Mahana maha 29 no Aunuunu/Më 2025.
REVARAA
Te mana o te Pätireia e te parau fafau.
Taiòraa.
Taramo
47
(Hiò Taramo
93 ; 96-99)
1 Na te Mënätehe. Taramo na te
tamarii a Tora.
2 E patupatu na i to òutou rima, e
te mau taata e, e pii hua i te Atua i te reo ûmere ra,
3 o Tei Teitei ra, o te Fatu, të mätaùhia
ia, o te arii rahi ia i nià i te fenua atoà nei.
4 Na na i tuu i te mau taata i raro
aè ia mätou, e te mau fenua täatoà i raro aè i to mätou âvae.
5 Na na i haapaò i ta mätou tufaa,
te terero maitaì a Iatöpa ta na i hinaaro ra. Tera.
6 Te aè nei te Atua mä te ûmere, o
te Fatu, mä te haruru o te pü ra.
7 E himene ei ârue i te Atua, e
himene ei ârue; e himene ei ârue i to tätou arii, e himene ei ârue.
8 O te Atua hoì te arii i te mau
fenua atoà nei, o te Atua ta òutou e himene mä te ìte ra.
9 Tei te Atua te hau i te mau fenua
atoà nei, te pärahi ra te Atua i nià i to na ra teröno moà.
10 Tei reira te mau tävana o te mau
taata i te âmuiraa, te mau taata no te Atua o Âperahäma, no te Atua hoì, o tei
faateitei-roa-hia ra, te päruru o te fenua nei.
Heuraa Manaò
I
roto i te hiòraa o teie taramo, e riro te mau ìrava te haapoto i te tätara i
mau parau poroì no te mana arii o te Atua i te ao atoa nei i te faaäuhia i te
ìrava 8. Òia mau, te na ô ra teie ìrava e : 8 O te Atua hoì te arii i te mau fenua atoà nei, o te
Atua ta òutou e himene mä te ìte ra. Te matara maitaì teie ìrava no te mea te haapäpü ra te
puai te reira i te tiàraa Arii o te Atua i nià i te mau nünaa atoà, ma te pii i
te mau taata atoà ia haamori e ia ârue i to na hanahana. I te pae hopeà o te
taramo na roto i te tïtauraa i te mau taata atoà ia faahanahana i teie tupuraa
mau na roto i te mau mauhaa ùpaùpa, te himene e te òaòa, ma te faariro i te
reira èi tuhaa faufaa e te faahiahia o te poroì i te taatoàraa o te taramo.
Ia
au i to òutou ànaanatae no nià i te parauraa o te mau tätararaa a te Pîpîria, e
aha te tuhaa o te mana arii o te Atua o te faaüru ia òutou i roto i teie parau,
peneiaè e hinaaro òutou e hiò e mea nafea teie manaò i te tïtau-manihini-raa-hia
i roto i te tahi atu mau ìrava pîpîria aore ra nahea te reira ia faaòhipa èi rituria
no teie nei tau. No te hiò maite i teie taramo e no te faataa i to na ìrava
faufaa, e tià na mua roa ia tätou ia haapäpü e ua ìte maitaì tätou i te mau
ìrava täpiri taa maitaì o te ìrava. A pähono ai te taramo tätaìtahi i te hoê
tupuraa märamarama ê, te horuhoru aore ra te haapiiraa, e tià ia faatänohia i
te huru fëruriraa i nià i te ìrava. Teie te tahi mau manaò täuturu e täuturu ia
outou :
1-Àamu
e te päpaìraa Nöhea mai te taata päpaì puta e manaòhia ra : E rave rahi mau
taramo tei mätauhia i te parau e na Tavita i päpaì. Te märamaramaraa i te taime
te taata päpaì a faahiti ai i teie mau parau, e tià ia tätou e taa i te
hohonuraa o te ìrava.
Faanahoraa
: A hiòpoà e mea nafea te taramo i te faanaho-raa-hia. Ua vähihia anei te reira
na roto i te mau tuhaa taa ê aore ra te mau tumu taa ê ? E te
faahiti-faahou-raa i te tahi mau taò aore ra te ìrava e faaìte e te vai ra te
hoê tumu parau faufaa roa.
2-Hiòpoàraa
i te parau e te mau hohoà pehepehe, Te mau hohoà e te mau faahohoàraa : E mea
pinepine te mau Taramo i te faaòhipa i te mau hohoà puai no te faaìte i te mau
manaò hohonu (èi hiòraa, i roto i te Taramo 23, " O Iehova to ù tiaì
", te huti nei te reira i te ära-maitaì-raa i nià i te hoê äu-täàti-raa no
te äupururaa e te parururaa).
Mäìtiraa
i te parau : E auraa to te mau taò atoà. A hiòpoà i te mau taò e matara mai e a
tämata i te märamarama i to rätou auraa tei faatäipe no te taa i te poroì i
roto i te taatoàraa o te mau parau e faahitihia ra.
3-Te
ìrava faufaa : Te ìteraa i te tumu o te poroì : E ìtehia te ìrava faufaa i te
ômuaraa aore ra i te hopeà, aore ra i te taime e täui ai te taìraa reo o te
taramo. E na te reira e haapoto i te poroì o te tiàturi, te ârueraa aore ra te
òto.
Te
auraa i te pae faaroo e i te pae värua : e faatumuhia teie ìrava i te horoà mai
i te manaò faufaa o te auraa i rotopü i te taata nei e i te Atua. A hiòpoà ai
òutou i te reira, a ui ia òutou iho : E aha te manaò e aore te parau tapu a te Atua e tuuhia
ra i mua ? E aha te täairaa i rotopü i teie poroì e te taatoàraa o te ìrava ?
4-Te
faaòhiparaa o te taata iho e te fëruriraa Te faahopeàraa i teie mahana : A
fëruri e nafea teie taramo e ta na ìrava faufaa e paraparau ai i te mau tupuraa
o teie nei tau. Te vai ra anei te tähi mau hohoà e aore rä, te tähi mau manaò i
roto i te roaraa o te tau, e e horoà mai i te tämahanahanaraa, te hoê piiraa no
te fëruri e aore rä, no te faaitoito.
Te
mau tätararaa i te pae àamu e i te pae no te tatararaa : E mea maitaì ia
hiòpoàhia i te mau tätararaa aore ra te mau tuatapaparaa a te Pîpîria aore ra
te mau mäìmiraa faataa-maitaì-hia mai no te haamaitaì i ta òutou hiòpoàraa e te
mau hiòraa taa ê.
Ia
au i te taramo i tüatapapahia, e ärataì teie mau reni hiòpoàraa e riro èi mea
faahiahia roa. Èi hiòraa, mai te mea te òhipa ra òutou i nià i te Taramo 23, e
mea pinepine te ìrava mätamua (" O Iehova to ù tiaì mämoe ") i te
faarirohia èi täviri no te mea e haamau te reira i te niu no te hoê äu-täàti-raa
no te tiàturi e no te parururaa hanahana e ìtehia i roto i te taatoàraa o te
päpaìraa. Òia atoà teie ìrava 8 O te Atua hoì te arii i te mau fenua atoà nei, o te Atua ta òutou e
himene mä te ìte ra.
1.
Te mau ìrava parau tumu o te Taramo 47 E himene haamoriraa no te faahanahanaraa
i te mana arii o te Atua na te ao atoa nei. Te tïtau manihini ra teie taramo i
te mau nünaa atoà, te mau nünaa atoà, ia färii e o te Atua te arii teitei roa
aè, o te faatere hau aè i te mau ôtià e te mau täôtiàraa a te taata. Ma to na
taìraa reo òaòa, te haamanaò mai ra te Taramo 47 e àita te tiàraa arii o te
Atua i täôtià-noa-hia i te hoê tuhaa fenua aore ra i te nünaa taa ê, te vai ra
rä te taatoàraa o te rähu i te rähuraa. Te horoà ra teie mau ìrava täpiri i te
hoê fëruri-hohonu hohonu atu ä no nià i te huru o te Atua ta tätou e haamori ra
na te ao atoa nei e a muri noa atu.
2.
Tuatapaparaa e te päpaìraa i te ìrava. Te parau päpaì e te taò : I roto i te
ìrava 8, te haapäpü nei te ìrava i te hohoà o te " terono moà " (e
aore rä, ia au i te tahi mau tätararaa, te manaò e, " ua horoà te Atua i
te pätireia i nià i te mau Etene "). Na roto i te reo Hepera, e auraa faufaa
rahi to te taò haa tei ìritihia èi " faatere " e aore rä " no te
färii i te pätireia " : noa atu e ua faahoìhia te reira i te mätamua ra,
te faaìte ra te reira i te hoê tuàtiraa. Te horoà ra te taò tumu i te manaò no
te hoê òhipa, noa atu e ua faahitihia ma te aroha òre, o te vai puai noa ra e o
te òhipa noa ra i roto i te tupuraa mau o te Atua. No reira, è ère te faaòhiparaa
i te tau i maìri aè nei i te hoê òhipa i tupu i roto i te àamu, e haapäpüraa rä
i te tupuraa mau o teie nei tau e o te vai tämau noa no te pätireia o te Atua.
Hohoà
no te " terono no te moàraa " : È ère te terono i te hoê noa
pärahiraa no te mana ; te faatäipe ra te reira i te viivii òre, te parau-tià, e
te tià-roa-raa o te Atua. Te faahaamanaò mai nei te " moà " ia tätou
e ua niuhia te faatereraa a te Atua i nià i te hoê ture teitei e te hoê haa-mana-raa
no te oraraa tämau tei hau atu i te mau huru faatereraa atoà a te taata nei. Na
teie taa-ê-raa e faataa ê ra i te arii o te Atua i te arii i nià i te fenua
nei, tei täôtiàhia e to na mau huru tià òre e mea pinepine tei faaìnohia e te
mau huru parau tià òre.
3.
Te mau tätararaa faahiahia Ôrama a Ioane Taravino : I roto i ta na mau
tätararaa, te önoöno ra o Ioane Taravino e noa atu e ua täaihia te faatereraa a
te Atua ia Ìteraèra i te pae tuatapaparaa, ua pärare te haerea mai o te Metia i
roto i te mau nünaa atoà. Te parau " ua roaa ia na te pätireia i nià i te
Ètene " ua tätarahia ia mai te faaìteraa o te aroha mau o te Atua, o te
ärataì marü noa i te mau nünaa atoà i roto i te äuraroraa i te mana o te Atua.
No Taravino, te faahohoà ra teie faito o te ao taatoà nei i te tupuraa taatoà o
te pätireia o te Atua i nià i te hohoà o te Metia e i roto i te poro èvaneria o
te na nia aè i te mau ôtià o te nünaa e o te fenua.
Te
mau manaò faahapa e te pae värua : Te haamatara ra te tahi atu feia tätara
parau i te taa-ê-raa i rotopü i te faatereraa töhu a te mau faatere taata e te
mana arii mure òre o te Atua. Noa atu te mau faatereraa i nià i te fenua nei e
täui, eita te terono o te Atua e täui. E tämärü teie vai-tämau-raa i te taata
faaroo no nià i te faanahoraa e te parau-tià a te Atua, ma te tïtau manihini i
te taata atoà ia tuu i to na tiàturiraa i roto i te hoê mana o te òre roa e
mou. Te tïtau atoà mai nei te ôrama no te " hanahana o te moàraa " ia
tätou i te hoê haamoriraa âau tae e te hope roa, i reira te ârueraa e riro ai
èi räveà no te ìteraa e no te faaöraa i te faanahoraa hanahana i roto i to tätou
oraraa i te mau mahana atoà.
4.
Te mau manaò täuturu no te oraraa o tei faaroo Te tiàturi e te haapäpüraa : I
mua i te päpü-òre-raa o te ao nei, te faahaamanaò ra teie ìrava i te feia tiàturi
e te faatere ra te Atua na roto i te hoê räveà o te na nià aè i te päpü-òre-raa
o te mau mana taata. Te tiàturiraa i te hoê Atua mana hope e hopoì mai i te hau
i roto noa atu i te mau taime fifi aore ra feàaraa.
Tïtau-manihini-raa
i te ârueraa na te ao atoa nei : Te tïtau manihini ra teie ìrava eiaha noa i te
mau Ìteraèra mätamua, i te mau nünaa atoà rä ia färii i te tiàraa arii o te
Atua na te ao atoa nei. Te faaitoito ra teie hiòraa âano o te faaroo i te huna
òre e te àparauraa i rotopü i te feia faaroo no te mau iho tumu taa ê, ma te tïtau
manihini i te taata atoa ia haere mai i te hoê ôroà o te na nià atu i te mau
ôtià.
Te fëruri-maite-raa i nià i te parau tià e te moàraa : Te märamaramaraa e, te haamorihia nei te Atua i nià i te hoê " paèpaè no te moàraa ", na te reira e faaüru i te taata tiàturi ia ora na roto i te mau faufaa o te parau tià, te parau mau e te viivii òre. Na te reira e hurihia èi ìmiraa tätaìtahi i te huru pae värua i roto ia tätou, ma te tïtau manihini ia tätou ia àtuàtu i te hoê oraraa täpaòhia e te mau ture e te höpoià i nià ia vëtahi ê.
5.
Te tahi atu ä mau mea i nià i te ìte nati
Àita
noa te ìrava 8 o te Taramo 47 e faaìte mai ra i te hoê tupuraa òia hoì te
tiàraa arii o te Atua e ärataì atoà rä te reira ia tätou i te hoê tiàraa
haamori, tiàturi e täuiraa ia tätou iho. A fëruri hohonu ai tätou i teie ìrava,
e ärataìhia tätou ia fëruri faahou i to tätou auraa e te mana e te parau-tià i
nià i te fenua nei, e ia ìte e e faaìtehia te mana arii mau na roto i te here,
te aroha, te moàraa, e te hoê mana tei òre i niuhia i nià i te puai i nià rä i
te parau mau mure òre.
No
te faarahi atu ä i teie fëruriraa, e tià e hiòpoà i te mau ìrava pîpîria o te
faahiti ra i te faatereraa a te Atua na te ao atoa nei (èi hiòraa, taramo 93 e
te 96 aore te Faaäuraa Âpï, mai te Hepera pene 4 i te ìrava 16) no te haamatara
i te au-maite-raa o teie tumu parau i roto i te mau Päpaìraa atoà. E te hoê
faaäuraa i rotopü i te Faaäuraa Mätamua e te Faaäuraa Âpï e faarahi i to òutou
ìte e mea nafea te manaò o te Atua èi arii i te tupuraa e te täuiraa.
Ohipa
1.1-11
Te Värua
Maitaì i fafauhia i te mau âpotetoro
1 I päpaì na vau i tei mütaa iho ra
päpaa parau, e Teofiro, no te mau mea atoà a Ietu i räve e ta na i haapii ra, 2
e tae roa aè nei i te mahana i ravehia atu ai ò ia i nià ra, ia oti te mau âpotetoro
i mäìtihia e ana ra, i te poroìhia e ana i te Värua Maitaì.
3 O ta na
atoà ia i faaìte ia na iho i te oraraa, i muri aè i ta na poheraa, mä te täpaò
hapa-òre e rave rahi ra ; e maha hoì àhururaa o na ruì i te hiòhiò-raa-hia e
rätou, e te parauraa ò ia ia rätou i te parau o te Pätireia o te Atua.
4 E haaputuputu
aè ra ò ia ia rätou ra, ua aò atu ra ia rätou : «Eiaha e faaruè ia Ierutarëma,
e tiaì rä i ta te Metua i parau mai ra, o ta òutou i ìte na ia ù ra.
5 Ua
päpetito ä hoì Ioane i te päpe, e päpetitohia rä òutou i te Värua Maitaì i eie
nei puè mahana.
Te revaraa o
Ietu
6 E putuputu aè ra rätou, ua ui mai
ra rätou ia na, nä ô mai ra: «E te Fatu, èi teie nei änei òe e faahoì mai ai i
te hau ia Ìteraèra ?
7 Ua parau atu ra rä ò ia ia rätou :
«Aore ia i haapaòhia e ia ìte òutou i te taime e te ànotau, i vaiihohia e te
Metua ia na iho ra.
8 E noaa rä
to òutou mana i te Värua Maitaì ia haere mai i nià iho ia òutou: e èi ìte hoì
òutou no ù i Ierutarëma nei e Iutea atoà hoì e àti noa aè, e Tämäria, e tae noa
atu i te hopeà o te fenua ra.
9 E te parau noa ra ò ia i taua mau
parau nei, e te hiò noa mai ra rätou ia na, rävehia atu ra ò ia i nià, e vëhia
mai ra ò ia e te ata, moè atu ra ò ia i to rätou mata.
10 E tei to rätou tiàtonu-mäite-raa i
nià i te raì i te peeraa atu ò ia i nià ra, ìnaha, te tià noa mai ra e toopiti
puè taata i pïhaì iho ia rätou mä te àhu teatea ;
11 o tei
parau mai ia ia rätou e : E te mau taata o Tarirea nei, e aha òutou i tià noa
ai e i tiàtonu märö ai i nià i te raì ra? O Ietu nei ä, tei ravehia aè nei i
nià i te raì, e hoì mai ia mai te reira atoà ra, mai ta òutou i ìte atu ia na i
te revaraa atu i nià i te raì ra.
Heuraa Manaò
Te
Òhipa pene 1 i te mau ìrava 1 e tae i te 11 o te hoê ia tuhaa faufaa roa o te
faaìte nei i te revaraa e te täuiraa o Ietu i te òhipa a te mau âpotetoro i
raro aè i te ärataìraa a te Värua Moà.
Teie
te tahi hiòraa no nià i teie mau ìrava :
Ìrava
1 e te 2 : Te haamanaò ra o Ruta èv, te taata i päpaì i te puta Òhipa, i ta na
puta mätamua te Èvaneria a Ruta e te faataa ra ò ia e ua haapii e ua òhipa o
Ietu e tae roa atu i to na revaraa.
Haapäpüraa
o te Tià-faahou-raa ìrava 3 : Ua fä atu o Ietu i ta na mau pipi e 40 mahana i muri
aè i to na tià-faahou-raa, ma te haapäpü ia rätou e ua upootià ò ia i nià i te
pohe.
Te
fafauraa a te Värua Moà ìrava 4 e te 5 : Ua ani o Ietu i te mau pipi ia tiaì ia
Ierutarëma no te färii i te Värua Moà, o te faaineine ia rätou no ta rätou
òhipa.
Te
òhipa a te mau pipi ìrava 6 e tae i te
8 : Ua ani te mau pipi e, e faahoì mai
anei Ietu i te pätireia o Ìteraèra, tera rä, te parau nei ò Ia ia rätou e, ta
rätou òhipa o te faaìte ia ia Na i te ao atoà nei.
Te
Revaraa o Ietu ìrava 9 e tae i te 11) : Ua faateiteihia o Iesu i nià i te raì i
mua i te aro o te mau pipi, e ua faaìte mai ra
e piti merahi ia rätou e, e hoì atoa mai ò ia na te èà hoê ra.
Ìrava
tumu o te ìrava, 8 ia : 8 E noaa rä
to òutou mana i te Värua Maitaì ia haere mai i nià iho ia òutou: e èi ìte hoì
òutou no ù i Ierutarëma nei e Iutea atoà hoì e àti noa aè, e Tämäria, e tae noa
atu i te hopeà o te fenua ra. Te haapäpü nei teie ìrava i te òhipa a te mau pipi e te faufaa rahi o
te Värua Moà i te haaparareraa i te èvaneria.
Te
ìrava 8 o te hoê ia o te mau päpaìraa tumu no te taa-maitaì-raa i te òhipa i
höroàhia i te mau pipi a Ietu e i te feia
faaroo atoà. Te parau ra ò ia e : E färii rä òutou i te mana, e e pou mai te
Värua Maitaì i nià iho ia òutou ; e èi ìte hoì òutou no ù i Ierutarëma nei e
Iutea atoà hoì e àti noa aè, e Tämaria, e tae noa atu i te hopeà o te fenua ra.
Teie
te tahi mau manaò faufaa no te märamaramaraa e te tumu :
1-Na
roto i te Värua Moà ua faaära o Ietu e, e färii te mau pipi i te hoê "
mana " hau atu i te tià i te taata nei ia färii. Te taò Hereni "dunamis
" (mana) i ô nei, e au ia mai te hoê puai hau aè i te natura, tei faaòhipahia
eiaha no te faatupu noa i te mau temeio, no te haapuai atoa rä i te mau pipi ia faaìte ma te mana
i te mau mea atoà ta rätou i ìte i te pae o Ietu. Na teie mana hanahana e
haapäpü mai e, èita rätou e türuì i nià i to rätou mau puai ïti, tera rä, e
täuihia rätou i roto ia rätou, e ärataìhia rätou, e tämahanahanahia rätou, e e
haapuaihia rätou no te faaoti i ta rätou òhipa noa atu te mau huru oraraa fifi.
2-Te
haapäpü nei te parau " ìte " e, è ère te reira i te hoê noa uiraa no
te horoà i te hoê parau poroì päpü òre, no te höroàraa rä i te hoê àamu no nià
i te hoê òhipa tei tupu : te oraraa, te pohe e te tià-faahou-raa o Ietu. Ua
piihia te mau pipi, na roto i to rätou
ìteraa i ta na haapiiraa, te mau temeio e te tià-faahou-raa, ia faaìte i te
reira mau ìteraa. Na to rätou ìte, to rätou huru mau e to rätou oraraa, e höroà
i te tiàturiraa taatoà i te poroì o te Èvaneria.
3-Te
parareraa o te òhipa
Te
haereraa i mua i te pae i te hitiaa-o-te-rä tei tohuhia i roto i te ìrava na
mua roa i Ierutarëma, e i muri iho na Iutea taatoà, Tämaria, e tae roa atu i te
mau hopeà o te fenua nei è ère ia i te mea tupu noa mai.
Te
faahohoà ra o Ierutarëma i te vahi haamataraa, te pü mau o te faaroo àti Iuta e
te vahi i reira to Ietu räveraa i ta na täviniraa.
Te
faatäipe ra o Iutea e o Tämaria i te âanoraa o te menemene, e tae noa atu i te
mau vahi, no te mau tumu rau, e au ra e mea ïti aore ra mea pätoì i te mau
tütuu àti Iuta.
I
te mau hopeà o te fenua nei, te faahohoà ra te reira i te huru o teie piiraa na
te ao atoa nei : àita te poroì marü metia i faataahia no te hoê iho tumu aore
ra te hoê pupu taa maitaì, e tià
rä ia porohia na te ao atoà nei. Te faahaamanaò mai ra teie räveà veà tono e
haere marü
noa ra ia tätou e e haamata te faaroo na roto i te hoê
pü piri roa, hou e ìtehia ai te mau hihi rapaeàu e e täpae atu ai i te mau
nünaa atoà
Te
hoê fafauraa e te hoê piiraa ia haapotohia, Te Òhipa pene 1 ìrava 8 o te hoê ia
fafauraa no te täuiraa e te hoê piiraa no te hoê òhipa rave tämau. È ère te
Värua Moà i te hoê noa täuturu no räpae mai, e faaìteraa rä no roto mai o te
faatià i te feia faaroo atoà ia ora e ia faaìte i te hoê ìteraa no te faaroo
mau. Te ani manihini nei teie ìrava ia tätou ia ìte e, te faaìteraa no te
oraraa o te Metia, tei faatupuhia na roto i te mana o te Atua, e tià ia ia
orahia e ia porohia i roto i te mau huru atoà o to tätou oraraa, no te taata
iho anei, no te taatoàraa anei, e aore rä, no te ao atoà nei. No te heheu atu
ä, e hiò, èi hiòraa, nahea ta Märeto pene 16 ìrava 15 e aore rä Mätaio pene 28
ìrava 19 i te haapäpü-faahou-raa i teie òhipa no te ao atoà nei, e aore rä, e
hiòpoà i te tahi atu mau tätararaa a te Pîpîria o te haapäpü i te huru o te
Värua Moà i roto i te oraraa o te feia tiàturi. Na teie mau taiòraa hau atu e
faarahi i to òutou häroàroàraa i te faufaa o teie ìrava, no te àamu o te
Ètärëtia e no te fafauraa pae värua o te taata tätaìtahi.
Te
haapäpü ra teie hohoà i te ùnaùna i te hinaaro ia upootià i nià i te mau ôtià i
te pae hiroà tumu e i te pae o te iho tumu e e faaära i te ìritiraa o te huiraatira
Marü Metia i te mau nünaa atoà, èi pähonoraa i te hoê piiraa a te Atua na te ao
atoà nei.
4.
Te faufaa âià o teie faaineineraa i te veà tono, Te fafauraa no te färiiraa i
te Värua Moà è ère noa ia i te hoê haapäpüraa no te pätururaa pae värua, e niu
atoà rä no te tupuraa o te Ètärëtia mätamua. I roto i te hoê tupuraa i reira te
faaìteraa e äratai ai i te tahi mau taime i te hämani-ìno-raa e te àroraa e te
faanahoraa i haamauhia, ua püpü teie parau tapu i te tiàturiraa e te puai no roto mai te
faaìte i to rätou ìteraa no nià i te Metia ma te mataù òre e te haapaò
maitaì. No reira, àita Te Òhipa pene 1 i te ìrava 8 i täpaò noa i te hoê taime
haamauraa no te mau pipi ; Te faatupu ra te
reira i te hoê òhipa o tei tarai i te àamu o te
Marü Metia e o te tämau noa ra i te faaüruä i te faaroo e te itoito o te feia
faaroo na te ao atoà nei.
Èi
tïtauraa, te tuu nei te àamu o Te Òhipa pene 1 i te ìrava 8 ia tätou i roto i
te hoê tau täuiraa rahi i reira te òhipa i tupu i nià i te mau pipi e täuihia ai èi
òhipa âmui e èi tütavaraa na te ao atoà nei, i roto i te âau o te hoê
ao i raro aè i te faatereraa a to Roma e i roto i te faaroo rahi. Àita noa teie
itoito i täui i te tiàraa o te mau Marü Metia mätamua, ua haamau atoa rä i te
mau niu no te hoê pupu o te na nià atu i
te mau ôtià i te pae hiroà tumu e i te pae no te oraraa no te poro i te hoê
poroì o te ora na te ao atoà nei.
Mai
te peu e e hinaaro òutou e tuatapapa hau atu ä, e hinaaro paha òutou e hiò e
mea nafea te mau ìrava täpiri o te mau ôroà àti Iuta, mai te Penetetöte (o te
tueä ra e te ninii-raa-hia mai te Värua Maitaì), e täuturu ai i te hoê tuhaa e
täipe i roto i teie ìrava. Na òutou te reria e faahohonu atu ä i te täairaa i
rotopü i te Pätireia o te Atua mai tei faaìtehia e Ietu e te mau tiaìraa àti
Iuta no nià i te Metia i taua tau ra, aore ra e hiò i te faahopeàraa o teie
òhipa i nià i te haamauraahia te mau pupu marü metia mätamua i roto i te hoê
ao Roma tei riro pinepine èi ao ìno i te
faatîtîraa i te mau Maru Metia tei täpeà tämau i to rätou tiàturiraa i te Metia
i tiàfaahou no te Ora Mure Òre.
Hepera 9.23-28+10.19-23
Na te tütia
o te Metia e tämä i te hara.
23 E mea tià hoì te mau hohoà o te
mau mea o te raì ra ia tämähia i taua mau tütia ra, âreà taua mau mea mau o te
raì ra, èi tütia hau ê atu ia i te reira.
24 Àita aè
nei hoì te Metia i tomo i roto i nä vähi moà i hämanihia e te rima ra, i te
hohoà no te vähi moà mau ra, tei te raì mau rä ò ia ia faaìte ò ia ia na iho i
mua i te aro o te Atua no tätou, i teie nei ä.
25 È ère rä
ia püpü pinepine ò ia ia na iho èi tütia, mai te tahuà rahi i tomo i roto i te
vähi moà i te mau mätahiti atoà, mä te toto ê ra.
26 Àhiri hoì
i nä reira na, mai te mätamua mai ä o teie nei ao, ua rahi roa ia to na
poheraa. Hoê roa rä o na faaìte-raa-hia mai i teie nei, i te hopeà o te mau tau
nei, ia faaòre ò ia i te hara i te faatütiaraa ia na iho.
27 E mai te
taata nei hoì ua haapaòhia ia hoê aè poheraa, e muri aè o te haaväraa ia,
28 òia atoà
te Metia, a hoê aè nei o na püpü-raa-hia èi tütia ia hopoì ê ò ia i te hara ä
te taata e rave rahi; e e fä mai ä ò ia o te piti ia o te färaa mai, eiaha ei
täraèhara, ia ora rä te feiä e tiaì ia na ra.
10,
19-23
E haafätata
anaè i te Atua ra
19 E teie nei, e te mau taeaè, ua
noaa te tömoraa mataù òre i roto i te vähi moà roa, no te toto o Ietu ra ;
20 taua èà
âpï nei ia e te ora, i haamoàhia e ana no tätou, nä roto i te päruru ra, o to
na ra tino.
21 E e tahuà
rahi hoì to tätou i roto i te fare o te Atua ra,
22 e
haafätata tätou mä te âau haavare òre, mä te faaroo päpü mau, e mä te âau i
pïpïhia ia òre te manaò ìno, e mä te tino i höroihia i te päpe mä.
23 E ia päpü
mäite to tätou mauraa i ta tätou parau, mä te âueue òre (e parau mau hoì ta na
ta tei parau mai ra).
Heuraa Manaò
Ei
hiò âmui anaè na tätou i teie mau ìrava o te faaoti roa i te haapiiraa faaroo
no nià i te autahuàraa a te Metia e te haapäpüraa i te tiàturiraa no tei
faaroo.
1.
Hepera pene 9 i te mau ìrava 23 e tae i te 28 :
Te
maitaì-roa-raa o te tutia a te Metia, I
roto i teie mau ìrava, te faaìte nei te taata päpaì i to Hepera e, mai te mau
taoà o te vahi moà i nià i te fenua nei, e tià atoà ia tämähia na roto i te mau
tutia te mau hohoà e aore rä, te mau hohoà no roto mai i te mau mea no te raì
mai òia atoa ia te hoê tutia teitei aè tei püpühia no te tämä i te vahi moà mau
no te raì mai. I teie nei, àita o Ietu i tomo i roto i te hoê hohoà o taua vahi
moà ra, ua haere rä ò ia i nià i te raì no te tià atu i mua i te aro o te Atua
no tätou.
Te
tuuhia ra te täpaò i nià i te huru hopeà e te ôtahi o te òhipa faaoraraa a te Metia.
Noa atu e e tià i te tahuà rahi o te faaäuraa mätamua ia püpü tämau i te mau
tutia, ua püpü Ietu ia na iho hoê noa taime no te amo i te mau hara a te taata
e rave rahi. Ua haapäpühia teie huru taa-ê-raa i roto i te ìrava 27 " ua
faataahia no te taata ia pohe hoê aè taime, i muri aè i te haaväraa ", ma
te faahaamanaò e, taa ê atu i te faahiti-faahou-raa i te mau tutia, te pohe o
te taata (e no reira, to te Metia) e òhipa taa ê ia o te tià ia faatupuhia no
te faaoraraa.
Te
tïtau nei teie ìrava ia tätou ia märamarama e, è ère te tutia a te Metia i te
mea maitaì noa, te haamau atoà nei rä te reira i te hoê faanahoraa âpï i reira
hoì te hoo no te faaoraraa e àufauhia ai. E faatiàmä te reira i te huiraatira
faaroo i te rave-tamau-raa i te mau peu täraèhara o te faaäuraa mätamua e e
haamatara te reira i te mana o te toto o Ietu o te ìriti i te èà e tae atu ai i
te Ora Mure Òre.
2.
Hepera pene 10 i te mau ìrava 19 e tae i te 23 : Te èà e tae atu ai i te Atua
ora ra e te päpüraa o te tiàturiraa Ma te haere ä i mua, te faahaamanaò mai ra
te taata päpaì e, àuaa te tutia o Ietu, e fänaò tatou i teie nei i te vahi moà
i nià i te raì ma te tiàmä e te päpü. Te haamata nei te ìrava na roto i te hoê
parau faaitoito : " No reira, i noaa ai ia tätou te ora i te toto o Ietu
ra, e tiaì ia tätou ia haere i te vahi moà ra ". I ò nei, e faaòre te
toto o te Metia, täipe o te tutia tià roa, i te mau haafifiraa e e haamau i te
hoê täairaa piri roa i rotopü i te Atua
e te feia faaroo.
Te
aò mai nei teie mau ìrava ia tätou ia haafatata atu i te Atua ma te âau hinaaro
mau e te mä, ma te türuì i nià i teie haapäpüraa niuhia i nià i te faaroo e te fätataraa
ta te Metia e püpü nei no tätou. E täui ia teie ìrava i te huru hiòraa o te
täairaa e te Atua, ma te täui i te hoê faanahoraa o te mau räveà ärai tämau e
te mau peu na nià iho noa e tae roa atu i te täairaa piri roa e te Atua.
3.
Te ìrava tumu :
Te
tiàturiraa e te täpeà-maite-raa i roto i te tiàturiraa I ropü mau i teie mau
ìrava, te ìtehia ra te ìrava 23 o te Hepera pene 10 mai te hoê taata tuatapapa
i te parau no nià i te Atua e te tiaì mämoe : 23 E ia päpü mäite to tätou mauraa i ta tätou parau, mä
te âueue òre (e parau mau hoì ta na ta tei parau mai ra). E mea "
hanahana " teie ìrava no te mea te haapoto nei te reira i te òhipa a te
tutia taa ê a te Metia i nià i te oraraa o te taata tiàturi. Na roto i te
haapäpüraa e e täpeà te Atua i to na haapaò maitaì i ta na mau parau tapu, te faaitoito ra ò
ia i te feia haapaò maitaì ia tämau maite i roto i to rätou tiàturiraa, noa atu
te mau fifi e te päpü-òre-raa o teie nei ao. Te haapäpüraa e tupu no te mea ua ìriti
te tutia o te Metia i te èà no te faatupu i te hoê täairaa piri roa e te Atua,
tei tiàmä mai i teie nei i te faanahoraa e au i te ture e te na nià iho i
haamau ia ua i te faaäuraa mätamua.
No
te taata tiàturi, è ère ia i te hoê noa haapiiraa tumu, e äniraa manihini rä ia
ora i roto i te tiàturiraa e te tiàmäraa e tae mai na roto i te faaoraraa. I
reira te piiraa ia " mau päpü " e riro mai èi faahaamanaòraa tämau no
te haapäpüraa e, noa atu te òhipa e tupu, tei reira te Atua haapaò maitaì no te
faaora e no te âpee i te feia e haafatata atu ia na ma te âau tae mau.
Te
mau räveà no te haere ä i mua E haamatara atoà te huru e te haaväraa : Te
taa-ê-raa o te tutia (Hepera pene 9 i na ìrava 27 e te 28) i te uiraa o te
Haaväraa Hopeà. Nahea teie hi'oraa e ärataì ai i to tätou oraraa e te oraraa
värua o te feia tiàturi i teie mahana ? Te tuhaa a te toto i roto i te mau
Faufaa : Na te hiòraa i te täipe o te toto i roto i te Faaäuraa Mätamua e te
Faaäuraa Âpï e horoà mai i te hoê märamarama maitaì aè no nià i te faataa-ê-raa-hia
o Ietu i roto i te faanahoraa tahito o te tusia.
Te
täairaa piri roa e te tuàtiraa piri roa e te Atua : Ua riro te täuiraa mai te
hoê ärai na nià iho noa e tae atu i te hoê täairaa piri roa e te Atua èi tuhaa
faufaa roa no te poroì a te mau Hepera. E nafea teie haapäpüraa e täui ai i te
pure e te oraraa marü metia o te huiraatira ?
A
fëruri ai òutou i teie mau ìrava, e tià ia òutou e ìte e mea nafea te Èpitetore
i to Hepera i te püpüraa eiaha noa i te hoê tätararaa o te faanahoraa tahito o
te tutia, i te hoê atoa rä parau tapu o te horoà i te ora no te haafatata atu i
te Atua na roto i te tutia ôtahi a te Metia. E tïtau teie mau tumu parau i te
feia tiàturi atoà ia faaâpï i to na faaroo e ia
fafau ia na iho i te hoê oraraa tiàturi, te faaroo e te tämau-maite-raa.
Ruta èv.
24.46-53
46 Ua nä ô
mai ra o ia ia rätou : «I nä-reira-hia taua parau ra i te päpaì, e ia
nä-reira-hia to te Metia pohe e tià ai, e ia tiàfaahou mai te pohe mai i te ruì
toru ;
47 e ia
poro-haere-hia te tätarahapa e te faaòreraa i te hara i to na ra iòa, na
Ierutarëma atu nei ä, e àti noa aè te mau fenua atoà e tià ai.
48 E teie
nei, ei ìte òutou i teie nei mau parau.
49 E ìnaha,
na ù e tono mai ia òutou nei ta ta ù Metua i parau mai ra. E pärahi rä òutou i
te ôire nei i Ierutarëma, e ia noaa mai to òutou itoito no nià mai.
Te revaraa o
Ietu
(Mär
16,19-20 ; Òhipa 1,9-11)
50 Ua arataì atu ra ò ia ia rätou i
räpaeàu e Pëtänia ; ua hopoi aè ra ò ia i ta na rima i nià, faaora mai ra ia
rätou.
51 E te
faaora mai ra ò ia ia rätou ra, i ravehia mai ai ò ia, e hopoihia atu ra i nià
i te raì.
52 Ua
haamori atu ra rätou ia na, e hoì mai ra i Ierutarëma mä te òaòa rahi.
53 E e tià
rätou i roto i te hiero ra, i te ârueraa e te haamaitaìraa i te Atua. Âmene.
Heuraa Manaò
Ruta
èv. Pene 24 i te mau ìrava 46 e tae i te 53 o te hoê ia mau ìrava faufaa roa o
te päpaì i te mau parau hopeà a Ietu i ta na mau pipi hou to na revaraa.
Te haamatara ra te reira i roto e rave rahi mau tuhaa faufaa roa : Te tupuraa o
te mau Päpaì : Te haamanaò mai ra Ietu e ua tohuhia to na mäuiui, to na pohe e
to na tià-faahou-raa i roto i te mau Päpaì e e tupu te reira. Te òhipa a te mau
pipi : Ua horoà ò Ia ia
rätou i te òhipa pororaa i te faafäriuraa e te faaòreraa i te hara i te mau
nünaa atoà, haamata na nià ia Ierutarëma.
Te
fafauraa a te Värua Moà : Ua faaìte o Ietu e e tono mai ò Ia i nià iho ia rätou
te mea ta to na Metua i fafau, ma te ani ia rätou ia faaea noa i Ierutarëma e
tae noa atu i te taeraa mai i nià ia rätou i teie mana.
Te
èà : Ua ärataì o Ietu ia rätou i Pëtänia, ua haamaitaì ia rätou, e ua àfaìhia i
nià i te raì. Te huru o te mau pipi : Ua hoì rätou i Ierutarëma ma te òaòa e ua
horoà i to rätou taime i roto i te hiero no te haamaitaì i te Atua.
Te tahi ìrava faufaa o te Ruta èv. Te ìrava 49 ia : 49 E ìnaha, na ù e tono mai ia òutou
nei ta ta ù Metua i parau mai ra. E pärahi rä òutou i te ôire nei i Ierutarëma,
e ia noaa mai to òutou itoito no nià mai. Te haapäpü nei teie ìrava i te fafauraa a te
Värua Moà, o te riro èi mea faufaa no te òhipa a te mau pipi.
E
mea faufaa rahi roa te fafauraa a te Värua Moà i roto i te haapiiraa faaroo
Marü Metia, no te mea e täpaò te reira no te haamataraa o te hoê tau värua âpï
e e haapuai te reira i te òhipa a te feia faaroo. Teie te tahi mau manaò faufaa
: Te tupuraa o te töhuraa : I roto i te Faaäuraa Mätamua, ua töhu te mau
perofeta mai ia Ioera i te ninii-raa-hia mai o te Värua (Ioera 2:28). E faatupu
te taeraa mai o te Värua Moà i te Penetetöte i teie parau fafau.
Mana
no te faaìte päpü : Ua fafau Ietu i ta Na mau pipi e e färii rätou i te mana ia faaîhia
rätou i te Värua Maitaì, ma te faatià ia rätou ia riro èi mau ìte no Na e tae
noa atu i te hopeà o te fenua nei (Òhipa 1:8)
Te
hoêraa e te faatiàraa o te Ètärëtia : Ua riro te niniiraa o te Värua Moà i te
Penetetöte èi täpaò no te fänauraa o te Ètärëtia e te hoêraa o te feia faaroo i
raro aè i te hoê faaroo.
Täuiraa
roto : E òhipa faufaa roa ta te Värua Maitaì e rave i roto i te haamoàraa i te
feia faaroo, ma te ärataì ia rätou i roto i te parau mau e ma te faariro ia
rätou èi hohoà no te Metia (Roma 8:16).
Te
vairaa mai o te Atua : Taa ê atu i te mau mahana a faaìte mai ai te Atua ia Na
iho, e pärahi te Värua Moà i roto i te feia faaroo atoà, ma te haapäpü i te hoê
auraa tämau e te Atua
Heuraa
Ìrava.
-Psaume
47, 8 O te Atua
hoì te arii i te mau fenua atoà nei, o te Atua ta òutou e himene mä te ìte ra.
-Òhipa 1, 8 E noaa rä to òutou mana i te Värua
Maitaì ia haere mai i nià iho ia òutou: e èi ìte hoì òutou no ù i Ierutarëma
nei e Iutea atoà hoì e àti noa aè, e Tämäria, e tae noa atu i te hopeà o te
fenua ra.
-Hepera 10, 23 E ia päpü mäite to tätou mauraa i
ta tätou parau, mä te âueue òre (e parau mau hoì ta na ta tei parau mai ra).
-Ruta èv.
24, 49 E ìnaha,
na ù e tono mai ia òutou nei ta taù Metua i parau mai ra. E pärahi rä òutou i
te ôire nei i Ierutarëma, e ia noaa mai to òutou itoito no nià mai.
Faaitoitoraa.
E
tuàtiraa puai to teie mau ìrava e maha : Te mana faatere e te haapaò maitaì o te Atua,
òia atoà te òhipa tei höroàhia i te feia faaroo.
Te
faaìte nei te Taramo 47 ìrava 8 i te mana arii o te Atua i nià i te mau nünaa
atoà : " Te faatere arii nei te Atua i nià i te mau fenua atoà, te pärahi
nei te Atua i nià i to na terono moà ". Te faahaamanaò mai ra te reira ia
tätou e o te Atua te Fatu ôtià òre o te àamu e mea mure òre ta na faatereraa.
Te
parau nei Te Òhipa pene 1 ìrava 8 no nià i te mana o te Värua Moà o te faaineine
i te feia faaroo ia riro èi mau ìte no te Metia e tae noa atu i te hopeà o te
fenua nei : " E noaa rä to òutou mana, e te Värua Maitaì i te pöuraa mai i
nià iho ia òutou, e èi ìte hoì òutou no ù. " Te haapäpü nei teie ìrava i
ta tätou piiraa ia faaìte i te èvaneria ma te mataù òre e te tiàturi päpü.
Te
aò mai nei te Hepera pene 10 ìrava 23 ia tätou ia täpeà päpü i to tätou tiàturiraa
i te Atua, no te mea, " O tei parau mau ra, e parau mau ïa ". Ua riro
te reira èi faaitoitoraa ia tämau noa i roto i te faaroo, noa atu te mau tämataraa.
Te
haapii mai nei Ruta èv. Pene 24 ìrava 49 i te fafauraa a te Metua : " E
ìnaha, e tuu atu vau i ta ta ù Metua i parau mai ra ia òutou. " Te
faaineine nei Ietu i ta na mau pipi ia färii i te Värua Moà, o te horoà ia rätou
i te puai no te rave i ta rätou òhipa.
Aòraa
:
Te
mana o te Pätireia e te parau fafau.
Te
faaìte mai ra teie mau ìrava ia tätou e te faatere ra te Atua, te faaineine ra
te Atua, e mea haapaò maitaì te Atua, e te faatupu ra te Atua i ta Na mau parau
tapu. Ua piihia tätou ia
ora i raro aè i ta Na faatereraa, ia haere ma te itoito i roto i to Na haapaò
maitaì, e ia riro èi mau ìte tei î i te Värua Moà.
No reira, àita to tätou faaroo i niuhia i nià i te mau huru tupuraa, i nià rä i te mana arii o te Atua. E höroà ò Ia ia tätou i te puai no te haere i mua, te mana no te faaìte i te ìteraa päpü, e te haapäpüraa e, e tupu mau ta Na mau fafauraa. Ia faaitoito mai teie parau poroì ia tätou ia ora i ta tätou piiraa i te taatoàraa, ma te tiàturi e te itoito.
Pehepehe.
Te
faahopeàraa o te mau parau tapu.
I.
Te mana arii o te hoê Arii o te Atua Mana Hope,
Te
Arii o te ao atoa nei, te türama nei to òutou terono
I
te ìriatai o ta tätou mau pure, I roto i te mau âau atoà
E
ànaana mai to òutou hanahana,
Ma
te heheu mai i te ao nui i ta outou ture mure òre.
II.
Te manaò puai o te ìteraa päpü
Ta
Òutou e tono mai nei ia tätou,
Te
mau taata tei färii i te märamarama,
Te
aho o te Värua Moà no te arataì i to tätou mau haereà,
No
te türama i roto ia tätou i te auahi o te ìteraa päpü mau,
No
te poro i te here o te haaputuputu e o te haamoè.
III.
Te puai o te tiàturiraa
E
täpeà maite anaè tatou i te tiàturiraa
I
roto i to tätou värua, mai te hoê ohipa moà
O
te òre roa e tià e ôfati, i roto i te pöuri
E
riro mai teie tapuraa èi auahi ura,
Te
haamanaòraa no te hoê ànanahi i roto i te reira.
IV.
Te fafauraa no te faaâpïraa,
Te
horoà mai nei te Metua ia tätou i to na mana,
Te
hoê horoà no te raì mai no te faanehenehe
I
to tätou mau òhuraa, tei àhuhia i te märamarama,
Tei
mau i te tiàturiraa, te haere nei tätou,
Te
märamarama nei, e tae noa atu i te tau mure òre.
Te
âmui nei teie pehepehe i te rahi o te pätireia hanahana, te höroàraa o te Värua
Moà, ma te tutau i roto i te tiaìraa faaroo e te fafauraa no te faaâpïraa i to
tätou oraraa. Ua faaüruhia te tuhaa tätaìtahi e te hoê o te mau ìrava (Taramo
47:8 ; Te Òhipa 1:8; Hepera 10:23 ; Ruta èv.24:49) no te faatupu i te hoê hohoà
o te värua parau mau, i te pae tino e i te pae tino atoà.
Teraì òr.
Faatura.
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire