hoê roa
rä mea tià, e ua rave iho nei Märia i taua mea tià ra, e òre roa hoì ta na e
riro ê.
Heuraa
Manaò.
Teie
te heheuraa i te Ruta èv. Pene 10 i te mau ìrava 38 e tae i te 42.
Te
mau ìrava täuturu e te ômuaraa.
I
roto i teie parau poto, ua haere o Ietu e färerei i te ùtuafare o na tuahine e
piti, o Märeta e o Märia, i Pëtänia, na mua noa aè i to na tere i Ierutarëma. E
faatupu teie färereiraa i roto i te ùtuafare o teie na tuahine i te hoê ahoaho
i roto pü i te färiiraa manihini e te faarooraa, ma te faahohoà e piti haerea i
te pae faaroo o te tueä i te tahi e te tahi.
Faanahoraa
no te mau ìrava.
Te
taeraa e te färiiraa ìrava 38 Ua tïtau-manihini-hia o Ietu e Märeta. I Pëtänia
E
piti tiàraa taa ê ìrava 39. Te pärahi ra Märia i te pae âvae o Ietu, te faaroo
ra ia na. Ua rave o Märeta i te täviniraa i te mau manihini.
Ua
paraparau o Märeta ia Ietu no nià i te èreraa Märia i te täuturu no te amuamu e
te òhipa i ravehia ìrava 40.
Ma
te haamatara i to na ahoaho o Märeta i roto ia na iho.
Te
pähonoraa a Ietu ìrava 41 e te 42 " Märeta, Märeta ". Te taa-ê-raa i
roto pü i te mau hinaaro e rave rahi e te hoê mea e tià ia rävehia. Ua mäìti o
Maria i te mea maitaì roa atu o te òre roa e ìriti-ê-hia atu ia na.
Ìrava
42 : Ua mäìti o Maria i te mea maitaì aè, o te òre roa ia e rave-ê-hia atu. Ua
riro teie ìrava èi faahohoàraa no te faaroo e no te fafauraa : te faahaamanaò
mai nei te reira ia tätou e, te faahoaraa a te Fatu, hau atu i te tahi noa
täviniraa, e vai noa ia èi taoà faufaa vai maoro i roto i te âau.
A haapäpü i
te mea faufaa rahi :
Te faarooraa
i te mau parau.
No te ani i
te tahi atu ä mau tuatapaparaa no nià i te taa-ê-raa i roto pü i te täviniraa e
te faarooraa i roto i to òutou oraraa i te mau mahana atoà.
Te
Parau Atua Ruta èv. Pene 10 i te mau ìrava 38 e tae i te 42.
Tei
roto i te faanahoraa no te faarooraa i te Parau Paari " te pärahiraa i te
pae âvae o Ietu " e ìtehia i nià i te tiàraa mätamua o te mäa värua i nià
i te mau òhipa e rave rahi. Te haapäpü nei o Ietu e, " hoê mea i tïtauhia
", ma te faahaamanaò ia tätou e, ua riro te faarooraa i ta Na parau èi niu
no te oraraa o te pipi.
Te
tiàraa o te pipi e te tiàraa vahine e pärahi ra i te pae âvae o
Ietu, ua färii o Märia i te tiàraa o te pipi, ma te faaìte e, e mea teitei
aè te töroà Marü Metia i te tiàraa tötiare e te ìriti nei te reira i te ùputa
no te haapiiraa a te Fatu.
Àita
te mau òhipa i roto pü i te òhipa e te fëruri-noa-raa e faahapa nei i te
täviniraa a Märeta, te tïtau nei rä te reira e ia ravehia te òhipa i te mau
mahana atoà " na roto i te hoê värua fëruri-maite-hia ", ma te tuàti
i te manaò e, e tià i te pure e te aroha ia faatupu i te au maite.
Ua
höroà mai te Metia i te hoê faatïtïàifaroraa marü, te faaìteraa i to na
manaònaòraa metua e te manaò o ta na haapiiraa no te faafäriu faahou i te âau i
nià i te mea faufaa rahi.
Ua
riro te färii-poupou-raa ia Ietu i Pëtänia èi faahaamanaòraa ia tätou e, è ère
te färiiraa i te taata i te hoê noa täviniraa ùtuafare, e vahi rä i reira te
heheuraa a te Atua e tupu ai e i reira te parau mau o te Parau e faaìtehia ai.
Te
tahi auraa no te parau ra te pärahiraa i te pae âvae o Iesu.
Ia
au i te faaìteraa o ta tätou taiòraa, te pärahi nei o Märia i te pae âvae o
Ietu no te faaroo i ta na haapiiraa, areà to na tuahine o Märeta ra, te rave ra
ia i te färiiraa i te mau manihini i te fare. I taua taime ra, te faarooraa i
te hoê òrometua haapii a pärahi noa ai ò ia pae o to na âvae, o te tiàraa ia o
te hoê pipi o tei mäìti i te fänaò i te paari a te òrometua
haapii.
Te
Tahi auraa i roto i te tupuraa.
E
täpaò no te haèhaa te pärahiraa i te pae âvae o te Fatu e faaìte i te fäìraa o
to na iho hinaaro e te here ia haapiihia mai.
Te
faaìte ra teie huru fëruriraa e te tuu ra tätou i te hiti te mau faa-ànaana-tae-raa
i räpaeàu no te püpü ia tätou iho no te faaroo e no te fëruriraa.
Te
tiàraa teie no te pipi i roto i te taère àti Iuta, ua faataahia te pärahiraa
i te pae âvae o te òrometua no te feia haapii e hinaaro ra e fänaò i te
haapiiraa parau-vaha-hia.
Na
te mäìtiraa i te mau òhipa mätamua tei faahohoàhia e Märia e tuu i te auraa e
te Metia e ta Na parau i nià aè i te mau òhipa atoà, e tae noa atu i te hoê
òhipa maitaì.
Faa-òhipa-raa
no tätou i teie mahana.
Mäoti/mäori
i te rave-rü-raa i te hoê òhipa i te tahi atu, te tïtau mai ra teie òhipa ia tätou
ia :
A
faatupu i te mau taime maniania òre e te faarooraa na roto i te pure.
A
ìmi i te aro o Ietu na mua aè i te hoê täviniraa e aore rä, te färiiraa.
A
pee i te hoê tiàraa mai roto mai i te âau o te huna-òre-raa i te parau a te
Atua.
Täutururaa.
E
tià ta òutou e hiò i te tahi atu mau tuhaa i reira te faarooraa e tupu ai na
mua aè i te òhipa, mai teie te huru :
Taramo
46 ìrava 10, " A faatupuä na, ia ìte mai e, o vau te Atua "
Iatöpo
pene 1 ìrava 19, " Ia rü te taata i te faaroo, ia haere maine/itoito i te
parau "
A
fëruri e nahea teie hiòraa e täuturu ai e täui ai i to òutou oraraa i te pure,
to òutou auraa e o vëtahi ê, e ta òutou fafauraa i ta òutou täviniraa.
Märamaramaraa
i te faarooraa e te färiiraa ia au i ta tätou taiòraa.
Te
tapitapi ra o Märeta no te äupuru e te färii maitaì, areà o Märia ra, te pärahi
ra ia i te pae âvae o Ietu no te faaroo i ta na parau.
Ua
ìte o Ietu i te faufaa o te färiiraa, ua haapäpü rä ò ia e hoê anaè mea faufaa
e ua mäìti o Märia i te mea maitaì aè o te òre roa e ìriti-ê-hia atu ia na.
Faarooraa
: te " tuhaa
maitaì roa aè "
Ua
faataahia te tiàraa o te pipi i te pae âvae o te fatu no te
mau taata tei hinaaro ia färii i ta na haapiiraa.
Na
te haèhaa e te manaò mauruüru e faaìte i to tätou türuìraa i nià i te parau a
te Atua e te mäìtiraa ia tuu i te hiti te mau faa-àrearea-raa e te àrepurepuraa
no te pure e no te fëruri-maite-raa.
Ua
haamahora o Märia i to na âau ia Ietu ma te färii maitaì, ma te tïtau manihini
ia na ia tomo eiaha noa i roto i te fare, i roto atoà rä i to na oraraa i te
pae värua.
Te
haapäpü ra o Ietu e èita teie tuhaa o te faarooraa e te vairaa mai e nahonaho
ia täuihia, noa atu te mau òhipa i rävehia i te mau mahana atoà.
Täviniraa
: te färii-maitaì-raa
e te faaea-hau-noa-raa.
I
roto i te mau peu färii-pöpou-raa i te tahi mau pae fenua, te vai ra te
färii-maitaì-raa, te höroiraa i te âvae, te faatävairaa i te hinu, te püpüraa i
te maa e te mau täpaò tämärüraa no räpaeàu mai no te faatura e
no te faahanahana i te hoê òrometua.
Ua
rau te huru o te mau òhipa e ravehia nei e Märeta e te mau manaònaòraa e rave
rahi e te mau haapeàpeàraa no nià i te òreraa e täuturuhia e Märia, o te
faatupu mai i te hoê fifi i roto ia na iho e i roto i te auraa.
E
mea maitaì te manaò maitaì, e mea maitaì te täviniraa a Märeta, te ra rä, no to
na peàpeà rahi, àita atu ra ò ia e ìte faahou ra i te mea faufaa roa e te täpeà
ra te reira ia na ia ìte i te hau o te vairaa i mua ia Ietu.
Te
faaäraraa no nià i te räveraa i te òhipa mai tei faahaamanaòhia te fifi no te
räveraa i te òhipa viivii òre, o te faateimaharaa ia i te âau e te faa-ätea-raa
ia tätou i te fëruri-noa-raa e tae noa atu i roto i te mau òhipa o te mau mahana
atoà.
Te
haapiiraa a Ietu.
Àita
o Ietu e faahapa ra i te färiiraa, te tuu ra rä ò ia i te täpaò i nià i te
pärahiraa mätamua o te faarooraa i te parau no nià i te rü-noa-raa o te mau òhipa,
i te mea no Ietu te hinaaro.
"
E Märeta, e Märeta, te haapeàpeà nei òe no te mau mea e rave rahi ; e mea ïti
rä te mau mea e hinaarohia, aore rä hoê anaè : ua mäìti Märia i te mea maitaì
aè, e òre roa ia e ìriti-ê-hia atu ".
Te
tïtau nei te Faarooraa, te Täviniraa :
A
färii e o te täairaa e te Atua te tumu e te faito o te mau òhipa atoà.
A
tuu i te faarooraa e te pure i te âau o te täviniraa ia faaüruhia e ia päturuhia
e te faaroo.
Te
mau faaòhiparaa.
A
faanaho i te mau taime mämuraa e te taiòraa Pîpîria hou a haamata ai i te hoê ôpuaraa
aore ra te täviniraa.
A
ani i te Fatu ia ärataì i te mau täahiraa atoà hou a rave ai i te òhipa.
A
faatupu i te hoê huru o te pure i roto ia òutou iho noa atu e te tävini ra òutou
: a tiàtonu tämau i nià i te aro o te Atua.
Te
taa-ê-raa i roto pü i te fëruri-maite-raa e te òhipa : mai te mau âpotetoro Òhipa
pene 6 ìrava 4, a faaea itoito noa i te pure e i te faaiteraa i te parau.
Heuraa
Ìrava.
-Taramo
15, 3 O tei òre
i ôhumu to na arero, o tei òre i hämani ìno i te taata tupu ra, o tei òre i
färii i te parau ìno i to na tauà.
-Tënete 18, 10 Ua nä ô mai ra ò ia E hoì mai a
vau ia òe nei ia tae i te tau mau ra ; e ìnaha, e tamaitihia ta to vahine ta
Tara. Te faaroo mai ra Tara i taua parau ra ; tei te ùputa o te fare ra.
-Torota 1, 27 o ta te Atua ia i hinaaro i te
faaìte i te maitaì rahi hanahana o ta na parau àro nei, i roto i te Ètene ra, òia
hoì te Metia i roto ia òutou i noaa ai te manaò ora.
-Ruta èv.
10, 42 hoê roa
rä mea tià, e ua rave iho nei Märia i taua mea tià ra, e òre roa hoì ta na e
riro ê.
Faaitoitoraa.
Te
manaò färii : te hoê èà no te färii-poupou-raa e te hanahana.
🌿 Parau faatià.
E
te Fatu e, te färii nei au ia haere ma te parau-tià, ia täpeà i to ù arero i te
mau ìno atoà, ia faatura i to ù taata tupu mai te hoê hiòraa no to òe ra aro.
Te färii nei au i ta òe fafauraa, e tae noa atu i roto i te maniania òre o te
tiaìraa, mai ia Tara i roto i te fare ìe, ma te faaroo i te parau faaìte no te
ora. Te färii nei au i te Metia i roto ia ù, eiaha mai te hoê manaò atea, mai
te hoê rä tiàturiraa ora, te hoê hanahana o te täui. Te hinaaro nei au e pärahi
i pïhaì iho i to òutou âvae, mai ia Märia, ma te mäìti i te tuhaa o te faaàmu i
te värua e o te òre roa e moè.
✨ Hiòraa i te pae värua.
Te
âmui ra teie mau ìrava i te hoê ôrama no nià i te taata faaroo mai te hoê taata
e pärahi ra i roto i te tiàhapa o te Atua, mai te hoê e tiaì ra i te parau, te
hoê färii i te parau tapu, e te hoê taata amo i te hanahana. Èi
reira te färiiraa e riro ai èi òhipa faufaa : ia parau i te parau tià, ia
aroha, ia tià i mua i te aro o te Metia, e ia faarahi i te fëruri-maite-raa. O
te hoê ïa tiàraa no roto roa mai o te hoê i te mau ture o te Taramo, te faaroo
o Àperahama, te faaìteraahia mai e Pauro, e te paari o Märia.
Te
faataa ra te parau tumu o te pehepehe e maha taura pîpîria faufaa roa no te
faaite i te hoê noa poroì : te täairaa piri roa i roto pü i te Atua e te taata,
tei ìtehia na roto i te parau-tià, te parau tapu, te vairaa mai, e te faarooraa.
1.
Te parau-tià e te parau mau mai roto mai i te Taramo 15 ìrava 3, te piiraa no
te hoê oraraa
aore e pari haavareraa aore rä e faahaparaa. Te haapäpüraa i te haavare òre o te âau èi
tïtauraa no te färii i te moàraa.
2
Te fafau mai nei te mau päpaìraa moà Tënete pene 18 ìrava 10 no te faahaamanaò
ia tätou i te haapaò maitaì o te Atua, o te faatupu i te mea e òre roa e tupu
te fänauraa i fafauhia. Äupuru i te tiàturiraa i roto i te mau roimata e te mau
tiaìraa.
3
Te färaa mai o te Metia o te ìritiraa ia i te taoà rahi Torota pene 1 ìrava 27
i roto i te feia faaroo atoà : Te Metia i roto ia tätou nei, o te tumu ia no te
hanahana e te ora. Te parauraa e, na teie vairaa e täui i to tätou mau uaua èi
tähora pape no te tiàturiraa.
4
Te faarooraa e te mäìtiraa i te faaüruraa i roto i te Ruta èv. Pene 10 ìrava 42
no te haapäpü i te huru o Märia : te mäìtiraa i te " tuhaa maitaì "
òia hoì te Parau. Na roto i te haapotoraa i teie na taura e maha. No reira, te
tïtau manihini nei te pehepehe ia tätou ia ora i te hoê faaroo àueue òre : te
parau-tià i roto i te värua, te tiàturiraa i te mau fafauraa, tei haamaitaìhia
e te taeraa mai o te Metia, e te faaàmuraahia e te faaroo-maitaì-raa i te
Parau.
Pehepehe.
I
roto i te marü o te mau àre e te âau haavare òre,
Ua
ìte au i ta ù mau parau, ma te haavare òre,
Ma
te uira òre, e tärava te parau mau i raro,
Ma
te haèhaa e te märamarama i te hoê mori hinu i te atea ê i te mau ata hanahana.
I
roto i te tereraa o te mau tau,
E
ìtehia te ànaana mure òre
I
nià i te ìriatai,
Te
huero o te mau roimata i raro ae i te raì
Te
pärahi nei te Metia i roto i to ù nei oraraa,
E
te vai nei te hoê taoà aroha tei täraihia
I
raro aè i te moana i roto i to ù mau fänoraa
O
te faaära nei i to ù nei värua.
Ma
te pärahi noa i te ùputa o te muhu òre,
E
mäìti au i te faaroo ia Maria i teie taime,
E
rave au i te tuhaa ora Ta Òe e parau mai nei ia ù,
I
te vahi moà e i te feàa i teie vahi moà, e ìte to ù âau i te òaòa.
Teraì
òr. Faatura.
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire