Täpati 1 no Paroro Mua/Tiunu 2025.
ÔROÀ
Mana Arii Atua, âmui-tahi-raa no te aroha faaora.
Mau
Taiòraa.
Taramo
97
1 O te
Fatu te arii, ia ôuàuà te fenua, e te mau fenua rii e rave rahi ra, ia
òaòa ia.
2 Te
haaàtihia ra ò ia i te mau ata e te pöuri. O te parau-tià rä e te au, o te tumu
ia o to na teröno.
3 Te
haere ra te auahi nä mua ia na, e te àma ra to na mau ènemi e àti noa aè.
4 Te
märamarama ra te fenua i to na ra uira, te hiò ra te fenua mä te rürütaina.
5 Te
tarapape ra te mau mouà mai te täpau i te aro o te Fatu, i te aro o te
Fatu o te fenua atoà ra.
6 Te
faaìte mai ra te mau raì i te parau-tià na na, e te ìte ra te taata atoà i to
na hanahana.
7 Ia
haamä te feiä atoà i haamori i te mau atua òtiòtihia ra, o tei teòteò i to
rätou iho mau îtoro. E haamori ia na, e te mau atua ra.
8 Ua
ìte Tiona e ua òaòa, e te fänaò nei te mau tamahine o Iüta i te parau au na òe,
e te Fatu.
9 E
teitei rahi to òe, e te Fatu, i te mau fenua atoà nei, tei nià ê ä òe i te mau
atua atoà ra.
10 O
òutou o tei hinaaro i te Fatu ra, ia riàrià òutou i te ìno, te tiaì ra ò
ia i te värua o to na feiä moà ra, e te faaora ra ò ia ia rätou i te rima o te
paieti-òre ra.
11 Ua
ueuehia te märamarama na te feiä parau-tià ra, e te òaòa na te feiä i tià te
âau ra.
12 E
òaòa òutou, e te feiä parau-tià, i te Fatu, e e haamaitaì atu mä te haamanaò i
to na ra maitaì.
Heuraa Manaò
E himene
ârueraa te Taramo 97 o te faahanahana ra i te mana arii e te parau-tià a te
Fatu. Te faaòhipa nei ò ia i te mau hohoà e te mau täpaò puai no te faaìte i te
rahi o te Atua e te òaòa o ta Na faatereraa.
Teie te hoê
hiòraa : i te mau päpaìraa
Te reo
pehepehe : Te faataa ra te taramo i te hanahana o te Atua na roto i te mau òhipa
maere i roto i te aru mai te ata, te auahi, e te uira, ma te haapäpü i to Na
mana e to Na vairaa mai i roto i te maere no te mau òhipa e tupu ra.
Täpiti-faahou-raa
: E haapuai te mau taò e te mau faahitiraa parau pinepine i te mau tumu parau
faufaa rahi no te parau-tià e te òaòa.
Te taa-ê-raa
: Te faataa ê ra te reira i te parau-tià a te Atua e te parau-tià òre o te feia
haamori ìtoro, o te haamatara ra i te hau-ê-raa o te Atua Nui Tumu Tahi.
Te hiòraa faatäipe
Te mau ata e
te pöuri : A faahohoà i te hanahana maere o te Atua e te fifi o ta Na parau-tià.
Te auahi e
te uira : A faahohoà i te mana haamou o te Atua i nià i te ino.
Te mau mouà
e tahe ra : A faahohoà i te mana ôtià òre o te Atua i nià i te mau fenua atoà.
Ìrava tumu ia au i teie tuatäpaparaa te ìrava 1 ia, 1 O te
Fatu te arii, ia ôuàuà te fenua, e te mau fenua rii e rave rahi ra, ia
òaòa ia.
Te faatere
arii nei te Fatu : A tuu atu i te ao nei ia òaòa, ia òaòa te mau motu e rave
rahi. Te faaìte ra te reira i te mana arii o te Atua e te tïtau manihini ra i
te mau mea atoa i rähuhia ia òaòa. Mai te peu e e hinaaro tätou e ia àraaraa
maite atu ä i te hoê tuhaa taa ê aore ra e tauàparau no nià i te tahi atu mau
taramo, teie te tahi mau turämaraa e au no te täuturu ia tätou.
Ua î te mau
Taramo, e haapuèraa pehepehe no te faaitoitoraa te tino e te värua, i te mau
tumu parau no te ao atoà e no te mau tau atoà o te faaìte ra i te àravihi o te
taata e to na täairaa e te Atua.
Teie te mau
tumu parau rahi :
Te ârueraa e
te haamoriraa : E rave rahi taramo o te faahanahana nei i te rahi, te puai, e
te maitaì o te Atua, ma te pii i te ârueraa no ta Na mau òhipa maere (èi
hiòraa, Taramo 150).
Te mana arii
o te Atua : Te parau ra rätou e te faatere ra te Atua i te mau mea atoà i
rähuhia, ma te haapäpü i to na mana e to na tura i nià i te ao atoà (èi hiòraa,
Taramo 97).
Te tiàturiraa
e te parururaa : E mea pinepine te mau Taramo i te faaìte i te hoê tiàturiraa
âueue òre i te Atua èi haapüraa i te mau taime fifi (èi hiòraa, Taramo 23).
Te òto e te
täparuraa : Te faaìte ra te reira i te mau àroraa e te mäuiui o te taata, a
täparu noa ai i te täuturu i te Atua i te mau taime hepohepo (èi hiòraa, Taramo
13).
Te parau-tià
e te haaväraa : Te haapäpü ra te tahi mau taramo i te parau-tià a te Atua e ta
Na tuhaa èi haavä parau-tià o te mau nünaa e o te mau taata (èi hiòraa, Taramo
9).
Te faaòreraa
hara e te faaoraraa : Ua riro te äniraa i te faaòreraa hara e te tiàturiraa i
te aroha o te Atua èi mau tumu parau faufaa roa, o te faaìte ra i te faufaaraa
ia faahau e te Rähu (èi hiòraa, Taramo 51).
Te òaòa e te
mauruüru : Te faahanahana nei rätou i te haapaò maitaì e te mau haamaitaìraa a
te Atua, ma te faaìte i te mauruüru hohonu (èi hiòraa, Taramo 100).
Te
tiàturiraa no nià i te Metia : Te töhu ra aore ra te faahiti ra te tahi mau
taramo i te haerea mai o te Metia, ma te âfaì mai i te hoê poroì o te
tiàturiraa e te faaoraraa (èi hiòraa o te Taramo 22). Te höroà ra teie mau tumu
parau tätaìtahi e rave rahi mau manaò e mau fëruriraa ìmi räveà ia fatata i te
mau hinaaro o te Atua Metua, ma te faatià i te feia taiò ia ìmi i te mau taò o
te tueä i te mau òhipa e au i to tätou iho oraraa.
E pärahiraa
faufaa roa to te mau taramo i roto i te papa haamori i teie mahana, i roto iho
ä ra i te mau parau tütuu Marü Metia. Teie te huru no ta rätou òhiparaa :
Papa Haamori
no te mau mahana atoà : Ua riro te mau Taramo èi pü no te pure a te Ètärëtia i
te mau mahana atoa, tei pii-atoà-hia te Piha òhipa a te Atua. E faahitihia aore
ra e himenehia te reira i te mau taime taa ê o te mahana, mai te mau taime a
fëraòraò ai e aore a mävaèvaè ai tei pii i te poìpoì e te faaäraraa i te ao âpï.
Pureraa : E himenehia aore ra e faahitihia te hoê taramo o tei faaâpïhia i muri
aè i te taiòraa mätamua. Ua mäìtihia teie taramo no te täuturu aore ra no te
faanavaì i te tumu parau o te mau taiòraa Pîpîria o taua mahana ra.
Te mau ôroà
taa ê : I te mau faaïpoïporaa, te mau hunaraa maì, aore ra te tahi atu mau ôroà
moà, e faaòhipahia te mau taramo taa maitaì no te faaìte i te mau manaò täuturu
aore ra te mau pure e tano i te ôroà.
Te mau
himene papa haamori : E rave rahi mau taramo tei faataìhia e te mau ùpaùpa e o
tei himenehia e te mau âmuiraa i te roaraa o te mau ôroà.
Pure a te
taata hoê : E riro atoà te mau taramo èi ärataì no te pure tätaìtahi, ma te
püpü i te mau parau no te ârue, no te täparu, aore ra no te mauruüru. Mäoti to
rätou ruperupe i te òhipa a te värua i te feia faaroo e täai atu i te Atua na
roto i te mau parau faufaa òre, faaäuhia i te mau huru tupuraa atoà o te
oraraa.
Taramo 97 ìrava
1, " Te faatere arii nei te Fatu : ia òaòa te fenua nei, ia òaòa te mau
motu e rave rahi. " o te hoê ia faaìteraa puai no te mana arii o te Atua.
Teie te tahi
mau täviri no te märamarama i te reira : Mana arii o te Atua : Te na ô ra teie
ìrava e o te Atua te arii teitei roa aè, e faatere ra i nià i te mau mea atoà i
rähuhia. Te tïtau manihini ra te reira ia tätou ia ìte i to na mana e to na
puai.
Te òaòa o te
ao atoa nei : Te faaìte ra te òaòa e te reàreà i faahitihia i roto i te ìrava e
ua riro te faatereraa a te Atua èi tumu no te òaòa e te hau no te fenua taatoà,
e tae noa atu te mau motu ateä. Te haapäpü ra te reira i te huru o ta na
faatereraa na te ao atoà nei.
Te tiàturiraa
e te fëruriraa : Na roto i te pororaa e te faatereraa a te Atua, te höroà ra te
ìrava i te hoê haapäpüraa e, noa atu te mau fifi o teie nei ao, e hopoi mai te
Atua Nui Tumu Tahi i ta na faatereraa i te parau-tià e te àueue òre.
Te täipe o
te mau motu : Te mau motu e faahohoàhia nei i te mau nünaa ateä aore ra te mau
nünaa purara ê, e aore te mau nünaa i purutia o te faaìte ra e àita hoê aè
taata e faaèrehia ra i te òaòa no ô mai i te faatereraa a te Atua. E
tïtau-manihini-raa teie ìrava no te faahanahana i te hanahana o te Atua e no te
ìte i te hau i roto i to Na mana arii.
E auraa tumu
e te ôhie to te mana arii o te Atua i roto i te oraraa o te feia faaroo i te
mau mahana atoà. Teie te tahi mau manaò faufaa :
Te tiàturiraa
i roto i te mau huru taata atoà : Te ìteraa e, e arii te Atua e Tävini, na te
reira e faatià ia tätou ia faaruru i te mau tämataraa ma te tiàturi päpü, no te
mea, tei raro aè te mau mea atoà i to Na mana, e tae noa atu i te mau taime
fifi.
Äuraroraa i to Na hinaaro : Te äni mai nei te
mana arii o te Atua ia tätou ia faatäno i ta tätou mau mäìtiraa e mau òhipa i
nià i to Na hinaaro, ma te ìte e, e faanahoraa maitaì roa ta Na no to tätou
oraraa.
Te
tiàturiraa e te hau : E püpü te reira no te hoê puna no te tiàturiraa, a ärataì
ai te Atua i te àamu i te hoê fä hopeà no te parau-tià e te faaoraraa. E horoà
mai te reira i te hau roto i mua i te päpü òre.
Te haèhaa :
E haamanaò mai te färiiraa i te mana arii o te Atua i to tätou mau täôtiàraa èi
taata e e türaì te reira ia tätou ia türuì i nià ia Na eiaha rä i to tätou iho
puai.
Te tiàauraa
e te haapaòraa : Noa atu e o te Atua te faatere, te pii nei o Ia ia tätou ia
rave ma te haapaò maitaì e ia haapaò i ta Na mau faaueraa, ma te ìte e e mana
to ta tätou mau òhipa.
Te
haamoriraa e te mauruüru : E faaüru te mana arii o te Atua i te haamoriraa
haavare òre e te mauruüru no to Na paari, to na mana e to Na here. E òhipa teie
mau faahopeàraa i nià i te mau tuhaa atoà o te oraraa, mai te räveraa i te mau
faaotiraa e tae atu i te mau ìmiraa räveà no te faaruru i te mau fifi atoà i te
mae ua täfifi roa te oraraa i teie mahana, i te mea ua ôta-noa-te-fifi, ta te
taata iho i faatupu te höroà mai nei te Atua i ta na räveà na roto i teie
taramo, 97 i te ìrava 1 O te Fatu te arii, ia ôuàuà te fenua, e te mau
fenua rii e rave rahi ra, ia òaòa ia.
Òhipa
7.54-60
Te
pëhi-raa-hia o Tetefano i te ôfaì
54 E tei te faarooraa rätou i taua
mau parau ra, putapü atu ra to rätou âau i te riri, âàti atu ra to rätou poà ia
na.
55 Î aè ra
rä ò ia i te Värua Maitaì, e hiò tämau mäite atu ra i nià i te raì, e ìte atu
ra i te hanahana o te Atua, e ia Ietu i te tià-mäite-raa i te rima àtau o te
Atua ra.
56 Ua nä ô
aè ra ò ia : «Ìnaha, te ìte atu ra vau i te raì, ua vëvetehia, e te Tamaiti a
te taata i te tiàraa i te rima àtau o te Atua ra.
57 Ua pörutu mai ra to rätou reo,
ôpanipani iho ra i to rätou mau tarià, horo püpara noa mai ra rätou atoà i nià
ia na.
58 Aratö atu
ra ia na i räpae i taua ôire ra, pëhi iho ra ia na i te ôfaì ; e nä taata i ìte
ra, tuu atu ra i to räua àhu i te pae âvae o te hoê taata âpï ra, o Tauro te
iòa.
59 Ua pëhi
iho ra rätou ia Tetefano i te ôfaì, te pure noa ra ò ia, te nä ô ra : «E ta ù
Fatu, e Ietu e, a rave mai òe i ta ù värua.
60 Topa turi iho ra ò ia, ua pii hua
atu ra te reo : «E te Fatu, eiaha teie nei hara e häio tià ia rätou nei. E teie
te nä-reira-raa ra, maìri atu ra ta na taòto.
Heuraa
Manaò
Teie
te hoê faaäuraa no te tuatapapa-maite-raa i te mau ìrava i te faaìteraa a te
puta Òhipa i te pene 7 i te mau ìrava 54 e tae i te 60 o te haapäpü nei i te
haereraa i mua no te àamu e te mau faatîtîraa no te pae faaroo e vai ra i roto i teie mau
päpaìraa. Ua faataahia teie räveà na roto e rave rahi mau faanahoraa, o te
haapäpü ra i te hoê täuiraa faufaa roa i roto i te
faatiàraa.
1.
Te mau ìrava faatià e te huru tupuraa i roto i te pene 7, no höroà noa atu ra o
Tetefano i te hoê parururaa ûàna o te faataa ra i te àamu o Ìteraèra e o te
faahapa roa ra i to na pätoìraa tuutuu-òre i te heheuraa no ô mai i te Atua ra, e
faaora te Atua. I roto i teie huru tupuraa hepohepo e ûàna ai te huru o te
nähoà taata.
Te
mau ìrava 54 e tae i te 60 e ìtehia te hoê täuiraa rahi : mai te hoê aòraa
fëruri-maitaì-hia, e täui te àamu e tae roa atu i te tupuraa o te haavîraa
ûàna. Te haapäpü ra teie faahohoàraa i te pätoìraa i te parau mau e te feia e
faaroo ra ia na e te haapäpüraa i te pae värua o Tetefano i mua i to na pohe e
fatata mai ra.
2.
Te huru o te nähoà taata Òhipa pene 7 ìrava 54 Faaìteraa i te ìriä : Te faataa
ra te irava 54 i te huru pae tino e te parau o te âmuiraa. Te parau " ua
tapu rätou i to rätou e ia rätou iho " o te hoê ia hohoà puai o te faaìte
i te hoê riri ûàna e te vï òre. Te tueä ra teie huru e te hoê tütuu töhu i
reira te ìnoìno o te âau tià òre e ìtehia ai na roto i te mau àparaa rima haavï
ûàna. No reira, te faatäipe ra te itoito o te täìrururaa i te pätoìraa i te
parau, i te pae tino e i te pae värua atoà.
3.
Te ôrama faahiahia a Tetefano òhipa pene 7 i na ìrava 55 e te 56)
Pae
värua : A ûàna noa ai te mau haamataùraa a te taata, ua faateitei o Tetefano i
to na mata i nià i te raì. È ère teie tiàraa i te hoê noa räveà no te horo ê, o
te hoê rä huru pae värua puai : e färiu tià atu to na mata i nià i te vairaa
faahiahia o te Atua, tei faaìtehia mai e te hoê ôrama faahiahia mau. Te auraa o
te ôrama a Tetefano, i reira ò ia e ìte ai i te 'Tamaiti a te Taata i te rima
àtau o te Atua, te faaìte ra ia e, ua haamanahia to na ìteraa päpü e te Atua, e
na te reira e höroà mai i te hoê hiòraa tei hau atu i te puai o te haavîraa
ûàna i nià i te fenua nei.
Te
pätoì : Te haamatara ra te faataaraa i rotopü i te haavîraa ûàna a te feia
hämani ìno e te hau o te ôrama i te hoê taa-ê-raa rahi. A faaìte noa ai te
nähoà i to na pätoìraa i te poroì na roto i te mau àparaa i te mau rima aroha
òre, ua fänaò o Tetefano i te hoê haapäpüraa o te hanahana o te Atua, ma te
haapäpü e èita te faaìteraa o te faaroo e vï noa atu te hämani-ìno-raa a te
taata.
4.
Te märaa o te haavîraa ûàna e te hämani-ìno-raa o te òre i àpehia Òhipa pene 7
i na ìrava 57 e te 58
Te
täuiraa mai te parau e tae atu i te òhipa : I muri aè i to na ìteraa i te faito
värua o to na piiraa, e färiu òiòi atu te òhipa i nià i te òhipa
hämani-ìno-raa. Ua riro mai te nähoà o tei tūraìhia i te ômuaraa e
te mau parau a Tetefano èi mauhaa haavîraa ûàna : ua hutihia ò ia i räpae i te
òire e ua pëhihia i te ôfaì. Na teie täuiraa i roto i te àamu e faaìte mai i te
taa-ê-raa i rotopü i te mana haapohe o te heheuraa e te ètaèta o te hoê
haaväraa a te taata o te òre e färii i te mea manaò-òre-hia.
5.
Te tahi tätararaa e te haapotoraa o te parau poroì Òhipa pene 7 i te ìrava 59 e
te 60 Ua riro te pure no te faaòreraa hara èi ìrava faufaa rahi : I te âau o
teie faaotiraa, e faahiti o Tetefano i te hoê pure faaòreraa hara no te feia
tei hämani ìno ia na. I roto anei i te ìrava 59 aore ra 60 te faahiti ra te
tahi feia tätara parau i teie pure mai te ìrava faufaa roa te taì ra teie pure
èi faahaamanaòraa e tià atu i te mau parau a te Metia i nià i te tätauro. Na
roto i te äniraa i te Atua eiaha e täpeà i ta rätou hara i nià ia rätou, ua tuu
o Tetefano i to na hämani-ìno-raa-hia i roto i te tämau-noa-raa no te poroì o
te faaòreraa hara a te Atua, ma te haapäpü i te tiàraa hau aè o te aroha i nià i
te riri o te taata e te manaò taehae o te haaväraa.
Te
piiraa ia faatutia : Na roto i te tiàororaa i te Fatu i roto i to na mau taime
hopeà, ua püpü o Tetefano i to na pohe tià òre eiaha mai te hoê manuia-òre-raa
e aore rä, mai te hoê pau, èi faahopeàraa rä no te hoê ìteraa päpü haapaò
maitaì e te märamarama, o te faaineine i te èà no te märamarama i te mana arii
o te Atua i roto i te ôpuaraa no te faaoraraa i mau taata i tiàturi i te faatereraa
Arii a te Atua. Te faahohoà atoa ra teie faito hopeà i te hiòraa a te mau Marü
Metia i hämani-ìno-hia, o te ärataì i ta na tutia i te parau tapu no te ora hau aè i
te haavîraa ûàna a te taata. Te tahi hiòraa i
nià i teie mau ìrava mai teie i muri nei : Te tuhaa i muri nei : E faatupu te
mau parau a Tetefano i te hoê huru ìriä tano òre ia au i te ìrava 54.
Te
täuiraa i te pae värua : Te ôrama a Tetefano i na 55 e te 56 e mea taa ê roa ia
i te huru o te taata e haaàti ra ia na. Te täparahiraa e te haapoheraa : Te
nähoà taata, tei teimaha roa i to na iho riri, e rave rätou i te òhipa ìno ia
au te faaìteraa a na ìrava 57 e te 58. Te faaìte päpü nei te ìteraa päpü : ua
riro te pure a Tetefano no te faaòreraa hara e to na poheraa ia au i na ìrava
59 e te 60 èi parau poroì hopeà no te aroha hanahana e èi faahohoàraa no te
hohoà o te Metia.
Te
horoà ra teie faanahoraa te faatiàraa, tei î i te mau taa-ê-raa e te mau täipe,
i te hoê tupuraa o tei hau atu i te hoê noa àamu o te hämani-ìno-raa. E tïtau
te reira i te taata taiò ia fëruri i te taa-ê-raa i rotopü i te haavîraa ûàna a
te taata e te hiò-ìno-raa i te pae värua, e i nià i te mana faaora o te
faaòreraa hara i roto atoà i te mau huru tupuraa ìno roa aè.
Te
mau täpaò no te haereraa i mua e te hinaaro mau o te Metia : E haamaitaì i ta
òutou hiòraa na roto i te faaäuraa i te pure a Tetefano no te faaòreraa hara i
te mau parau a Ietu i nià i te tätauro. Te haamatara ra teie huru faaòhiparaa i
te täairaa mätauhia o te faaòreraa i te hara e te tutia i roto i te haapiiraa
faaroo marü metia. Te tuatapaparaa i te mau päpaìraa : Te haapäpü ra te mau
hohoà o te mau puaa mau faahohoàraa i te taa ê i rotopü i te oraraa värua e te
pae tino. Te tuatapaparaa i te parau no nià i te Atua e i te pae faaroo : te
hiòraa a Tetefano e te faanahoraa a te mau päpaìraa, na te reira e faatià i te
mau fëruriraa no nià i te tiàraa mau o te taata tei hämani-ìno-hia, te tiàraa o
te faaìteraa o te faaroo i roto i te Ètärëtia, e te tupuraa o te parau no te
Hiero mai te hoê fare mäteria e tae atu i te hoê " fare no te Atua "aore
ra e Fare Atua.
Âpotarupo
22.12-21
12«Ìnaha, te haere vave atu nei au.
E tei ia ù nei ta ù utuà, ia hopoi atu na te taata atoà i tei au i ta na ra
òhipa.
13 O vau te
Ârefa e te Ômeta, te mätamua e te faahopeà, o to mua e o to muri.»
14 E ao to te feiä e haapaò i ta na
ra parau, ia au ia rätou ia àmu i to nià i te räau ora ra, e ia nä te mau ùputa
rätou i te tomo i roto i te ôire ra.
15 Âreà to
räpaeàu ra, e ùrï ia, e te tahutahu, e te faaturi, e te taparahi taata, e te
haamori îtoro, e te feiä atoà e hinaaro e ua parau i te parau haavare ra.
16«O vau o Ietu, e ua tono atu vau i
ta ù merahi e faaìte ia òutou i roto i te mau Ètärëtia i teie nei mau parau. O
vau te tumu e te huaai o Tävita, e te fetià poìpoì ànaàna ra.»
17 E te parau nei te Värua e te Vahine
faaipoipo âpï : «E haere mai » E o tei faaroo ra, a parau atoà ò ia e : «E
haere mai » E o tei poìhä ra, a haere mai. E tei hinaaro ra, a rave noa mai ò
ia i te pape ora.
Püòhuraa
18 Te faaìte päpü nei hoì au i te
taata atoà e ìte i te parau töhu i roto i teie nei puta, ia täàti noa mai te
tahi taata i te tahi parau ê i teie nei mau parau, na te Atua e täàti mai ia na
i te mau pohe i päpaìhia i roto i teie nei puta.
19 E ia
ìriti noa atu te hoê taata i te hoê parau i te mau parau töhu i roto i teie nei
puta, na te Atua e ìriti ê atu i ta na tufaa i roto i te puta ora, e i roto i
te ôire moà ra, e i tei päpaìhia i roto i teie nei puta.
20 Te nä ô mai ra tei faaìte mai i
teie nei mau parau : «E tae vave mau atu ä vau. «Âmene. Ò ia ia. A haere mai, e
te Fatu, e Ietu e.
21 Ei ia òutou atoà na te aroha mau
o to tätou Fatu ra o Ietu Metia. Âmene.
Heuraa
Manaò
Teie
te hoê tuatapaparaa no nià i teie mau ìrava i roto i te Âpotarupo pene 22 i te
mau ìrava 12 e tae i te 21, e te hoê faatumuraa i nià i te mea ta te mau taata
e rave rahi e faariro nei èi ìrava faufaa rahi i roto i te hopeàraa o te
Âpotarupo. Te faataa ra teie mau ìrava, o te mau täpaò no te faahoperaa o te
puta, i te hoê parau faaìte no nià i te mau taoà rahi o te ora, te hoê
tïtau-manihini-raa no nià i te mau taoà, te hoê faaäraraa faufaa roa, e te hoê
faanahoraa i te pae o te mau papa haamori.
Te
hinaaro nei au e tätuhaa i te reira i roto e toru tuhaa rahi :
I.
Faaäraraa i te Arii hanahana e te haapäpüraa i te mau ìrava 12 e tae i te 16)
Ìrava
12 : Te haamata nei te ìrava na roto i te faaäraraa : " Ìnaha, te haere
vave atu nei au ", âpitihia mai e te manaò no te faautuàraa. Te haapäpü ra
teie ìrava mai te ômuaraa mai ä i te tumu parau o te haaväraa a te Atua e färii
te mau taata atoà ia au i ta rätou mau òhipa. E mea faufaa rahi roa teie
taa-ê-raa i rotopü i te tiàturiraa te taeraa mai o te Faaora o te hopoi mai i
te faaoraraa e te höpoià ta te taata e rave te tïtauraa i te hoê oraraa mai te
au i te mau tïtauraa a te Atua i te roaraa no te hoê pöroìraa âpï.
Ìrava
13 : Te faaìte nei o Ietu ia na iho " te Arefa e te Ometa, te mätamua e te
hopeà, te haamataraa e te hopeà " ; e haapäpüraa te reira no to Na huru
mure òre e to Na mana arii i roto i te roaraa o te tau e te àamu. Te faatuàti
atoà nei teie ìrava i te mana o te Metia i nià i te mau tumu parau tei hohora-è-na-hia
i roto i te mau pene na mua atu o te Âpotarupo e i roto i te mau päpaìraa moà.
I muri iho, ua haapäpü o Iesu i ta Na poroì na roto i te haapäpüraa i ta Na
òhipa e to Na tiàraa Metia (" te aa e te huaai o Tavita, te fetià poìpoì ànaana
"), e na roto i te reira, ua faatuàti i te ôrama riàrià i te mau fafauraa
o te Faaäuraa Mätamua.
II.
Tïtau-manihini-raa, faaäraraa e faaherehereraa i te parau-tià o te päpaìraa na
ìrava nei 17 e tae i te 19) Ìrava 17 : E âmui te Värua e te " vahine
faaipoipo " i to rätou reo no te parau " Haere mai " te hoê äniraa manihini i te mau taata
atoà o te ìte i te hinaaro ia haafatata atu i teie horoà faaora. Te faahiti nei
teie parau i te mau piiraa no te aroha o te ìtehia i roto i te Faaäuraa Âpï, ma
te tïtau manihini i te mau taata atoa ia färii i te horoà o te ora mure òre.
Na
ìrava 18 e te 19 : E färii te päpaìraa i te hoê taìraa reo hanahana i ô nei na
roto i te höroàraa i te hoê faaäraraa ètaèta no nià i te täuiraa o te parau
poroì a te perofeta. Te taata atoà e âmui mai e aore rä, e tätara i te mau
parau o te puta, e faaèrehia ia ò ia i te mau haamaitaìraa mure òre tei
fafauhia (mai te räau o te ora e te òire moà). Àita te reira e haapäpü noa ra i
te faufaa moà e te hopeà o te heheuraa, i te tïtauraa atoa rä ia täpeà i te
parau-tià o te taatoàraa o te parau töhu tei faahoì-faahou-hia mai.
III.
Faaoti i te Poroì e te Tiàturiraa i te ìrava 20.
Ìrava
20 : E faaoti teie ìrava na roto i te hoê haapäpüraa i te fafauraa a te Atua.
Ua faaìte päpü Ietu iho e : ò Ia, te haere vave mai nei au, e te hope nei te
parau i te na-ô-raa e, 'A haere mai, e te Fatu e Ietu !' Te tïtau manihini nei
teie ìrava, tei î i te tiàturiraa e te tiaìraa, i te feia faaroo ia ora ma te
tiaì rü i te hoìraa mai o te Metia. E tuàti te reira i te poroì hopeà na roto i
te vai-iho-raa i te taata taiò i roto i te hoê tiàraa no te vai-ara-raa e te
àparauraa e te tiàturiraa no nià i te Atua Faaora.
Te
faataa ra Te ìrava tumu i roto i teie ìrava, e rave rahi feia taiò e feia tätara
parau o te faariro nei i te ìrava 12 èi ìrava tumu, a haamata ai ò ia i te
ànaìraa parau faaìte no nià i te hoìraa mai o te Metia e te haaväraa a te Atua,
ma te haamau i te hoê niu i te pae faaroo tei fatata roa i te färereiraa e te
Atua o te faanaho ra i te taatoàraa o te mau ìrava i muri iho. Te hiò atoà nei
te tahi pae i te ìrava 20 èi parau tumu, i te mea e, e hope te reira i nià i te
hoê nota no te tiaìraa itoito e te tià (A haere mai, e te Fatu Ietu), ma te
faahiti i te hoê piiraa mai te hoê piiraa i te huiraatira marü metia. No reira,
ua riro teie na ìrava e piti èi faatiàraa hopeà no te Âpotarupo, o te faatuàti
i te faaìteraa o te haaväraa e te utuà maitaì na roto i te färii-pōpou-raa i te
faaoraraa i tapuhia mai.
Te
tahi atu mau manaò täuturu e te faatiàraa i te haereraa i mua : Na tuhaa e toru
te faaäraraa, te äniraa/te faaäraraa, e te faaotiraa e faatià te reira i te hoê
haereraa i mua o te faaitoito i te vai-ara-raa te tino taata ia tiàmä no te
faaoraraa i fafauhia e ia âmui itoito i roto i te tiàturiraa i te hoìraa mai o
te Metia. Tupuraa e te haapiiraa : E piti tuhaa to teie ìrava : te faahaamanaòraa
i te hopeà o te mau tau e fatata mai ra, e te faaàmuraa i te mau mämoe i te hoê
pupu taata o te tià ia
paruru i te viivii òre o te poroì (na roto i te âperaa i te täui i te papai).
Na teie na mea toopiti e haapuai i te rüraa ia ora mai te au
i te heheuraa hanahana.
Te
haapaò maitaì o te poroì töhu : Te haapäpü ra te faufaaraa o te faaäraraa eiaha
e âmui aore ra e faaòre i te mau parau töhu e nafea te faaìteraa te Âpotarupo e
hiòhia ai èi mea faufaa roa e è ère i te mea faufaa no te hiòpoà-faahou-raa a te
taata, o te haapäpü ia i to na faufaaraa e te haapiiraa. Na roto i teie hiòraa,
tei niuhia i nià iho ä rä i te mau tätararaa i nià i te ìtenati, o ta tätou e ìte
e nahea teie ìrava e vauvau ai ia na iho eiaha noa èi hopeàraa no te Âpotarupo,
èi äniraa atoa rä ia ora ma te tiaìraa e te haapaò-maitaì-raa i roto i te hoê
auraa e te Atua.
Te
ìrava 21, o te taiòhia nei i roto i te peu tumu no te tahi pae fenua e io tätou
i Mäòhi nei, òia hoì, 'Tei te mau taata atoà te aroha o te Fatu o Ietu, e mea
taa ê ïa i to na huru poto e to na täipe. Teie te tahi mau räveà no te hiòpoà i
to na huru hämaniraa e to na auraa : Te haamaitaìraa e te faaotiraa a te mau
nünaa atoa Teie ìrava e hope ai te puta Âpotarupo na roto i te hoê räveà
haamaitaìraa. Noa atu e te haamatara ra te mau ìrava na mua atu, mai te pene 12
e tae atu i te pene 20 iho ä rä, i te fätataraa mai o te haaväraa, te faaìteraa
i te hoìraa mai o te Metia, e te faaäraraa no nià i te faaherehereraa i te
parau töhu, i te ìrava 21 i te ara-maite-raa i nià i te aroha faaora o Ietu. Ua
riro te reira èi tïtau-manihini-raa e èi hinaaro no te feia faaroo atoà, ma te
haapäpü e, noa atu te mau faaäraraa e te mau haafifiraa ûàna, o te aroha o te
Atua te riro èi tumu no te poroì marü metia.
Te
haamanaò nei te tätararaa no nià i te aroha o te Atua Te faaòhiparaa i te parau
aroha, i roto i te haapiiraa no nià i te Faaäuraa Âpï, èita te faaoraraa e noaa
na roto i ta tätou mau òhipa, e pupuhia rä ma te tiàmä na roto i te färii
maitaì a te Atua na roto ia Ietu Metia. Ua riro teie aroha, àita e faaäuraa e
na te ao atoà nei, èi niu mau no te tiàturiraa Marü Metia. Na roto i te
hinaaroraa e ia vai te aroha o te Fatu ra o Ietu i te mau taata atoà, te faaìte
ra te taata päpaì i te manaò e, te tïtau-manihini-hia nei te mau taata tiàturi
atoà, e tae noa atu i te mau taata atoà, ia fänaò i teie haamaitaìraa, noa atu
te huru päpü e te hanahana o te mau haaväraa i faaìtehia i roto i te mau ìrava
na mua atu.
Te
haapäpü nei te mau päpaìraa moà e te mau ìrava hopeà i te hoê märöraa i rotopü
i te faufaa rahi o te mau faaäraraa o te önoöno nei i te òre e faahuru ê i te
parau poroì a te Atua e te piiraa ûàna no te vai-ara-raa e te faaineineraa no
te taeraa mai o te Metia, ua riro te ìrava 21 èi faaìteraa hopeà no te
tiàturiraa e te tämahanahanaraa. Te horoà ra te reira i te hoê taa-ê-raa o te
faatiàmä na roto i te faaotiraa i te puta i nià i te hoê nota tämahanahanaraa,
te hoê tïtau-manihini-raa hopeà e ora i roto i te hoê täairaa ora e te aroha e
te Metia. Te haapäpü ra teie hohoà hiò, te hoê ra i te mau haafifiraa ètaèta e
te aroha o te mau tiaì mämoe, i te manaò e èita te parau-tià a te Atua e tupu
àhiri e àita to Na aroha.
Te
faaìte nei teie ìrava i te âanoraa o te äniraa manihini a te Atua i to te ao
atoa nei. Te faahaamanaò atoà mai nei te reira ia tätou i te òhipa veà tono a
te Ètärëtia, o te tià ia hopoi i teie mau parau poroì no te faaoraraa e te
maitaì i te mau taata atoà. Ua püpühia teie faaoraraa eiaha i te hoê pupu mäìtihia, i te feia
atoa rä e âpiti atu, na roto i to rätou
faaroo, i roto i te oraraa o te poroì e au i te âpotarupo. No reira, te püpühia
ra te aroha èi tumu no te hoêraa e te âmuiraa, ma
te hoê i te feia faaroo i roto i te
tiàturiraa i te hoìraa mai o te Metia. Èi haapotoraa, te faaìte ra te ìrava 21
e o na te òrero i te mau parau faufaa roa aè o te hoê òreroraa parau o te feàa
i rotopü i te haaväraa ètaèta e te parau tapu o te faaoraraa. Te faahohoà nei te reira i
te tiàturiraa tumu o te mau marü metia : ia ora i roto i te tiàturiraa itoito
no te hoê faaoraraa tei püpühia mai na roto i te aroha rahi, e täpoì i te pöuri
e ia hoê i te feia haapaò atoà i roto i te maitaì mure òre.
Ioane
17.20-26
20«Aore hoì au i pure ia rätou anaè
nei, i te feiä atoà rä e faaroo mai ia ù i ta rätou ra haapiiraa.
21 Ia riro
rätou atoà èi hoê, mai ia òe, e ta ù Metua, i roto ia ù nei ra, e mai ia ù hoì
i roto ia òe na. Ia hoê atoà rätou i roto ia täua, ia faaroo to te ao e na òe
au i tono mai.
22 E ua
horoà vau i te hinuhinu no rätou i ta òe i hö mai no ù ra, ia riro rätou èi hoê
mai ia täua e hoê nei.
23 E i roto
vau ia rätou, e èi roto òe ia ù, ia tià to rätou âmuiraa, e ia ìte to te ao e
na òe au i tono mai, e ua here mai òe ia rätou mai ia òe e here mai ia ù nei
ra.
24 E taù Metua e, ua hinaaro vau i te
feiä ta òe i hö mai no ù ra, èi pïhaì atoà iho ia ù i te vähi e pärahi ai au
ra, ia hiò mai rätou i to ù hinuhinu i ta òe i hö mai no ù ra ; ua here mai na
hoì òe ia ù hou te fenua i hämanihia ai ra.
25 E ta ù
Metua Parau-tià e, aore ä hoì to te ao i ìte ia òe, ua ìte rä vau ia òe ; e ua
ìte hoì rätou nei e na òe au i tono mai.
26 E ua
faaìte atu hoì au ia rätou, e e faaìte atu ä vau i to òe iòa, ia herehia mai
rätou i to hereraa mai ia ù nei ra, e o vau hoì e pärahi i roto ia rätou.
Heuraa
Manaò.
E
âmui anaè tätou i roto i te Ioane pene 17 i te mau ìrava 20 e tae i te 26, te
hoê mau ìrava tumu e te faufaa, tei riro èi tuhaa no te pure tahuà e aore ra èi
parau tütuu na Ietu. I roto i teie mau ìrava, e pure o Ietu eiaha noa no te mau
pipi i teie nei, no te
feia atoa rä e tiàturi ia na na roto i ta rätou
parau a muri aè. Te ani ra ia ò ia ia hoê i te pae värua e te pae tino o te na
nià è i te mau taa-ê-raa o te mau taata, te hoê o te faaìte ra i te täairaa i
rotopü i te Metua e te Tamaiti. I roto i teie huru maitaì roa e ìte ai to te ao
nei e, na te Atua i tono mai ia Ietu.
Tei
roto te âau o teie pure i te tïtauraahia te hoêraa : " ia riro rätou atoa
èi hoê, mai ia òe, e tau Metua, i roto ia ù nei ra, e mai ia ù hoì i roto ia òe
na " i te faaìteraa a te ìrava 21. Eiaha teie parau ia faariro-noa-hia èi
parau mana noa e aore rä, èi manaò noa i mua i te ture ; e au te reira i te hoê
e te hoêraa i te pae värua e te tino. Ua niuhia teie hohoà hoêraa i nià i te
mea e faataehia ra e Ietu i te hanahana o te Metua i te feia faaroo, ia riro to
rätou au-maite-raa èi faaìteraa mau o te here e te huru mau o te Atua. No
reira, " tei roto vau ia rätou, e o òutou atoà i roto ia ù nei " te
faaìte nei ia i teie huru hanahana o te Metia e pärahi ra i rotopü i ta na mau
pipi, ma te faariro i
teie òhipa hanahana èi faaìteraa i to te ao nei.
Te
faaìte atoà ra te ìrava e, teie hoêraa, ò ia te täpaò taa ê o te Ètärëtia, ua
hau atu ia i te hoê faaìteraa i to te ao nei. Òia mau, te haapäpü ra Ietu e e
tià i te hoêraa o ta na mau pipi ia ìte to te ao e
ua tono mai te Metua ia na e ua here ò Ia i ta na mau tamarii mai ta Na i here
i ta na Tamaiti. No reira, ua riro teie hoêraa èi manaònaòraa e
èi faahopeàraa no te here hanahana, hou te hämani-raa-hia o te ao nei. Ua
faataahia teie ìteraa te päpüraa o te ora i te ora no te faaitoito i te feia e
haapaò nei ia tiàturi e ia faatupu i te hoê auraa piri e te Atua iho.
Area
te " ìrava tumu ", e rave rahi feia tätara parau e faataa nei i te ìrava
21 (e aore râ, te mau ìrava 20 e tae i te 23, faatumuhia i nià i te faaìteraa i
te hoêraa) èi mea faufaa roa. I roto i teie ìrava to Ietu haamauraa i te hiòraa
o te täairaa piri roa e vai ra i rotopü i te Metua, te Tamaiti, e, hau atu ä, i
rotopü i te feia faaroo atoà. Te hoêraa i faahitihia i ò nei àita ia
i täôtià-noa-hia i nià i te tuàtiraa i räpae e aore rä
te au-òre-raa i te pae no te hiroà tumu ; te faaìte nei te reira ia na iho mai
te vairaa mau o te Metia i roto i te âau, e te ìteraa päpü
no te here hanahana tei hau atu i to tätou mau taa-ê-raa atoà i rotopü i te
taata nei.
Te
äni mai nei teie ìrava ia tätou ia fëruri e nahea e tià ai ia tätou ia faatupu
i teie hoêraa i te pae värua e i te pae tino i roto i to tätou mau vahi
nohoraa. E tïtau te reira ia tätou ia fëruri e nafea tätou e färii ai ia vëtahi
ê ma te hoê ä here e te hoê â märamarama no roto mai i to tätou iho täairaa e
te Atua, ma te faaitoito ia tätou ia hiò ateä atu ä i te huru räpaeàu e te mau
àmahamaharaa na nià noa ia ìte i te au-hoa-raa mau. Òia hoì, te pii nei o Ietu
ia tätou ia ora i te hoê au-taeaè-raa tei tuàti roa i te vairaa o to na Värua i
roto ia tätou.
Taa
ê atu i teie mau tätararaa, te vai nei te hoê fëruriraa taatoà no nià i te
auraa mau ia riro èi " hoê " i roto i te Metia. Nahea teie hoêraa i
te faaüru i te huru o to tätou oraraa i to tätou faaroo i teie mahana, i roto i
te hoê ao âmahamaha, e te mau tämaìraa tei pohepohe te taata, ua faaea noa te
mau taata faatià tamaì ma te haapeàpeà òre te pohe o te taata i ta rätou
faanahoraa ? E nahea tätou, i roto i to tätou oraraa i te mau mahana atoà, ia
faatià i te " hanahana " ta Ietu i höroà mai ia täui i to tätou mau
auraa e to tätou mau vahi nohoraa ? E mau uiraa ànaanatae mau teie o te faaaano
e o te haafaufaa i te tuatapaparaa o teie ìrava.
Te
faatupuraa i te hoêraa i roto i te Metia i roto i to òutou oraraa i te mau
mahana atoà, o te hoê ia fafauraa o te ìtehia i roto i to òutou iho mau auraa e
o Ietu e i roto i ta òutou huru räveraa e o vëtahi ê. Teie te tahi mau manaò täuturu
no te oraraa i teie hoêraa ma te tämau e te tämau maite :
E
tïtauhia te taime i te mau mahana atoà no te pure e no te fëruri i te mau täairaa
piri roa e te Metia. A taiò e a fëruri i nià i te mau ìrava pîpîria faufaa roa,
te Ioane pene 17 iho ä rä, o te faahaamanaò mai ra ia tätou i te piiraa ia riro
èi hoê, mai te Metua e te Tamaiti hoê ra. Na teie huru täamuraa ia Ietu e
faaàmu i to òutou âau e e faatià ia òutou ia haafatata atu ia Na i te hoê puai
e te hoê hau o te ìtehia i roto i to òutou mau auraa e o vëtahi ê.
A
faaòhipa i te here faito òre e te faaòreraa hapa. E ìtehia te hoêraa i roto i
te Metia na roto i te here o te hau i te mau taa-ê-raa e te mau pepe. A haapii
i te faaroo mau, a faaìte i te aumäuiui, e a püpü i te faaòreraa hara ia tupu
anaè te peàpeà. Na roto i te faatupuraa i te hoê haerea aroha e te huna òre, e
hämani faahou òutou, i te mau mahana atoà, i te hoê huru tupuraa i reira te
tahi atu e färii-maitaì-hia ai e e taahia ai.
Te
oraraa i roto i te vaamataèinaa e te faatupuraa i te mau auraa mau. A ìmi i te
räveà no te faaö ia òutou i roto i te mau pupu faaroo e te faaìteraa, i ta òutou anei
ètärëtia e aore rä, i te tahi atu mau pupu i reira te here e
te täuturu te tahi i te tahi i riro ai èi tumu no te mau auraa. A âmui atu i
roto i te mau faaòaòaraa a te òire, i roto i te mau taime pureraa âmui, e aore
rä, i roto i te täviniraa. Na roto i teie räveà, te täuturu nei òutou i te
päturaa i te hoê faanahoraa täuturu i reira te mau taata atoà e ìte ai i te hoê
ä hoêraa i roto i te hoê ä hinaaro no te faatupu i te here o te Metia.
Te
riroraa èi ìte na roto i te mau òhipa maitaì e ìtehia i te mau mahana atoà : a
haapaò maitaì i te mau hinaaro o vëtahi ê, a püpü i ta òutou täuturu ma te tiaì
òre i te faahoìraa, e a faaìte i te âau horoà i roto i ta òutou mau òhipa. E ìtehia
mai te mau parau faaitoitoraa e tae atu i roto i te mau òhipa vaamataèinaa, o
te türai-noa-hia e te hinaaro e faaìte i te here o te Atua. E riro ta òutou mau
òhipa tià e te pipiri òre i te faaüru i te feia e haaàti ra ia òutou e i te
haapäpü e, ua hau atu te hoêraa i roto i te Metia i te hoê noa manaò.
Te
faariroraa i te haèhaa e te faahauraa èi ohipa mätamua roa ia hiò i to òutou
iho mau ôtià, ma te färii e, e pii-atoa-hia òutou no te faahau e no te täui, e
täpaò te reira no te paari i te pae värua. Ia tupu anaè te ùmeùmeraa e aore rä
te àmahamaharaa, e täuturu te haamanaòraa ia riro rätou päatoà èi hoê ia òutou
ia ìmi i te mau èà turu eiaha rä te mau âpoo, e ia haere i mua i roto i te märamaramaraa
te tahi i te tahi e te hoê fafauraa âpï no te autaeaèraa.
Te
auraa o te hoêraa i roto i te Metia, o te vai-iho-raa ia ia tätou iho ia
täuihia e to Na vairaa mai, ia ìtehia teie täuiraa i roto i te mau täairaa
atoà, i roto atoà i te mau tupuraa ôhie roa aè e te rahiraa o te mau mahana
atoà. E tïtau te reira i te tämau-noa-raa, te haèhaa, e te hinaaro ia hiò noa i
te tahi èi faaìteraa no te here o te Atua. A fëruri atoa na i te ui ia òutou
iho i teie uiraa i muri nei : nahea ta òutou mau färereiraa tätaìtahi i te mau
mahana atoà e riro ai èi räveà no te faaìte i teie here e teie hoêraa ? Ta òutou hiòraa i te mau räveraa âmui, mai te
mau pupu pure e aore rä,
te mau òhipa täviniraa i roto i te vaamataèinaa, o te haapuai i teie manaò no
te riroraa èi tumu no te hoêraa, i roto i te âmui-tahi-o-te-mau-puai.
Heuraa
Ìrava.
-Taramo
97, 1 O te Fatu te arii, ia ôuàuà te fenua, e te mau
fenua rii e rave rahi ra, ia òaòa ia.
-Òhipa
7, 59 Ua pëhi
iho ra rätou ia Tetefano i te ôfaì, te pure noa ra ò ia, te nä ô ra : «E ta ù
Fatu, e Ietu e, a rave mai òe i ta ù värua.
-60 Topa turi iho ra ò ia, ua pii hua
atu ra te reo : «E te Fatu, eiaha teie nei hara e häio tià ia rätou nei. E teie
te nä-reira-raa ra, maìri atu ra ta na taòto.
-Âpotarupo
22, 12«Ìnaha, te
haere vave atu nei au. E tei ia ù nei ta ù utuà, ia hopoi atu na te taata atoà
i tei au i ta na ra òhipa.
-Ioane
17, 21 Ia riro
rätou atoà èi hoê, mai ia òe, e ta ù Metua, i roto ia ù nei ra, e mai ia ù hoì
i roto ia òe na. Ia hoê atoà rätou i roto ia täua, ia faaroo to te ao e na òe
au i tono mai.
Faaitoitoraa.
Teie
te hoê faanahoraa no te ârueraa, ma te faatäno i te pehepehe e te haamoriraa faauruhia
e teie mau ìrava pîpîria. E fänaò i te faauruaraa i roto i te reira no te
faatäno i nià i te mau ìrava faatià aore ra no te hoê ôroà ta òutou iho i
faanaho.
Ârueraa
i te Faatereraa Mure Òre faauruhia e :
Taramo
97 ìrava 1 " Te faatere arii nei te
Fatu ; a tuu atu ia òaòa to te ao nei..."
Òhipa
pene 7 na ìrava 59 e te 60 Te tiàororaa no te faaòreraa hara a te taata tei
täparahi-pohe-hia o Tetefano : " E te Fatu, e Iesu e, te Tamaiti a te Atua
ra, aroha mai òe ia ù nei... E te Fatu, eiaha e täpeà i teie nei hara i nià ia
rätou.
Âpotarupo
pene 22 ìrava 12 Te fafauraa no te hoì-hanahana-raa mai o te Fatu : "
Inaha, te fatata mai nei au, e tei nià iho ta ù utuà maitaì ia ù nei.
Ioane
pene 17 ìrava 21 Te piiraa ia hoê : " ia riro rätou atoà èi hoê mai ia òe,
e ta ù Metua, i roto ia ù nei ra "
Ìrava
1 : Te faatere arii nei te Arii Mure Òre o Atua Nui Tumu Tahi i nià i te fenua
atoa nei, te òaòa nei te mau motu i te hoê faahanahanaraa òaòa ; Te faaùnaùna
ra te raì ia na iho i te mau haamäramaramaraa o te parau mau, e te ànaana ra ta
Na parau-tià e a muri noa atu. I ò nei, te faahanahana ra tätou i te mana arii
o te Atua, ma te haamanaò i te hohoà o te taramo i reira te faatereraa a te
Atua e faariro ai i te rähuraa èi himene òaòa.
Ìrava
2 : Te faaòreraa hara i roto i te mäuiui hopeà o te hoê tiàororaa hopeà, ua
pure o Tetefano, tävini haèhaa, ia Òe : " E te Fatu, ia färii mai Òe i ta
ù värua nei ", na roto i te hoê tutia hinaaro mau, ia täpoì to òe aroha i
to mätou âau, e tae noa atu i roto i te mäuiui rahi. Te faahaamanaò mai nei
teie tuhaa ia tätou i te mana no te faaòreraa hara e te here faito òre o Ietu,
tei faaìtehia i roto i te pure a tei hämani-ìno-hia, ma te ani manihini ia
tätou ia püpü atu i to tätou mau paruparu i te Atua ra.
Ìrava
3 : Te tiaì nei tätou i te mau hiòraa ateä no te raì mai i to tätou mau âruì,
" Ìnaha, te haere vave mai nei au " i roto i te ànaana o te hoê mahana
ànaana ; Te mau òhipa atoà, te mau faanahoraa atoà, tei türamahia e to òutou
maitaì, na te reira e ärataì ia tätou i te räau o te ora, i reira to òutou
faaoraraa e täpae ai. Te faaî nei teie ìrava o te Âpotarupo ia tätou i te tiàturiraa
: E hoì mai te Atua, e e ìte te mau taata atoà i roto i ta Na mau fafauraa i te
puai no te täpeà maite.
Ìrava
4 : Ia hoê aè òe, ia hoê aè òe i roto i to märamarama, mai ia òe, e to Metua, e
to Tamaiti, i te pure ûàna roa ra ; Ia täamuhia to tätou värua i roto i te hoê
himene no te ao atoà nei, o te faaìte mai i nià i te fenua nei i te here o te
hoê ôpuaraa no te raì mai. I ò nei, e täui te hoêraa o te feia faaroo,
mai tei purehia e Ietu i roto i te Ioane pene 17, èi pehe mätauhia, o te tïtau
i te hoê au-hoa-raa haavare òre i rotopü i te feia haapaò maitaì atoà. E te
Fatu e, ia hau mai na to òe ra aroha ia òe, e te Fatu e, e a muri noa atu, no
to òe aroha rahi, ua haamaitaìhia òe e a muri noa atu. Èi ia òe, e te Fatu, ia
tià to mätou reo i nià, ma te faaroo e te märamarama, te arue nei matou ia oe.
Te
mau manaò täuturu e te mau manaò päpü no te haamaitaì atu ä i te faataìraa i te
ùpaùpa :
Eiaha
e haamarirau i te täuiui i te puai o te ùpaùpa i rotopü i te mau ìrava e te pupu himene no te faaìte
mai i te manaò o te faaòreraa hara, te tiàturiraa, e te hoêraa.
Te
mau taime muhu ore : A tuu i te tahi taime faafaaearaa no te horoà i te taime i
te feia e faaroo ra ia fëruri i nià i 'Te Fatu e faatere aore rä ìnaha, te
fatata mai nei au.
Te
faaäuraa ia òutou iho : Mai te peu e e paraparau taa ê mai te tahi mau ìrava ia
òutou, a päpaì faahou i te reira na roto i to òutou iho reo i te pae värua i
reira e haaputapü roa atu ä i to òutou âau e to te feia e faaroo ra ia òutou.
Te
hoêraa i te ârueraa i te hanahana o te Atua, te faaòreraa hara faaora i roto i
te mäuiui, te tiàturiraa o te hoìraa hanahana, e te hoêraa o te värua ta Ietu e
hinaaro ra no ta na mau pipi. Ia haaputapü
teie mau parau i to òutou âau e i to te feia atoà e faaroo nei i te reira, ma
te faaìte päpü i te rahi e te here hope òre o to
tätou Fatu.
Te
tumu parau rahi e faahoê ra i teie na ìrava e maha, Mana Arii o te Atua âpeehia
e te âmui-tahi-raa e te aroha faaora. Teie te huru o ta rätou natiraa i nià i
teie parau poroì :
Te
pätireia o te Atua : I roto i te Taramo 97 ìrava 1, te faaìtehia ra te mana
hope o te Atua i nià i te mau mea atoà i hämanihia ra. Te faahaamanaò mai nei
teie hohoà o te Atua e faatere nei ia tätou i to Na mana e to Na mana i nià i
te ao nui.
Te
faaòreraa hara e te aroha i roto i te mäuiui : Te faaìte mai nei te mau parau a
Tetefano i roto i te puta Òhipa pene 7 i te 59 e te 60 e, noa tu te parau-tià
òre e te hämani-ìno-raa, ua piihia te âau o te taata marü metia ia püpü i te
faaòreraa hara, èi faahohoàraa i te rahi o te aroha hanahana.
Te
tiàturiraa no te hoìraa mai o te Fatu : I roto i te Âpotarupo pene 22 ìrava 12,
te faaìte nei te Fatu i to Na hoìraa mai ua fatata roa, ma te hopoi atoà mai i
te faautuàraa e te parau-tià. Te ani nei teie ìrava ia tätou ia ora ma te tiàturi
e ia faaineine no te hoê haaväraa tià tei î i te here.
Te
hoêraa o te feia faaroo : I roto i te Ioane pene 17 ìrava 21, ua pure o Ietu ia
riro ta na mau pipi atoà èi hoê.
Te faaìte ra teie pure no te hoêraa i te manaò e e
tià i te pupu faaroo ia riro èi
faaìteraa i te au-maite-raa tià roa e vai ra i roto i te Toru Tahi.
Te
tïtau manihini nei teie mau ìrava ia tätou ia färii e te faatere nei te Atua ma
te mana arii e te hämani maitaì, ma te pii ia tätou ia pähono i teie tiàraa arii
ma te hoê fafauraa mau e faaòre i te hara, te here, e te hoêraa. Te faahaamanaò
mai nei te reira ia tätou e, noa atu te mau tämataraa e te mau òhipa tià òre,
ua hoê tätou i roto i te tiaìraa i te hoì-hanahana-raa mai i roto i te òhipa no
te faaìte i to Na huru Faaora i nià i te fenua nei.
Pehepehe.
Te
Hana Atua,
I
te mävaèvaèraa te faatereraa Arii, te hanahana,
Te
tumu o te märamarama,
Te
faatere nei òutou i nià i te fenua nei,
I
roto i te mau mea atoà o ta òutou ture.
I
roto i te pïnaì o te mau värua,
Te
mau reo âmui, Ua hoêhia e te here,
E
faaorahia to tätou âau,
I
roto i te moà, E e àro ê te reira.
Na
roto i to òutou aroha faaora, e moè ê to tätou mau ata,
E
riro mai te mau hape tätaìtahi èi täpaò no te faaòreraa hara,
E
na te reira e faariro i te roimata
Èi
mau täpaò no te tiàturiraa.
E
te Atua e, i roto i to òutou tiàraa arii
Te
vai nei te piiraa ia âmui, ia faatupu i te hau mure òre,
Ia
faaotihia to tätou oraraa,
Na
roto i te himene no te here.
I
to òutou iòa, e riro te mau âau atoa èi pure,
Èi
himene oraora i reira te aroha e tahe âmui ai,
E
haere ai tätou, ma te tüiäu,
E
tae roa atu i te märamarama mure òre.
Te
ìmi nei teie pehepehe i te faahohoà i te mana o te faatereraa hanahana, te
piiraa ûàna i roto i te âmui-tahi-raa no te mau puai, o te aroha, te here o te
faaâpï ia tätou i te mau mahana atoà.
Teraì òr. Faatura.
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire