jeudi 4 décembre 2025

Mätaio 11, 2-11, Te òaòa e te puai i te tiàturiraa i te Atua.

 

Täpati 14 no Tema/Titema 2025.

TIAIRAA TORU

Te òaòa e te puai i te tiàturiraa i te Atua.




Mau Taiòraa.

Taramo 146, E maitaì te taata ia Tiàturi i te Atua.

Te Fatu, te pāruru o te feiā paruparu

1 E haamaitaì ia Iehova A haamaitaì ia Iehova, e ta ù vārua !

2 E haamaitaì au ia Iehova, òi vai aè to ù ora, e himene au i ta ù Atua, òi vai aè au nei.

3 Eiaha e tiàturi i te hui arii, e te taata atoà, aita hoì o na e ora.

4 Te reva nei hoì to na vārua, te hoì nei   ò ia i to na ra repo, mou roa atu ra ta na i ôpua i taua mahana ra.

5 E ao to na tei te Atua o Iatōpa te tāuturu ia na, e tei to na Atua, tei ia Iehova to na tiàturiraa.

6 O tei hāmani i te mau raì e te fenua, te tai e te mau mea atoà i roto ra. O tei haapaò i te parau-mau na na e a muri noa atu.

7 O tei faatià mai i te feiā i hāmani-ìno-hia, e ua hōroà mai i te māa na tei poìa ra ; o Iehova tei tātara i tei tāpeàhia ra :

8 o Iehova tei faaàraàra i te mata o tei matapō ra ; o Iehova tei faatià i tē faahaèhaahia ra ; o Iehova tei hinaaro i te feiā parau-tià ra.

9 Te faaora nei Iehova i te mau taata èê ra, te tāuturu nei ò ia i te ôtare e te vahine ìvi ra, âreà te haereà o te paieti òre ra, e huri-ê-hia ia.

10 E vai arii mai ā Iehova e a muri noa atu. O to Atua, e Tiona, e tae noa atu i te mau uì atoà ra.

Hareru Ia.

Heuraa Manaò.

Te tahi ìrava tumu o te Salamo 146 o te ìrava 5 ia : 5 E ao to na tei te Atua o Iatōpa te tāuturu ia na, e tei to na Atua, tei ia Iehova to na tiàturiraa. Teie te tahi parauraa, E ao to te Atua o Iatōpa tei tāuturu mai, tei to na tiàturiraa ia Iehova to na Atua. Te tumu parau, E mataì te taata ia tiàturi i te Atua.

1. Faanahoraa

Ìrava 1 e te 2 : Aniraa a te taata iho e a te nūnaa ia ârue. Ua fafau te pāpaì taramo i te ârue i te Atua i te roaraa o to rātou oraraa.

Ìrava 3 e te 4 : Faaāraraa èiaha e tiàturi i te mau tamarii hui arii e aore rā, i te mau taata, e mea tāhuti e te tāôtiàhia.

Ìrava 5 : Parau no te haamaitaìraa : e tae mai te òaòa mau na roto i te tuuraa i te tiàturiraa i nià i te Atua.

Ìrava 6 e tae i te 9 : Faataaraa o te mau faufaa òia hoì, te mau atiriputi o te Atua : Rāhu, haapaò maitaì, parau-tià, faatiàmā, paruru i te feia paruparu.

Ìrava 10 : Haapāpūraa hopeà : E faatere te Atua e a muri noa atu, na te reira e niu i te ârueraa.

2. Irava Tumu.

E ao to tei rave i te Atua o Iatōpa èi tāuturu no na » (ìrava 5). Te tītau ra teie ìrava i te parau poroì : àita te òaòa e ìtehia i roto i te mana aore ra i roto i te faanahoraa a te taata, i roto rā i te hoê tāairaa e te Atua o te òhipa ra no te feiā i haavīhia, te feiā poìa, te feiā mau àuri, te feiā èè, te mau vahine ìvi, e te òtare.

3. Tumu parau faufaa

A tiàturi i te Atua : Te faataa nei te taramo i te paruparu o te taata e pohe te mau tamarii hui arii, àita ta rātou mau ôpuaraa e manuia, areà rā te haapaò maitaì mure òre o te Atua e vai ia e a muri atu.

Te ârueraa e te tiàturiraa : È ère te ârueraa i te mea manaò noa ; ua niuhia te reira i nià i te ìteraa o te parau-tià e te haapaò maitaì o te Atua.

Te Atua o te hiti : Te haapāpū nei te pāpaìraa i te āupururaa a te Atua i te feiā paruparu roa, ma te faaìte i to Na huru e ma te tītau manihini i te hoê faaitoitoraa no te hoêraa.

Turāmaraa

Tuhaa no te parau no nià i te Atua : O te Atua tei Rāhu (ìrava 6) e te Fatu o te tuatua, e mea piri atoa rā i te feia paruparu.

Te faaitoitoraa : Te tītau pāpū ra te taramo ia pee i te hiòraa a te Atua i roto i ta na āupururaa i te feia e haavīhia ra.

Tuhaa haamoriraa : E Taramo ârueraa (Hareruia), ia himenehia i roto i te nūnaa.

Te huru o te oraraa : Te tītau manihini mai nei te reira i te taata tātaìtahi ia māìti i rotopū i te tiàturiraa hape i te taata e te tiàturiraa mure òre i te Atua.

Ua riro te Taramo 146 èi himene no te tiàturiraa e te ârueraa. Te parau nei te ìrava faufaa (ìrava 5) e, tei roto te òaòa i te tiàturiraa i te Atua, o te haapaò maitaì ia i te Atua, o te taa ê i te paruparu o te taata e o te ìtehia na roto i te parau-tià e te parururaa i te feia paruparu roa.

Ìtaia 35, 1-10, Te Atua i Faahoì mai i te tiàturiraa mure òre.

TE TUPU-MAITAÌ-RAA O TO TE METIA PĀTIERIA. Te èà moà

1 E reàreà te mētēpara e te vāhi pāpāmarō ra no rātou ; e òaòa hoì te fenua àihere e e ruperupe hoì mai te tiare ra ;

2 e ruperupe rahi ia, e ôuàuà noa mā te òaòa e te hīmene, te ùnaùna o Repanona tē hōroàhia mai no na ; te nehenehe o Taremera e o Tārona ; e ìte te reira i te hanahana o Iehova, e te mana o to tātou Atua.

3 E faaètaèta na òutou i te rima paruparu, e tāuturu òutou i te turi turorirori.

4 E parau atu òutou i te âau taiā : Ia itoito òutou ; èiaha e mataù ; ìnaha hoì to òutou Atua. E faaìtehia mai ā te riri ; te tāhoo a te Atua ra ; òia iho tē haere hua mai e faaora ia òutou.

5 Èi reira e faaàraarahia ai te mata o te matapō ra, e àmaha hoì te tarià o te feiä tarià turi ra ;

6 èi reira te piriòì e ôuàuà noa ai mai te àiri, e hīmene mai hoì te vaha o te taata vāvā ra ; e pupū mai hoì te pāpe nā te mētēpara, e te pāpe tahe i te fenua marō ra.

7 E riro te one veàveà ra èi pape hopuna, e te repo marō ra èi pāpe pihaa anaè ; e èi te pārahiraa o te teni ra e tupu ai te âretu, e te âèho, e te tima ra.

8 Èi reira hoì te hoê èà rahi, e e èà hoì ; e maìrihia hoì te reira, o te èà moà ; aore roa e taata viivii e nā reira i te haere ; èi pīhaì atoà iho ra te Atua ia rātou, i te haereraa nā taua èà ra, e òre hoì te taata ìte òre e hapa i te reira èà.

9 Aore ia o reira e riona ; aore hoì e puaa taehae e tae mai i reira ; e òre roa te hoê e ìteā atu i te reira vāhi ; o tei faaorahia rā tei nā reira i te haere.

10 Òia ia, o tei hoohia e Iehova tei hoì mai ; e haere mai rātou i Tiona mā te ûmere ; e faatorōnahia to rātou upoo i te òaòa vaiiho taiàta. E noaa ia rātou te reàreà e te òaòa ; e te òto ra, e te mihi ra, e maùe ê atu ia.

Heuraa Manaò.

Te Ìtaia pene 35 i muri aè i te tahi mau hiòraa haavā i te faaìteraa a te pene 34 e te faaite ra i te hoê ôrama no te tiàturiraa. E taa-ê-raa puai teie : i te ānoraa, e tae mai ai te parau fafau no te faahoì-faahou-raa mai i te òaòa. E pehe teie tei pāpaìhia, e mea oraora, e te hinaaro nei ò ia e faaitoito i te hoê nūnaa tei tāpaòhia e te hopoi-tîtî-raa e tei haamāuiuihia.

Te tahi Irava faufaa

Ìrava 4 ia : 4 E parau atu òutou i te âau taiā : Ia itoito òutou ; èiaha e mataù ; ìnaha hoì to òutou Atua. E faaìtehia mai ā te riri ; te tāhoo a te Atua ra ; òia iho tē haere hua mai e faaora ia òutou. Teie te tahi huru parauraa, E parau atu i te feiā âau taiā ra, Ia faaitoito, èiaha e mataù ! Teie to òutou Atua... E haere mai ò Ia iho e faaora ia òutou.

Te tūrama nei teie ìrava i te parau poroì : O te Atua te paruru no te faaoraraa.

E faatuàti te reira i te tāuiraa o te ao nei te ùaaraa o te mētēpara, te haumi e haere ra, e himene te vava i te òhipa faaora a te Atua.

E aòraa te reira (« ia puai tātou ») e e fafauraa (« E haere mai ò Ia »).

Parau Tumu

Te faahoì-faahou-raa mai o te Atua e te tiàturiraa i te pae no te mau tau e a muri atu.

Tāuiraa e te rāhuraa : ua riro te mētēpara èi àua, èi tāipe no te ora âpī.

Te faaoraraa i te tino e te âau : e ìte te matapō, e faaroo te tarià turi, e haere te pirioì.

Èà no te moà : ua faataahia te hoê « pūrumu », faahereherehia no te feiā tei faaorahia, e ārataì atu i Tiona.

Te òaòa e te faaoraraa : e moè te òto e te hepohepo, monohia e te òaòa mure òre.

Tuatapaparaa

Ìrava 1 e te 2 : E âpiti te aru i roto i te òaòa, te hoê tāpaò no te faahoì-faahou-raa mai i te ao nei.

Ìrava 3 e te 4 : Faaitoitoraa no te feia paruparu e te mataù : E òhipa mai te Atua.

Ìrava 5 e te 6 : Te faaoraraa i te mau maì, te hoê hohoà no te faatiàmāraa hope roa.

Ìrava 7 e te 8 : Ua tāuihia te mētēpara èi vahi haumārū e te hohoà o te hoê èà moà, èi tāpaò no te hoìraa i te Atua ra.

Ìrava 9 e te 10 : Te parururaa, te òaòa e te faaoraraa no te feiā tei faaorahia, o te tomo i Tiona.

Te Ìtaia pene 35 o te hoê ia himene no te tiàturiraa : te faaìte nei te reira e, e tāui te Atua i te ano èi ora, te mataù èi itoito, te maì èi faaoraraa, te faatîtîraa ei faatiàmāraa. Te tītau nei te ìrava 4 i teie fafauraa : Te haere mai nei te Atua iho no te faaora, no te faahoì-faahou-raa mai i te raì, o te ìriti i te hoê èà moà e te òaòa mure òre.

Iatöpo 5, 7-10, A tiaì, ia itoito i te faaòromaì.

Faaòromaì, te fātata mai ra te Fatu

7 E i teie nei, e faaòromaì, e a ù mau taeaè, e ia tae mai te Fatu ra. Ìnaha hoì te faaàpu ra, te tiaì māite ra ò ia i te māa maitaì o te fenua nei, te faaòromaì māite ra hoì i te reira, e ia noaa mai te ua mātamua, e te ua hopeà ra.

8 E faaòromaì atoà hoì òutou, e faaitoito na i to òutou âau ; ua fātata roa taua haereà mai o te Fatu ra.

9 Èiaha e tāiroiro te tahi i te tahi, e a ù mau taeaè, o te faahapahia mai òutou. Ìnaha, te tià noa mai ra te haavā i te ùputa.

10 E rave, e a ù mau taeaè, i ta te mau perofeta, o tei parau mai mā te iòa o te Fatu ra, èi hiòraa i te haamahuraa i te ìno e te faaòromaì.

Heuraa Manaò.

Te mau ìrava o te èpitetore.

Te paraparau ra o Iatōpo i te mau Marū Metia e faaruru ra i te parau-tià òre e te haavīraa. I muri aè i to na faahaparaa i te feiā faatîtî taoà (Iatōpo i te 5 i te mau ìrava 1 e tae i te 6), ua faaitoito ò ia i te feiā faaroo ia faaòromaì e ia tāmau noa ā i te tiaì i te hoìraa mai o te Fatu.

Pāpaìraa  

Ìrava 7 : Tītau manihini ia faaòromaì, mai te taata faaàpu e tiaì nei i te ua no ta na mau faaàpu.

Ìrava 8 : Te aò ia haapuai i te âau, no te mea ua fatata te taeraa mai o te Fatu.

Ìrava 9 : Faaāraraa èiaha te ôhumu e te haavāraa i rotopū i te mau taeaè, tei te ùputa hoì te haavā.

Ìrava 10 : Hiòraa i te mau perofeta tei māuiui ma te faaòromaì, èi hiòraa no te feiā faaroo.

Irava faufaa

Te ìrava 8 ia : 8 E faaòromaì atoà hoì òutou, e faaitoito na i to òutou âau ; ua fātata roa taua haereà mai o te Fatu ra. Òia hoì, E o òutou atoà, e faaòromaì, e faaitoito i to òutou âau, te fatata mai ra hoì te taeraa mai o te Fatu.

Te tītau nei teie ìrava e te poroì nei : è ère te faaòromaì i te mea faaea noa, e puai rā no roto mai tei faaàmuhia e te tiàturiraa i te Metia.

Parau Tumu

Te faaòromaì e itoito ai ia tiaì noa i te Fatu. Te faatuàti ra o Iatōpo i te tiàturiraa i te hoìraa mai o te Metia : Te faaòromaì i mua i te mau òhipa tià òre.

Te puai roto ia òre e àueue.

Te autaeaèraa ma te amuamu òre e aore rā, te àmahamaharaa.

Hiòraa te mau perofeta èi mau ìte no te haapaò maitaì i roto i te māuiui.

Faanahoraa

Hohoà no te faaàpu (ìrava 7) : Tei te tau àuhune e te tau ùaaraa tiare te taata faaapu. Te faaite nei teie hohoà i te tiàturiraa e te tāpeà-maite-raa i roto i te hoê òhipa èita e haavīhia e te taata.

Tupuraa (ìrava 8) : Na te tiaìraa i te Fatu e horoà i te auraa no te faaòromaì. Ua riro te fātataraa i te hoìraa mai o te Metia èi faaitoitoraa ia tāmau noa, e ia itoito i roto i te tiaìtururaa.

Te oraraa nūnaa (ìrava 9) : E ìte-atoà-hia te faaòromaì i roto i te mau auraa āutaeaè. E haamou te muhumuhu aore ra te haavāraa i te hoêraa.

Tōhuraa (ìrava 10) : Ua riro te mau perofeta èi hiòraa no te haapaò maitaì i roto i te mau tāmataraa. Ua riro to rātou faaòromaì èi haapāpūraa te māuiui ìtehia èi faaìteraa.

Tītauraa
Te haapii mai nei o Iatōpo pene 5 i te mau ìrava 7 e tae i te 10 ia tātou e, te faaòromaì marū metia o te hoê ia puai i te pae vārua tei niuhia i nià i te tiàturiraa i te Metia. È ère te reira i te faaruèraa, o te hoê rā huru itoito : te haapuairaa i te âau, te tāpeàraa i te âmui-tahi-raa, e te fāriiraa i te faaūruraa a te mau ìte o te faaroo.

Mätaio 11, 2-11, Tiàraa Metia o Ietu e te iho tumu o te Pātireia o te Atua.

Te uiraa a Ioane Pāpetito

(Rt Èv 7.18-35)

2 E ìte aè ra Ioane ei roto i te tāpeàraa ra i te mau rāveà a te Metia ra, ua tono mai ra o ia i e toopiti puè pipi a ana ra, o tei ui mai ia na e :

3 O òe ānei tē tae mai, e e tiaì atu änei tātou i te tahi ê ?

4 Ua parau atu ra Ietu ia rāua, nā ô atu ra : A haere, a faaìte atu ia Ioane i ta òrua e faaroo nei e ta òrua e hiò nei :

5 Ua faaorahia te matapō, ua haere te piriòì, ua faaroo te turi, ua tāmāhia te rēpera, ua faatiàhia tei pohe, e ua parauhia te parau òaòa i te taata rii.

6 E o tē òre e turori ia ù nei, e ao to na.

7 E ia reva atu ra rāua, ua parau atu ra Ietu i te taata e rave rahi ra, ia Ioane : I haere òutou i te mētēpara ra e hiò i te aha ? I te âèho ueuehia e te mataì ?

8 I haere rā òutou e hiò i te aha ? I te taata i te àhuraa i te àhu marū ? Ìnaha, te feiā e àhu i te àhu marū ra, tei te fare ia o te hui arii.

9 I haere mau rā òutou e hiò i te aha ? I te perofeta ? Òia ia, e parau atu vau ia òutou : e rahi atu ia ò ia i te perofeta.

10 Ò ia hoì teie no na te parau i pāpaìhia ra e : Ìnaha, e tono vau i ta ù veà i mua ia òe, e na na e haamaitaì i to òe èà i mua ia òe na.

11 E parau-mau ta ù e parau atu ia òutou nei, i ta te vahine i fānau nei, àita atu ia perofeta rahi i ìteā ia Ioane Pāpetito nei, o tei iti roa rā i te pātireia o te ao ra, e rahi ia ia na.

Heuraa Manaò.

Te mau irava o te pene parau.

Te faatià nei o Mātaio i te pene 11 i te mau ìrava 2 e tae i te 11 i te òhipa i tupu i to Ioane Pāpetito tei tāpeàraahia i roto i te fare tāpeàraa, i to na tōnoraa i ta na mau pipi no te haere e ani ia Ietu e : ò Òe anei tei haere mai, e aore rā, e tiaì i te tahi atu taata ? Ua pāhono o Ietu na roto i te faataaraa i ta na mau òhipa : te ìte ra te matapō, te haere ra te pirioì, te tāmāhia ra te rēpera, te faaroo ra te tarià turi, te faatiàhia ra te feiā pohe, e te porohia ra te parau âpī maitaì i te feiā veve. I muri iho, ua faahanahana ò ia ia Ioane, ma te haapāpū e, te mea iti aè i roto i te Pātireia o te Ao ra, e mea rahi aè o Ioane ia rātou.

Te tahi ìrava faufaa

Irava 5 ia : 5 Ua faaorahia te matapō, ua haere te piriòì, ua faaroo te turi, ua tāmāhia te rēpera, ua faatiàhia tei pohe, e ua parauhia te parau òaòa i te taata rii. Òia hoì, Te hiò nei te matapō, te haere nei te pirioì, te tāmāhia nei te rēpera, te faaroo nei te tarià turi, te faatiàhia nei tei pohe, e ua porohia te èvaneria i te feiā veve.

Te haapoto nei teie ìrava i te òhipa tumu a te Metia ra o Ietu : te faatupuraa i te mau parau tōhu a Ìtaia e te faaiteraa i te Pātireia na roto i te mau tāpaò no te faaoraraa, te ora e te faatiàmāraa.

Tumu.

Te tahi parau tumu, Tiàraa Metia o Iesu e te iho tumu o te Pātireia o te Atua.

Àita o Ietu e pāhono ra na roto i te hoê tātararaa taa ê, na roto rā i te mau tāpaò pāpū o te faatupu i te mau Pāpaì.

E heheuhia te Pātireia na roto i te faaoraraa, te tià-faahou-raa, e te pororaa i te parau âpī maitaì i te feia veve : te tāuiraa o te mau tiaìraa a te taata.

Ua faahanahanahia o Ioane èi perofeta e èi taata na mua, tera rā, ua haapāpū o Ietu e, ua hau aè te tōmoraa i roto i te Pātireia i te rahi o Ioane : e parau mau i te faaâpīraa a te vārua teie.

Faanahoraa.

Uiraa a Ioane (ìrava 2 e te 3) : te faaìte ra i te feàa e te tiaìraa i nià i te Metia. E tià atoa te perofeta e peàpeà.

Pāhonoraa a Ietu (ìrava 4 e tae i te 6) : e mea puai aè te mau òhipa i te mau tiàraa. Ua faaāu o Ietu ia na iho i nià i te reni o te mau parau tōhu a Ìtaia (pene 35 e te pene 61).

Ârueraa a Ioane (ìrava 7 e tae i te 10) : O Ioane te veà e faaineine ra i te èà, te hoê taata faufaa roa i rotopū i te mea i faaāuhia i roto i te Faaāuraa mātamua e te Faaāuraa âpī.

Na te vahine e fānau (v. 11) : àita te rahi i roto i te Pātireia e faitohia na roto i te hanahana o te taata, na roto rā i te âpitiraa i roto i te huru âpī i haamauhia e Ietu.

Âanoraa

Te faaroo e te feàa : Te faaìte nei o Ioane e, e tuhaa te feàa no te tere o te faaroo, tera rā, te ani manihini nei Ietu ia tātou ia hiò i te mau tāpaò.

Te parau âpī maitaì no te feiā veve : te turu nei te Pātireia i te feiā i tuuhia i te hiti, tei tuuhia i te rapae, tei paruparuhia.

Tāuiraa i te mau faufaa : e faitohia te rahi na roto i te fāriiraa i te Pātireia, èiaha rā na roto i te mau ture a te taata.

Tītau manihini ia òaòa

Te mau taeaè e te mau tuahine, i teie mahana, te pii nei te Ètārētia ia tātou ia òaòa. I roto i te âau o te tiaìraa, te àma ra te hoê mori : " A òaòa i te Fatu i te mau taime atoà ; e parau faahou vau, a òaòa ! (Firipi pene 4 ìrava 4). È ère te reira i te hoê òaòa i mua noa i te ùtu, o te òaòa hohonu rā ia ìte e, te haere mai nei te Atua e pārahi i rotopū ia tātou.

Ioane Pāpetito, ìte no te tiàturiraa

Ua ui o Ioane, i roto i to na fare tāpeàraa : " O òe anei te haere mai ? ". No tātou atoà, ta Na uiraa, i roto i to tātou mau manaò feàa e ta tātou mau tiaìraa. E ua pāhono o Ietu na roto i te mau tāpaò : te ìte nei te matapō, te haere nei te pirioì, te fārii nei te feiā veve i te parau âpī maitaì. Teie te tumu o to tātou òaòa : te òhipa ra te Pātireia.

Te òaòa èi tāpaò o te Pātireia

Òaòa i roto i te mau faaoraraa e te mau faatiàraa.

Òaòa no te feiā veve tei faateiteihia e tei faahanahanahia.

Òaòa i te ìteraa e, te mea iti roa aè i roto i te Pātireia, e mea rahi ia i mua i te aro o te Atua.

È ère teie òaòa i te mea maamaa : e haere te reira na roto i te mau fare tāpeàraa, te mau pepe o taata, te mau vahi pāpū òre. Ua niuhia rā te reira i roto i te parau tapu no te haapaò maitaì a te Atua.

Ârueraa
I teie mahana, te faahanahana nei tātou i te òaòa o te òre e haavare. Te òaòa e tae mai na roto mai i te reo o te Metia i rotopū ia tātou. Te òaòa o te tāui i ta tātou mau tiaìraa èi tiàturiraa i te òhipa. Te òaòa o te tūraì ia tātou ia faaineine i te mau èà o te Fatu, èiaha no te mataù, na roto rā i te tiàturiraa. Te òaòa o te haamanaò mai ia tātou te Pātireia, na roto i te mau òhipa faaoraraa, te ôpereraa, e te aroha.

Heuraa Ìrava.

Taramo 146, 5 E ao to na tei te Atua o Iatōpa te tāuturu ia na, e tei to na Atua, tei ia Iehova to na tiàturiraa.

Ìtaia 35, 4 E parau atu òutou i te âau taiā : Ia itoito òutou ; èiaha e mataù ; ìnaha hoì to òutou Atua. E faaìtehia mai ā te riri ; te tāhoo a te Atua ra ; òia iho tē haere hua mai e faaora ia òutou.

Iatōpo 5, 8 E faaòromaì atoà hoì òutou, e faaitoito na i to òutou âau ; ua fātata roa taua haereà mai o te Fatu ra.

Mātaio 11, 5 Ua faaorahia te matapō, ua haere te piriòì, ua faaroo te turi, ua tāmāhia te rēpera, ua faatiàhia tei pohe, e ua parauhia te parau òaòa i te taata rii.

Faaitoitoraa.

Teie te hoê ârueraa i nià i te mau tumu parau no na ìrava e maha i māìtihia. E parau hoê ta rātou e faatoro ra i roto i te hoê ā aho e to te vārua : te tiàturiraa pāpū i te Atua o te haere mai no te faaora e no te faateitei i to Na nūnaa.

Te parau tumu.

Te òaòa e te puai i te tiàturiraa i te Atua. Te parau nei teie mau irava e, o te Fatu te tāuturu o te âau tiàturi, e te haere mai nei ò Ia ma te mana e te aroha, e faaora e e faateitei ò Ia i nià, e te ani manihini nei ò Ia ia tātou ia faaòromaì a tiaì ai tātou i to Na Pātireia.

Arueraa.

Taramo 146 ìrava 5 E ao to na tei Atua o Iatōpa tei tāuturu mai ia na, tei to na tiàturiraa ia Iehova to na Atua.

I ô nei, ua tāaihia te haamaitaìraa èiaha i te mau taoà māteria, i te tiàturiraa rā i te Atua.

Te ârueraa, o te haapaò maitaì ia o te Atua : o te Fatu te tāuturu pāpū, te hoa àueue òre.

Te haamanaò mai ra te pāpaì taramo e ua niuhia te òaòa mau i roto i te tiàturiraa.

Ìtaia 35 ìrava 4 E parau atu i te feiā âau taiā e, Ia faaitoito, èiaha e mātaù. A hiò na i to òutou Atua... Te haere mai nei ò Ia iho no te faaora ia òutou.

Te ârueraa, o te itoito ia e te tāmahanahanaraa.

Àita te Atua i atea ê : E haere mai ra ò ia iho, ma te parau-tià e te marū.

Ua riro teie ìrava èi faaìteraa no te upootiàraa i nià i te mataù, te hoê aniraa manihini ia tiàturi.

Iatōpo 5 ìrava 8.

E faaòromaì atoà òutou, e faaitoito i to òutou âau, te fatata mai nei hoì te taeraa mai o te Fatu.

Te ârueraa, no te faaòromaì i roto i te itoito, no te tiaìraa tuutuu òre.

Te faaitoito ra o Iatōpo ia tātou i te hoê tiàturiraa o te òre e àueue noa, no te mea tei te ùputa te Fatu.

E riro mai te faaòromaì èi puai no te vārua e te tino, èi haapaò maitaì i roto i te roaraa o te tau.

Mātaio 11 ìrava 5.

Te ìte nei te matapō, te haere nei te pirioì, te tāmāhia nei te rēpera, te faaroo nei te tarià turi, te faatiàhia nei tei pohe, e ua porohia te èvaneria i te feiā veve. Te ârueraa, no te mana faatiàmā ia o te Metia.

Ua faatupu o Ietu i te mau tāpaò o te Pātireia : te faaoraraa, te tià-faahou-raa, te faaāraraa i te feiā veve. Ua riro teie ìrava èi hīmene no te ora âpī, te hoê faaìteraa no te tiàturiraa tei tupu.

Haaputuraa pehepehe teie Ua riro teie mau ìrava èi hei no te tiàturiraa :

Te himene nei te Taramo i te òaòa o te tiàturiraa.

Te faaìte nei Ìtaia i te puai e te tāmahanahanaraa.

Te aò nei ra o Iatōpo ia faaòromaì i roto i te tiaìraa.

Te faaìte ra Mātaio i te tupuraa i roto ia Ietu Metia.

Te parau mai nei rātou e : E ao to tei tiàturi, no te mea te haere mai nei te Atua, e faaora te Atua, te fatata mai ra to na Pātireia.

Pehepehe.

Te òaòa e te puai o te tiàturiraa i te Atua

I roto i te tiaìraa, e maraa to tātou âau,

Tei haere mai nei, te māramarama.

Te morohi ra te pō, te fāura mai ra te poìpoì,

Te haafatata mai ra te Atua, no te faaòre te mātaù.

 

E ao to te taata o tei tuu i to na tiàturiraa,

Èiaha i nià i te àuro, è ère hoì i te mana,

I te Atua haavare òre rā e te marū,

O tei faateitei i tei haèhaa, o tei haere mai i pīhaì iho ia tātou.

 

A faaitoito, èiaha e mataù faahou,

Teie to òe Atua, te tāpeà nei ò Ia i to òe na rima.

E riro te faaòromaì èi upootiàraa,

Ia tūrama anaè te tiàturiraa i te tuatua.

 

Te ìte nei te matapō, te òri nei te pirioì, te himene nei te feia vāvā,

Ua fānau faahou mai te feia pohe.

Te faatupu nei te Mesia i te fafauraa :

E ùaa te òaòa, e tià mai te tiàturiraa.

 

E i teie tau no te tiaìraa toru

Te haere mai nei te Atua no te faaora,

Te haere mai nei te Atua no te faaora,

E te matara nei to na Pātireia i te tau a muri noa atu.

 

Teraì òr. Faatura.

 

mercredi 3 décembre 2025

Mātaio 3.1-12, Âmui-tahi-raa o te ao i te Metia, niuhia i nià i te fāriiraa.

 

Tāpati 7 no Tema/Titema 2025.

ÔROÀ TIAÌRAA PITI

Âmui-tahi-raa o te ao i te Metia, niuhia i nià i te fāriiraa.




Mau Taiòraa.

Taramo 72, Te tiàraa arii o te Metia i te ao atoà nei e te parau-tià.

E pure i te Atua ia haamaitaì i te arii

1 Taramo. Na Toromona. A hō mai na, e te Atua, i te mau parau au na òe ra na te arii, e te parau-tià na òe ra na te tamaiti a te arii.

2 E haavā ò ia i to mau taata mā te parau-tià, e to òe ra mau taata haèhaa mā te parau au.

3 E hōpoi mai te mau mouà i te hau i te mau taata, e te mau âivi hoì mā te parau-tià.

4 Na na e faaāu i te parau i te haèhaa io te mau taata ra ; e te tamarii a tei àti i te veve ra, na na e faaora ; e e haavī ôfatifati roa ò ia i tei hāmani ìno ra.

5 E mataù rātou ia òe mai te mahana e te mārama e vai nei i te mau uì atoà ra.

6 E riro ò ia mai te ua i nià i te àihere motu âpī ra, e mai te tuāua e faararirari i te fenua nei.

7 I to na ra tau e tupu roa ai te parau-tià, e rahi roa hoì te hau, òi vai aè te mārama.

8 E riro ò ia ei arii mai te tahi miti e tae noa atu i te tahi miti, e mai te pape ra e tae noa atu i te hopeà o te fenua.

9 To te mētēpara ra, e piò ia i raro ia na, mitimiti to na mau ènemi i te vari.

10 E àufau mai te mau arii no Taretita e to te mau fenua rii i te taoà : te mau arii o Tehepa e to Tepa tē hōpoi mai i te ō.

11 E hope roa te mau arii i te tāhopu i mua ia na, e hope roa te mau fenua i te auraro ia na.

12 O tei veve ra e ua tiàoro mai ra, na na ia e faaora, e tei àti ra e àita o na e tāuturu.

13 E faaherehere ò ia i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoì ò ia i te feiä taoà òre ra ;

14 e faaora ò ia ia rātou i te haavare e te rave ìno ra, e to rātou toto e riro ei mea taoà na na.

15 E tià ò ia i te oraraa. E hōroàhia mai te àuro o Tehepa ra na na. E pure tāmau hoì te taata ia na, e haamaitaì hoì rātou ia na, àita e mahana e tuua.

16 E riro hoì e māa tītona tei te fenua i nià i te tūpuaì o te mau mouà ra, e tei tupu ra, e àhehe ia mai te mau rāau e tupu i Repanona ra ; e ruperupe to te òire ra mai te rāau o te fenua nei.

17 E vai ā to na iòa e a muri noa atu. E vai ā to na iòa mai te mahana ra. E maitaì te taata atoà ia na, e e hope te mau fētii atoà o te fenua nei i te haamaitaì ia na.

18 Ia haamaitaìhia te Atua, te Atua o Ìteraèra, o Iehova, ò ia anaè ra tei rave i te mau mea taa ê ra.

19 Ia haamaitaìhia hoì to na iòa hanahana e a muri noa atu. Ia faaîhia hoì te mau fenua atoà i to na hanahana. Âmene ! E Âmene !

20 Te mau pure a te tamaiti a Iete ra a Tāvita, ua hope ia.

Heuraa Manaò.

O te tahi Taramo faahiahia mau teie mea tià ia haamatahia na te Ìrava 11, E hope roa te mau arii i te tāhopu i mua ia na, e hope roa te mau fenua i te auraro ia na. Òia hoì, E piò te mau arii atoà ia na, e haamori te mau fenua atoà ia na. Te tumu parau mātamua teie, o te tiàraa arii o te Mesia, e te ao atoà nei, niuhia i nià i te parau-tià, te hau, e te parururaa i te feiā veve.

Te tahi tuatapaparaa i te Taramo 72.

1. Te mau parau turu

 Ua parauhia e na Toromona teie taramo aore ra ua pāpaìhia no te faahanahanaraa ia na, tera rā, ua hau atu te reira i te faanahoraa o te àamu : te faaìte ra ò ia i te arii maitaì roa, te hoê hohoà no te Metia.

Te piti teie o te tuhaa o te mau puta Taramo 51 e tae i te 72, ma te tāpaò i te hoê tāuiraa i rotopū ia Tavita e tae noa atu i to na ruhiruhiāraa.

2. Faanahoraa Te mau ìrava 1 e tae i te 11 :

Te pure no te hoê arii parau-tià. Ua anihia i te Atua ia horoà i te arii i te àravihi no te haavā ma te tià, no te paruru i te feia veve, e no te hopoi mai i te hau.

Ìrava 12 e tae i te 17 : Faataaraa no te faatereraa a te metia : faaoraraa tei haavīhia, ruperupe, no te ao atoà o te pātireia.

Ìrava 18 e tae i te 20 : Te tuatapaparaa hopeà, te haamaitaìraa a te Atua, e te faaotiraa o te haaputuraa.

3. Irava tumu te ìrava 11ia : E hope roa te mau arii i te tāhopu i mua ia na, e hope roa te mau fenua i te auraro ia na. Òia hoì, ia piò mai te mau arii atoà ia na, ia haamori te mau fenua atoà ia na ». Te faaìte ra teie ìrava i te huru o te faatereraa a te metia i roto i te ao atoà nei. Te faaìte ra te reira i te hoê tiàraa arii o te hau atu ia Ìteraèra, ma te faahohoà i te fāriiraa i te Metia te mau nūnaa atoà.

4. Mau parau tumu.  

Te tiàraa arii o te Metia na te ao atoà nei e te parau-tià.

Ua faataahia te arii mai te hoê pāruru no te feia veve e te haavīhia (ìrava 2, 4, 12 e tae i te 14).

E hopoi mai ta na faatereraa i te parau tià e te hau (ìrava 3 e te 7).

Ua faaāuhia ò ia i te ua maitaì o te faahotu i te fenua (ìrava 6).

Ua tae roa to Na mana i te mau hopeà o te fenua nei (ìrava 8 e tae i te 11).

No reira, ua riro teie taramo èi pure e èi tōhu : te ani nei ò ia i te Atua ia haamaitaì i te arii o te fenua nei, te faaìte atoà ra rā ò ia i te faatereraa tià roa a te Metia.

5. No Ìteraèra : te tiàturiraa i te hoê arii parau-tià, te hoê taata haapāpū i te hau.

No te Marū Metia : te tiaìraa i te Metia, te arii tāvini o te ao nei, o te faahohoà nei i te parau tià a te Atua e te faatiàmāraa i te feiā haavīhia.

No te Papa Haamori : e taramo teie e haamanaò ra i te mau arii e haere mai e pūpū i te mau ō na te Metia.

Tītauraa :

Ua riro te Taramo 72 èi pure arii o te riro mai èi ôrama no nià i te Metia. Te faaìte nei te ìrava 11 i te tiàraa o te faatereraa a te arii tāvini. Te tahi parau tumu, o te parau-tià ia e te hau no nià i te Metia, ma te haapaò taa ê i te feiā veve e te feia haavīhia. Te faatuàti ra teie taramo i te tiàraa arii o Tavita i te tiàturiraa o te hoê faatereraa a te Atua na te ao atoa nei o te tumu atoà ia i roto i teie tiaìraa piti.

Itaia 11.1-10, Tiaturiraa i te Mesia te hau no te ao atoà nei.

Âmaa no roto i te Tumu no Iete. Te hoê Tāvita âpī

1 E tupu te hoê ohi no roto i te tumu ra o Iete ; e riro te hoê aveave no roto i to na aa i te hotu rahi.

2 E vai ā te vārua o Iehova i nià ia na ; te vārua o te paari e no te ìte ; te vārua faaaò e no te pūai ; te vārua no te ìte, e no te mataù ia Iehova ;

3 e rahi hoì to na ìte i te mataù ia Iehova ; e òre hoì ta na parau e faaāuhia i tei ìteā e tana mata ; e òre hoì ò ia e aò i ta to na tarià i faaroo ra ;

4 haavā rā ò ia i te taata rii mā te parau tià ra ; e tuu hoì ò ia i te parau-au i te feiā māmahu o te fenua nei : e tāìri ò ia i te fenua nei i te papaì ra o ta na vaha ; e pohe te paieti-òre ia na i te mataì o to na vaha.

5 E te parau tià ra, o te tātua ia o ta na tāuupu ; e te parau mau ra, o te ruuruu ia o ta na ôpū.

E ora âmui te ruto e te māmoe

6 E reira te ruto e pārahi atoà ai rāua o te ârēnio ; e te nēmera e te pinia māmoe, e âpiti atoà ia i te taòtoraa ; e te fanauà puaatoro, e te riona âpī, e te puaatoro haaporia ra, hoê ā âmuiraa mai, e na te hoê tamaiti iti e ārataì.

7 Te puaatoro âpī ra, e te tāpa maiaa ra, hoê ā ia àmuraa, e hoê ā taòtoraa to te fanauà. E àmu hoì te riona i te àihere mai te puaatoro atoà ra.

8 E haùti noa hoì te tamarii àiū i te âpoo o te âtepi, e te tamaiti no maìri aè te ū ra, e tuu ia i te rima i nià i te pūpūniraaa o te tefo ra.

9 E òre rātou e haùti, e òre e rave ìno, i to ù atoà nei mouà moà, te nā reira mai ra Iehova ; e î hoì te fenua i te ìte ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.

Te hoìraa o te feiā hōpoi-tītī-hia no Ìteraèra

10 E ia tae i taua mahana ra, e ìteā mai ai te hoê no te tumu ra o Iete, e tià i nià èi reva no te taata, e ìmi hoì te mau fenua atoà ia na ; e maitaì māite to na faaearaa.

Heuraa Manaò.

Ua riro te Ìtaia pene 11 i te mau ìrava 1 e tae i te 10 èi tuhaa no te mau parau no nià i te Metia. I muri aè i to na faahaparaa i te parau-tià òre e te faaāraraa i te haavāraa, ua ìriti te perofeta i te hoê hiòraa no te tiàturiraa : te hoê ànanahi tei tāpaòhia e te parau-tià, te hau, e te faahau o te ao atoa nei.

Te ìrava 1 o te tahi ia tumu no teie pene parau : 1 E tupu te hoê ohi no roto i te tumu ra o Iete ; e riro te hoê aveave no roto i to na aa i te hotu rahi. Òia hoì, E tupu mai te hoê ohi mai roto mai i te tumu o Iete ; mai roto mai i to na mau aa e hotu mai ai te hoê àmaa ». No te aha teie ìrava i riro ai èi mea faufaa, te faaìte ra te reira i te hohoà o te Metia mai te hoê tumu rāau âpī e matara mai mai roto mai i te hoê tumu rāau e au ra e ua pohe.

O Iete te metua tane o Tavita : te faaìte nei te pāpaìraa i te huaai o Tavita, te taata e amo i te faaâpīraa.

Te toeà o te ìrava e ìtehia te paari o te vārua, faatereraa i te parau-tià, faatupu hau i roto i te ao nei mai roto mai ia i teie fafauraa mātamua.

Te tahi parau tumu, o te tiàturiraa ia no nià i te Metia e te hau o te ao nei.

Te Metia a Tavita : e arii haèhaa tei î rā i te Vārua Atua.

Te parau tià e te parau mau : e haavā ò ia èiaha na roto i te hohoà, na roto rā i te parau mau.

Te hau o te ao nei : te ora âmui nei te mau puaa ènemi, ei faahohoàraa no te hoê rāhuraa tei faahauhia.

Te huru o te ao nei : e fāriu te mau nūnaa i nià ia Na, te hoê tāpaò no te faaoraraa e pūpūhia i te taatoàraa.

Faanahoraa.

Ìrava 1 – Hohoà o te rāau tupu : fanau-faahou-raa → tāmau noa i te reni a Tavita.

Ìrava 2 e te 3 – Hitu horoà a te Vārua, paari, māramarama, aòraa, puai, ìte, mataù i te Fatu → îraa pae vārua.

Ìrava 4 e tae i te 5 – Te parau-tià vaamataèinaa : parururaa i te feia veve e te haavīhia, faahaparaa i te feia ìino.

Te mau ìrava 6 e tae i te 9 – Te ôrama o te parataito : te au-maite-raa i rotopū i te puaa taehae e te mau puaa rata, te parururaa i te tamarii → te faahoì-faahou-raa mai i te rāhu.

Ìrava 10 – Te Ao nei : ua riro te oho a Iete èi tāpaò no te mau nūnaa, te haaputuputuraa → te mau taata e te mātararaa i te ao atoa nei.

Te auraa i te pae faaroo e te tāipe Metia : faaāraraa no nià i te Metia i roto i te parau marū metia.

Te aru e te reva o te ao nei : te faaāuraa i te mau mea atoà i rāhuhia.

Papa Haamori : e ārataì i te haamoriraa i roto i te tau no te tau no te faaâpīraa i te ao atoà.

Pehepehe : te faaìte nei te mau hohoà o te mau rāau tupu e te mau puaa i te hoê tiàturiraa pāpū e te ìte-pāpū-hia.

Èi tītauraa : Irava 1 tei faatumuhia E tupu te hoê ohi no roto i te tumu ra o Iete ; e riro te hoê aveave no roto i to na aa i te hotu rahi. Òia hoì, E tupu mai te hoê ohi no roto mai i te tumu o Iete.

Te tahi tumu parau : Te tiàturiraa metia o te hoê faatereraa parau-tià e te hau i roto i te ao nei, i reira te rāhu e faafaīte ai e haaputuputuhia ai te mau nūnaa.

Rōma15, 4-9, Te fāriiraa te tahi i te tahi i roto i te Mesia.

4 Te mau parau atoà hoì i pāpaìhia i mūtaa iho ra, i pāpaìhia ia ia ìte tātou ; ia noaa to tātou tiaìraa, i te faaòromaì e te māhanahana o te parau i pāpaìhia ra.

5 E i teie nei, ò ia haafāito mai te Atua no na te faaòromaì e te māhanahana i to òutou âau, òutou òutou iho, ia au i te hinaaro o te Metia ra o Ietu.

6 Ia haamaitaì òutou i te Atua, i te Metua o to tātou Fatu ra o Ietu Metia, mā te âau hoê, e te vaha hoê.

Te Metia, te tāvini no te tāatoà

7 E i teie nei, e fārii òutou ia òutou iho mai te Metia i fārii mai ia tātou nei ra, ia maitaì te Atua.

8 Teie ta ù parau, e tiàtono Ietu Metia no te peritome ia ìteā te parau-mau a te Atua, e ia tupu te parau i parauhia mai i te feiā tupuna ra.

Heuraa Manaò.

Te faaitoito ra o Paulo i te feia faaroo ia faaòromaì, ia hoê, e ia fārii te tahi i te tahi, ma te faaìte e ua haere mai te Metia no te tāvini i te mau àti Iuta e te mau Ètene, ma te faatupu i te mau parau tapu e ma te faaìte i te aroha o te Atua.

Te ìrava 7 o te tahi ia ìrava e tià ia faarirohia èi tumu no teie pene parau : 7 E i teie nei, e fārii òutou ia òutou iho mai te Metia i fārii mai ia tātou nei ra, ia maitaì te Atua. Òia hoì, E teie nei, e fārii pōpou òutou te tahi i te tahi, mai ta te Metia i fārii mai ia òutou, èi hanahana no te Atua. Te pii nei teie ìrava no te hoêraa e no te fāriiraa i te tahi e te tahi, niuhia i nià i te hiòraa i te Metia. Òia hoì, Te hoêraa i roto i te taa-ê-raa, niuhia i nià i te tiàturiraa e te fāriiraa i te tahi e te tahi i roto i te Mesia.

Te faaìte ra o Pauro e : Te faaàmu nei te mau pāpaìraa moà i te tiàturiraa e te tāpeà-maite-raa (ìrava 4).

O te Atua te tumu no te faaòromaì e te tāmahanahanaraa, o te ārataì atu i te hoêraa (ìrava 5 e te 6).

Ua haere mai te Metia no te faatupu i te mau fafauraa i ravehia e te mau àti Iuta e no te ìriti i te aroha i te mau Ètene (ìrava 8 e te 9).

Na te fāriiraa i te tahi e te tahi e faahanahana i te Atua e e faaìte mai i ta Na faanahoraa no te ao atoà.

Tuatapaparaa :

1. Te òhipa a te mau pāpaìraa moà (ìrava 4). Ua horoàhia mai te mau pāpaìraa moà no te haapii. E faatupu te reira i te tuutuu òre e te faaitoitoraa, o te ārataì i te tiàturiraa. Te faatuàti ra o Pauro i te taiòraa Pîpîria i te oraraa nūnaa : te turu ra te Parau i roto i te mau tāmataraa.

2. Te Atua, te tumu no te faaòromaì e te âmuiraa (ìrava 5 e te 6 Ua piihia te Atua " te Atua no te faaòromaì e te faaitoitoraa ". Te âmuiraa o te feiā tiàturi, tei nià ia i te hoê noa reo : te faahanahanaraa i te Atua ma te âau hoê e te vaha hoê. È ère te hoêraa i te âmuiraa, o te au maite rā i roto i te taa-ê-raa.

3. Fāriiraa te tahi i te tahi (ìrava 7).

O te Mesia te hiòraa : ua fārii pōpou ò ia i te mau taata atoà, te àti Iuta e te mau Ètene. E riro mai te fāriiraa te tahi i te tahi èi òhipa no te faaroo e no te ârueraa.

Teie te tumu o te ìrava : e mea tià i te nūnaa ia faaìte i te fāriiraa a te Atua.

4. Te Metia, te tupuraa o te mau fafauraa (ìrava 8 e te 9).

No te mau àti Iuta : te haapāpū nei ò ia i te mau fafauraa i ravehia e te mau pātereareha.

No te mau Ètene : te faaìte nei ò ia i te aroha o te Atua.

E faaoraraa na te ao atoa nei, e te hoêraa o te Ètārētia o te tāpaò ia no teie huru o te ao nei.

Te âanoraa Pae vārua : e faaàmu te Parau i te tiàturiraa e te faaòromaì. Te fāriiraa i te tahi e te tahi, o te hoê ia ìteraa pāpū no te ora o te Èvaneria.

Tāviniraa : Ua haere mai te Metia no te mau taata atoà, ma te ìriti i te mau parururaa.

Te tītau nei te ìrava tumu 7 E i teie nei, e fārii òutou ia òutou iho mai te Metia i fārii mai ia tātou nei ra, ia maitaì te Atua. Te tahi tumu parau : Te hoêraa e te fāriiraa te tahi i te tahi i roto i te Metia, niuhia i nià i te tiàturiraa tei horoàhia mai e te mau Pāpaìraa Moà e te aroha nui o te Atua.

Mātaio 3.1-12, A faaineine i te fāriiraa i te Mesia.

Ioane Pāpetito

(Mār 1.2-6 ; Rt Èv 3.1-6; Ioa 1.19-23).

1 E i te reira ra ànotau, ua haere mai ra Ioane Pāpetito, i te poro haereà èi te mētēpara i Iutea ra :

2 i te nā ôraa e : E tātarahapa òutou, te fātata mai nei hoì te pātireia o te ao.

3 Ò ia hoì teie o tei parauhia mai e te perofeta ra e Ìtaia, a nā ô mai ai ra e : E reo no te hoê i te tiàororaa i te mētēpara : E haamaitaì òutou i te èà o te Fatu, e faatītīàifaro i to na haereà.

4 Huruhuru tāmera to Ioane àhu, i tātuahia to na tāuupu i te ìri puaa. E àtarite e te meri o te fenua àihere, ta na māa.

5 Haere atu ra to Ierutarēma ia na ra, e to Iutea atoà, e te fenua atoà i te pae Ioritāna ra,

6 te pāpetitohia iho ra e ana i Ioritāna mā te fāì i ta rātou hara.

Te poroì a Ioane Pāpetito

(Rt Èv 3.7-9)

7 Ia hiò atu ra rā ò ia i te mau Fāritea e rave rahi, e te mau tātutea i te haereraa mai ia na ra ia pāpetitohia, ua parau atu ra ò ia ia rātou : E te mau fanauà èhitena e ! Na vai i faaāra ia òutou e, e maùe ê atu i te pohe e fātata mai nei ?

8 A tuu mai na i te parau e au i te tātarahapa ;

9 èiaha e manaò i roto ia òutou iho e : E metua to mātou, o Àperahama ! E parau atu vau ia òutou, e tià i te Atua ia faatupu i te tamarii na Àperahama no roto i teie nei mau òfaì.

10 Te vai nei hoì te ôpahi i te tumu rāau i teie nei ā, e e te mau rāau atoà aore i hotu mai i te huero maitaì ra, e tāpūhia ia, e e hurihia i roto i te auahi.

O tē haere mai

(Mār 1.7-8 ; Rt Èv 3.15-17 ; Ioa 1.24-28)

11 O vau nei, te pāpetito nei ia ia òutou i te pape ia tātarahapa òutou, ò ia rā o tē haere mai i muri iho ia ù nei, e mana rahi to na i to ù, e òre au e au ia hōpoi i to na tāmaa. E pāpetito ia ò ia ia òutou i te Vārua Maitaì e te auahi.

12 Tei to na rima ta na tāhiri, e tāmā māite ò ia i ta na papaìraa, e haaputu ò ia i ta na tītona i roto i te vairaa tītona, âreà te ota e tūtuì ò ia i te reira i te auahi pohe òre.

Heuraa Manaò.

No te piti o te tāpati no te Tiaìraa, te Èvaneria i haapaòhia te Mātaio pene 3 i te mau ìrava 1 e tae i te 12, o te faaìte ra i te pororaa a Ioane Pāpetito.

Te tahi ìrava faufaa tei te ìrava 2 ia, 2 i te nā ôraa e : E tātarahapa òutou, te fātata mai nei hoì te pātireia o te ao. Òia hoì, A tātarahapa, ua fatata hoì te pātireia o te ao ". Teie nei ìrava e piiraa rū na Ioane Pāpetito : te faafāriuraa èi faaineineraa no te fāriiraa i te Metia.

Te parau tumu : Te tāmāraa e te faaineineraa i te taeraa mai o te Fatu.

Te faaìte ra o Ioane e, è ère te Tiaìraa i te hoê noa tiaìraa ma te faaea noa, e taime rā no te tāmāraa, te māìtiraa e te tāuiraa.

Faanahoraa :

1. Te mau parau turu, Te fā a Ioane Pāpetito i roto i te mētepara, te hoê ia tōhu e haamanaò ra ia Ìtaia, a nā ô mai ai ra e : E reo no te hoê i te tiàororaa i te mētēpara : E haamaitaì òutou i te èà o te Fatu, e faatītīàifaro i to na haereà. Te haapāpū nei to na ahu huruhuru tāmera e ta na maa vivi e te meri ôviri i to na huru ètaèta e ta na òhipa no te âmahamaha. E faaineine ò ia i te taata ia fārii i te Metia na roto i te pāpetitoraa no te tātarahapa.

2. Poroì mātamua Piiraa no te faafāriuraa : Àita o Ioane e poro nei i te hoê tāuiraa noa, te hoê rā tāuiraa rahi o te oraraa.

Te rū no tau mure òre : Ua fatata te pātireia o te ao ra → e riro mai te tiaìraa metia èi òhipa mau.

Faahaparaa i te mau turu a te mau haapaòraa hape : Te faahapa ra o Ioane i te mau Fāritea e te mau Tātutea o te tiàturi ra e o Aperahama to rātou metua ma te òre e tāui i te faaroo.

Faaāraraa no te haavāraa : Te faaìte ra te mau hohoà o te toì i te aa o te tumu raau e te auahi e àma ra i te ota i te faufaa rahi o te piiraa.

3. Te faito o te Metia

Ua ìte o Ioane e, o ò ia anaè te taata na mua : O tei haere mai i muri mai ia ù nei, e mana rahi ia ia ù. E faaineineraa te pāpetitoraa a Ioane, areà te Metia ra, e pāpetito ia ò ia i te Vārua Moà e te auahi, òia hoì, te hoê tāuiraa i roto e te hopeà.

4. Te aniraa no te Tiaìraa o te hoê ia taime no te tāmāraa i te taata iho e i roto i te nūnaa. Te ani manihini nei te reira ia tātou ia tāmā i ta tātou mau tiaìraa : èiaha noa ia tiaì i te Fānauraa èi mahana faafaaearaa, ia fārii rā i te Metia i roto i to tātou oraraa. Te tītau nei te mau pāpaìraa i te parau mau i te pae vārua : èiaha ia mauruūru noa i te mau ôroà e aore rā, i te riroraa èi taata, ia ora rā i te hoê faaroo ora e te tāui.

Te haapiiraa a te ìrava tumu, 2 i te nā ôraa e : E tātarahapa òutou, te fātata mai nei hoì te pātireia o te ao. Òia hoì, E tātarahapa, te fatata mai nei hoì te pātireia o te ora. Te tahi Parau tumu : Te tāmāraa e te faaineineraa na roto no te taeraa mai o te Fatu.

Haapiiraa no te Tiaìraa : E tītau te tiaìraa i te Metia i te hoê âau âpī, te hoê oraraa tāui, e te āraraa i te mau manaò hape i te pae faaroo e aore rā, i te pae vaamataèinaa.

Te faaìte nei teie mau ìrava i te piiraa ûàna a Ioane Pāpetito ia tātarahapa mau : te faahapa nei o Ioane ia rātou i te haavare i te pae faaroo, te haamanaò nei o Ioane ia rātou e, èita e nāvaì te riroraa èi huaai na Âperahāma mai te mea e, àita e òhipa parau-tià, e te faaìte nei o Ioane ia rātou i te haavāraa a te Atua e fatata mai ra.

E ìtehia teie mau parau i roto i te Mātaio pene 3 i te mau ìrava 7 e tae i te 12, i reira Ioane Pāpetito e aò ai i te mau Fāritea e te mau Tātutea tei haere mai e hiò i te òhipa e tupu ra i te tāhora pāpe no Ioritāna, i te parau no te pāpetitoraa tātarahapa na roto i te pāpe. Te faaòhipa nei ò Ia i te mau hohoà puai no te faaàueue i te mau manaò e no te faaineine no te taeraa mai o te Metia. Teie taua mau hohoà ra :

-E te mau fanauà èhitena e.

-E tià i te Atua ia faatupu i te tamarii na Àperahama no roto i teie nei mau òfaì.

-Te vai nei hoì te ôpahi i te aa o te tumu rāau

- E òre au e au ia hōpoi i to na tāmaa

-Tei to na rima ta na tāhiri

« Te mau ôfī taèro » Te faahapa ra o Ioane i te mau faatere faaroo e au ra e mea paieti aè ratou, tera rā, ua viivii to rātou âau. E haamanaò ra teie hohoà o te ôfī i te paari, te àti, e te hoê tuàtiraa i te ôfī i roto i te Tēnete, te hoê tāpaò no te ìno.

Te haapāpū ra te reira e àita èi tāvini mau no te nūnaa o te Atua i tāaihia i te tiàraa faaroo aore ra i te ôpu fetii, i nià rā i te hoê oraraa tei tāui, tei tāmāhia.

« E tià i te Atua ia faatià i te tamarii na Âperahāma na roto i teie mau ôfaì ».

Ua faatiàtià te feiā e faaroo e e huaai rātou na Âperahāma, ma te manaò e e paruru te reira ia rātou i te haavāraa. Te haamanaò ra o Ioane e, e tià ta te Atua e hāmani i te hoê nūnaa haapaò maitaì mai roto mai i te mea o teie nei ao mai te ôfaì. Te faaìte ra te reira i te ìritiraa o te faaoraraa i te mau nūnaa e te hopeà o te mau haamaitaìraa atoà tei niuhia i nià noa i te tuatapaparaa i te mau tupuna.

« Ua tuuhia te toì/te ôpahi i te aa o te mau tumu rāau ». Te faaìte ra teie hohoà o te toì/te ôpahi i te aa e ua fatata roa te haavāraa. Te mau rāau atoà aore e hotu maitaì òia hoì, te ora parau-tià e te tātarahapa e tāpūhia ia e e hurihia i roto i te auahi.

E faaāraraa teie : e tià i te faaroo ia hurihia i roto i te mau òhipa ìte-mata-hia.

« È ère au i te mea tià ia amo i to na tiaa » Tītau manihinihia ra tātou e te haamanaò mai nei teie ìrava ia tātou e, te huru mau i mua i te Atua, o te haèhaa ia, e ua riro te tāviniraa i te Metia èi haamaitaìraa, noa atu te mau òhipa ôhie roa. Te auraa ra o te parauraa e, " È ère au i te mea tià ia amo i to na tiaa " òia hoì : " Aore au i au i te tāviniraa haèhaa roa aè i mua i te aro o tei haere mai i muri mai ia ù, no te mea e rahi aè to na Mana ia ù ".

« Te vai ra ta na tāhiri i roto i te rima, e tāmā ò ia i ta na vahi papaìraa ".

Te tāhiri, o te mauhaa ia o te faataa ê i te huero e te ota i te taime papaìraa.

Ua faaite o Ioane e, ta na òhipa o te faaineineraa ia, tera rā, o Iesu anaè te faatupu i te faaoraraa.

I ô nei, te faahohoà ra te reira i te faataaraa ta te Metia e rave : e tāpeàhia te feia faaroo te tītona ia, âreà te feiā haavarevare te ota ia, e faaruèhia ia.

Ìrava 11 vm, O vau nei, e hinere teie no te ùputa no te ôroà tāmaraa, te pāpetito nei au ia òe i te pāpe ôroà no te tāmāraa rapae, no te faaineineraa i te haereraa mai te Metia, i roto i te tau no te Tiaìraa, e to Na hoìraa mai. Na te Metia ra e pāpetito ia tātou i te Vārua Moà e te auahi, e tāmāraa roto teie, te aroha o te Atua, te haavāraa e te tāmāraa. Ua faaìte ra o Ioane e, ta na òhipa o te faaineineraa ia, tera rā, o Ietu anaè te faatupu i te faaoraraa.

Ua riro teie mau irava èi faaāraraa no nià i te ino òre a te haapaòraa hape e èi piiraa ia faatupu i te mau hotu e au i te tātarahapa. Te faaìte nei o Ioane Pāpetito e, e haere mai te Metia no te haavā, no te tāmā e no te haamau i te hoê nūnaa âpī, èiaha i nià i te huaai o te tino nei, i nià rā i te haapaò maitaì i te Atua.

Heuraa Ìrava.

Taramo 72, 11 E hope roa te mau arii i te tāhopu i mua ia na, e hope roa te mau fenua i te auraro ia na.

Ìtaia 11, 1 E tupu te hoê ohi no roto i te tumu ra o Iete ; e riro te hoê aveave no roto i to na aa i te hotu rahi.

Rōma 15, 7 E i teie nei, e fārii òutou ia òutou iho mai te Metia i fārii mai ia tātou nei ra, ia maitaì te Atua.

Mātaio 3, 2 i te nā ôraa e : E tātarahapa òutou, te fātata mai nei hoì te pātireia o te ao.

Faaitoitoraa.

Noa atu e no roto mai teie mau ìrava i te mau huru tupuraa taa ê taramo arii, parau tōhu no nià i te Metia, aòraa âpotetoro, pororaa a Ioane Pāpetito, te tuàti nei rātou i roto i te hoê ā faanahoraa.

Faaiteraa no nià i te Metia : Te faataa ra o Ìtaia e te Taramo i te tiaìraa i te hoê arii parau-tià no te ao atoà.

Te fāriuraa : Te haamatara ra o Mātaio e o Pauro i te haerea hohonu e tītauhia ra e te tātarahapa e te fāriiraa ia vētahi ê.

Te huru o te ao nei : te faatereraa a te Metia i te mau ôtià, ma te âmui i te mau nūnaa e te mau nūnaa atoà i roto i te hoê ā tiàturiraa.

Te tahi Tumu parau

Te hoêraa o te ao i roto i te Metia, niuhia i nià i te tāmāraa e te fāriiraa te tahi i te tahi. Te faaìte ra teie mau ìrava e è ère noa te Pātireia o te Atua i te hoê parau tapu no a muri aè, o te haamata rā na roto i te tāmāraa o te âau e tae atu ai i te mau nūnaa atoà o te ao nei.

Te mau taeaè e te mau tuahine,

Te haaputuputu nei te Parau a te Atua ia tātou i teie mahana i nià i te hoê noa tumu parau : te âmuiraa o te taata faaroo i roto i te Metia, tei niuhia i nià i te tāmāraa e te fāriiraa te tahi i te tahi.

1. Ua faaìtehia te hoê faatereraa.

Te iriti nei te Taramo 72 i te hoê ôrama nehenehe : " E piò te mau arii atoà i mua ia na, e haamori te mau fenua atoà ia na ". È ère noa te hohoà o te mana i nià i te fenua nei, o te faaāraraa rā o te hoê faatereraa no te parau-tià e te hau i roto i te mau nūnaa atoà. È ère te Metia i te arii no te hoê noa nūnaa, no te mau nūnaa atoa rā o te ao nei.

2. Te hoê ohi te matara mai

Te haamanaò mai nei o Ìtaia ia tātou e, ua aahia teie faatereraa i roto i te àamu : « E tupu mai te ohi no roto mai i te tumu o Iete ». Na roto mai i te paruparu o te hoê tumu rāau e au ra e ua pohe, e fā mai te ora âpī. Te Metia, o teie ia àmaa o te hopoi mai i te tiàturiraa, tei aahia i roto i te haapaò maitaì o te Atua. Te faaìte mai ra teie tāpaò ia tātou e i roto atoà i to tātou oraraa tei tāpaòhia e te mārō aore ra te manuia òre, e tià ra ta te Atua e faatupu i te faaâpīraa.

3. Fāriiraa te tahi e te tahi

I roto i ta na rata i to Roma, te aò mai nei o Pauro ia tātou : " E teie nei, e fārii pōpou òutou ia òutou iho, mai ta te Metia i fārii mai ia òutou ". Àita te faatereraa a te Metia i patuhia na roto i te puai, na roto rā i te fārii maitaì, te autaeaèraa e te hoêraa. Ua piihia te Ètārētia ia riro èi hohoà no teie Pātireia : te hoê òire i reira te mau taata atoà e fāriihia ai, e faaturahia ai e e herehia ai, ia au i te hohoà o te Metia tei fārii mai ia tātou noa atu to tātou mau paruparu.

4. Te hoê tāmāraa tītauhia.

I te pae hopeà, ua parau o Ioane Pāpetito i roto i te Èvaneria : " E tātarahapa, ua fatata hoì te pātireia o te ao ra ". E roaa te hoêraa e te fārii maitaì mai te mea e, e hinaaro tātou i te tāmāraa, ia mā to tātou âau. È ère te tātarahapa i te hoê hara faufaa òre, e fāriiraa rā i te huru âpī o te Atua, te hoê faaineineraa no te fārii i ta na faatereraa.

Ua hoê teie na reo e maha te pāpaì taramo, te perofeta, te âpotetoro, e te taata na mua aè no te parau mai e : te Pātireia o te Atua, ua fatata roa, e e haamata te reira na roto i te tāmāraa e te fāriiraa te tahi i te tahi.

Aniraa no teie mahana, i roto i to tātou mau ùtuafare, to tātou mau mātaèinaa, to tātou mau vaamataèinaa, ua piihia tātou ia riro èi mau tāpaò no teie Pātireia.

Te fāriiraa i te tahi, o te âpitiraa ia i roto i te hoêraa ta te Metia e haamau.

Te tāmāraa, o te faaruèraa ia i to tātou mau paruparuraa, ta tātou mau haapaeraa, ia tià i te hau e te parau-tià a te Metia ia faaìtehia na roto ia tātou.

E te mau taeaè e te mau tuahine, ia faaūru teie Parau ia tātou ia ìriti i te ùputa o to tātou âau, ia fārii pōpou ma te taa ê òre, e ia haere âmui i roto i teie Pātireia o te tāuahi nei i te mau nūnaa atoa. O te Metia hoì to tātou hau, to tātou hoêraa, e to tātou tiàturiraa.

Pehepehe.

Te Mesia Tāvini te Niu te Âmui-tahi-raa o te Ao.

 

I raro aè i te tumu rāau paari, te tupu mai nei te hoê àmaa,

Te hoê fafauraa ora i roto i te âau o te mau nūnaa,

Te huti nei te aho âpī na roto i ta tātou mau parau,

E te faateitei nei i roto i te mau taata atoà i te hinaaro no te faaòreraa hara.

 

Te piò nei te mau arii, te haafatata mai nei te mau taata,

Te tūrama nei taua mahana ra i to tātou mau tāahiraa âvae,

E raraa te hau i roto i tei herehia e tātou,

Ia riro anaè te fāriiraa i te tahi e te tahi èi ture na tātou.

 

Te fārii nei te Metia ia tātou, te paruparu, te purara ê,

Te ìriti nei ò Ia i to tātou rima, te vāvāhi nei ò Ia i t mau papaì,

I roto i te hoêraa, ua faateiteihia to tātou âau,

E tae atu i te hoê Pātireia fatata roa, te ànaana e te pāpū.

 

Te fāriiraa marū, te èà o te māramarama,

Te fāriiraa i te tahi o te fāriiraa ia i te Atua,

Hoê vahi, hoê pure âmui : Te hoêraa o te ao nei,

I roto i te Metia, no te mau vahi atoà.

 

Teraì òr. Faatura.

 

 

 

 

 

 

 

Rōma 12.1-8, Te ora a te Fatu to ù tāuturu.

  Mahana maha 1 no Tēnuare/Teeri 2025.   Ôroà Pureraa Mātahiti Âpī Tīvira. Te ora a te Fatu to ù tāuturu.   Taiòraa. Taramo 121,...